RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Anulare act administrativ fiscal
(Decizie nr. 737 din data de 23.02.2015 pronuntata de Curtea de Apel Oradea)SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Materie: RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Anulare act administrativ fiscal
- Art. 125 din Codul fiscal
- Art. 488 pct. 6 si 8 Cod de procedura civila
- Art. 95 alin. 5 din Codul de procedura fiscala
- Art. 107 si 108 Cod de procedura fiscala
Instanta de recurs a constatat ca recurenta reclamanta a solicitat anularea Procesului verbal nr. xxxx din 21 noiembrie 2012 emis de organe din cadrul Inspectiei fiscale din cadrul fostei Directii generale a finantelor publice B., din cuprinsul caruia rezulta explicit ca respectivul control inopinat s-a efectuat in urma adresei nr. xxx/20.11.2012 a IPJ B. - Serviciul investigare a fraudelor care avea drept obiectiv calcularea obligatiilor datorate bugetului de stat de catre societatea F. SRL ca urmare a inregistrarii in evidentele contabile a unor operatiuni economice cu societatea S. SRL, sens in care, organul de ancheta a pus la dispozitia organului de inspectie documentele ce urmeaza a fi analizate.
Din cuprinsul procesului verbal rezulta ca sumele datorate in eventualitatea in care se constata ca operatiunile sunt nereale sunt: 131.573 lei TVA si 87.743 lei impozit pe profit, indicandu-se contul in care se va face plata obligatiilor fiscale precum si faptul ca titlul in temeiul caruia se stinge creanta este tocmai acest proces-verbal.
Contrar celor retinute de instanta de fond, in sensul ca procesul -verbal atacat a fost emis cu respectarea tuturor cerintelor de competenta, forma si procedura, s-a constatat ca, aceste aspecte, cel putin sub aspectul criticat nu au facut obiectul unei analize efective din partea instantei, aceasta limitandu-se la a invoca lapidar ca autoritatea emitenta A.N.A.F. D.G.F.P., este competenta, iar societatea comerciala este platitoare de TVA in temeiul art. 125 din Codul fiscal. In acest context s-a constatat ca este incident motivul de recurs prevazut de art. 488 pct. 6 Cod procedura civila, ce reglementeaza ipoteza in care hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza.
Totodata, este indreptatita si critica privind gresita interpretare data normelor legale invocate, fiind incident si motivul de recurs prevazut de art. 488 pct. 8 Cod procedura civila ce vizeaza ipoteza in care hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
Sub acest aspect s-a constatat ca, in mod pertinent s-a invocat de catre recurenta reclamanta faptul ca s-au incalcat dispozitiile prevazute de art. art. 94 alin. 5 din Codul de procedura fiscala, care prevad explicit ca: "nu intra in atributiile inspectiei fiscale efectuarea de constatari tehnico-stiintifice sau orice alte verificari solicitate de organele de urmarire penala in vederea lamuririi unor fapte sau imprejurari ale cauzelor aflate in lucru la aceste institutii."
Dupa cum rezulta explicit din interpretarea logica si sistematica a prevederilor art. 94 si urm. din Titlul VII intitulat Inspectia fiscala - Cod procedura fiscala, inspectia fiscala trebuie sa se desfasoare conform procedurilor si metodelor de control fiscal prevazute in acest act normativ, cu analiza tuturor documentelor justificative si evidentele financiar-contabile si fiscale care constituie mijloace de proba si sunt relevante pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor fiscale si cu respectarea dreptului contribuabilului de a fi informat (art. 107 Cod procedura civila).
Art. 108 prevede si modalitatea de sesizare a organelor penale de catre organele fiscale in cazul in care constata imprejurari ce ar putea intruni elementele constitutive ale unei infractiuni, caz in care se intocmeste un proces-verbal. In oricare dintre modalitatile de efectuare a inspectiei fiscale, aceasta se incheie cu intocmirea unui raport de inspectie fiscala ce trebuie sa cuprinda elementele de fapt si de drept avute in vedere si in temeiul caruia se emite decizia de impunere care cuprinde eventualele obligatii fiscale suplimentare, aceasta fiind titlu de creanta conform art. 110 Cod procedura fiscala.
Aceste acte administrativ fiscale pot fi supuse cenzurii instantelor de contencios administrativ in termenii si conditiile prevazute de art. 205 si urm. din Titlul IX al Codului de procedura fiscala.
Prin urmare, in speta s-a intocmit un act administrativ care nu indica textele de lege in temeiul caruia a fost emis, de vreme ce la capitolul II pct. 2- intitulat Prevederi legale incalcate, mentioneaza: Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ceea ce echivaleaza cu o nemotivare in drept.
Totodata, contrar normelor legale evocate, acesta s-a intocmit exclusiv la solicitarea organului de cercetare penala, cu incalcarea interdictiei instituite de art. 94 alin. 5 Cod procedura fiscala.
Instanta de recurs a retinut si ca, desi este denumit proces-verbal, ceea ce i-ar conferi calitatea de operatiune administrativa si nu de act administrativ fiscal, acesta are un continut ambiguu, din cuprinsul sau rezultand pe de o parte faptul ca nu s-a stabilit daca operatiunile economice analizate au caracter nereal, dar cu toate acestea indicandu-se cuantumul obligatiilor si dispunandu-se in sarcina contribuabilului obligatia de a vira sumele in contul Trezoreriei, acesta producand efectele juridice ale unei veritabile decizii de impunere.
Instanta de recurs a mai constatat si ca, impotriva acestui proces-verbal s-a formulat o contestatie pe cale administrativa, aceasta fiind respinsa de organul fiscal printr-o adresa ca prematura invocandu-se tocmai faptul ca sumele contestate nu sunt individualizate prin titluri de creanta, nefiind emise decizii privind baza de impunere, aspecte ce confirma faptul ca nu a fost indeplinita procedura legala de emitere a titlului de creanta nici la data emiterii adresei de raspuns nr. xxxx/04.04.2013 de catre Serviciul Inspectie fiscala B., nici ulterior, pana la data solutionarii prezentului recurs.
Decizia nr. 737/CA/23.02.2015 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal
Dosar 4768/111/CA/2013
Prin sentinta nr.4271/CA/6.05.2014 Tribunalul B. a respins cererea formulata de reclamanta SC F. SRL cu sediul ales in O., in contradictoriu cu parata Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Cluj-Napoca, prin Administratia Judeteana a Finantelor Publice B., cu sediul in O.
A luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs recurenta reclamanta SC F. SRL O. solicitand admiterea recursului, casarea sentintei atacate, in principal admiterea cererii de chemare in judecata si anularea ca nelegale si netemeinice a actelor administrativ-unilaterale. In subsidiar solicita admiterea in parte a cererii introductive completate, in sensul anularii raspunsurilor la plangerile prealabile inregistrate sub nr. xxxx si xxxx/04.04.2013, urmand ca intimata sa procedeze ia reanalizarea plangerilor prealabile formulate, in urma anularii raspunsurilor initiale.
Apreciaza ca cele retinute de instanta sunt eronate, nelegale si netemeinice.
Astfel considera ca in speta sunt incidente motivele de recurs prevazute de art. 488 alin. 1 pct. 6 si 8 din NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA respectiv: "6. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei; 8. cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material."
In primul rand arata ca a contestat actele administrative apreciind ca organul emitent nu era competent sa intocmeasca procesul verbal de control la solicitarea organului de urmarire penala, intrucat prin acest proces verbal s-au facut practic "verificari solicitate de organele de urmarire penala in vederea lamuririi unor fapte sau imprejurari ale cauzelor aflate in lucru la aceste institutii".
Instanta a interpretat gresit textul de lege invocat. Faptul ca prezentul litigiu nu este unul de natura penala nu are nicio relevanta.
In motivarea cererii de anulare a aratat, anexand si probe in acest sens faptul ca, desi nu aveau competenta de a efectua verificari si/sau constatari in vederea lamuririi unor elemente sau imprejurari ce tin de cauzele aflate in lucru la organele de urmarire penala, totusi inspectorii intimatei au efectuat asemenea constatari, chiar la solicitarea organelor de urmarire penala. Rezultatul acelor constatari a fost consemnat in procesele - verbale contestate. Aceste acte au fost folosite de organele de urmarire penala in sustinerea acuzatiilor aduse impotriva sa. Mai mult, i s-a respins cererea de incuviintare a expertizei pentru stabilirea presupusului prejudicia cauzat bugetului de stat cu motivarea ca acesta a fost calculat prin procesele verbale contestate.
Dupa toate aceste lamuriri, motivarea instantei o apreciaza ca nefondata.
In al doilea rand, instanta nu a analizat celelalte motive de nulitate invocate si nici raspunsurile la plangerile prealabile desi si acestea fac obiect al prezentului litigiu.
Ambele contestatii au fost respinse ca prematur formulate, prin Raspunsurile DGFP B. - Activitatea de inspectie fiscala inregistrate sub numerele xxxx si xxxx/04.04.2013.
In motivare organul de solutionare a contestatiei specifica faptul ca, potrivit Ordinului 2137/25.05.2011, pct. 12.1 : "Contestatia poate fi respinsa ca: e) prematur formulata, in situatia in care sumele contestate nu sunt individualizate prin titlu de creanta si in situatia in care nu au fost emise decizii privind baza de impunere".
Or, recurenta a formulat contestatie impotriva unor acte administrativ - fiscale, procedura conforma cu legea. Din contestatiile formulate rezulta ca a contestat actul, nu sumele.
In consecinta, vazand succesiunea dispozitiilor legale incidente in speta, contestatia aste admisibila si nu apare ca fiind prematura, fiind ele altfel obligatorie.
Astfel, la data solutionarii contestatiilor, 04.04.2.013, Ordinul 2137/2011, pct. 5:
"5.1. Actele administrative - fiscale care intra in competenta de solutionare a organelor specializate prevazute la art. 209 alin. (1) din Codul de procedura fiscala sunt cele prevazute expres si limitativ de lege.
5.2. Prin organ central cu atributii de inspectie fiscala, prevazut la art. 209 alin. (1) lit. c) din Codul ele procedura fiscala, se intelege directia din cadrul Agentiei Nationale ele Administrare Fiscala care are competenta pentru desfasurarea la nivel national a activitatii de inspectie fiscala in toate domeniile de activitate si la toate categoriile de contribuabili, in vederea identificarii si combaterii evaziunii fiscale.
5.3.Alte acte administrative fiscale pot fi: dispozitia de masuri, decizia privind stabilirea .raspunderii reglementata de art. 28 din Codul de procedura fiscala, notele de compensare, instiintari de plata, procesul-verbal privind calculul dobanzilor cuvenite contribuabilului, declaratiile vamale de punere in libera circulatie etc." fusese amendat prin Ordinul 378/01.04.2013, care stipula ca:
"5.3. Alte acte administrative fiscale pot fi: dispozitia de masuri, decizia privind stabilirea raspunderii, reglementata de art. 28 din Codul de procedura fiscala, decizia privind compensarea obligatiilor fiscale, instiintari de plata, procesul-verbal privind calculul dobanzilor cuvenite contribuabilului, declaratiile vamale de punere in libera circulatie, procesul-verbal incheiat ca urmare a unui control incrucisai/inopinat, proces-verbal/nota de restituire intocmit/intocmita ca urmare a cererii de restituire accize etc."
Ordinul 378/01.04.2013 a fost abrogat la scurt timp (dupa data de 04.04.2.013 - data solutionarii contestatiei).
In aceste conditii, intimata, nu avea calea legala de la a se "eschiva" de la solutionarea contestatiilor.
In concluzie, contestatiile au fost nelegal respinse ca fiind prematur formulate, in lipsa deciziei de impunere - titlu de creanta, contestatia administrativa putand fi facuta si impotriva "altor acte administrativ fiscale", in concret " impotriva procesului-verbal incheiat ca urmare a unui control incrucisat/inopinat".
Chiar in lipsa prevederilor Ordinului 378/2013, inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca orice act emis de o autoritate publica, ce produce efecte juridice, este un act administrativ fiscal ce poate fi atacat in contencios fiscal.
In drept a invocat prevederile art. 20 din Legea 554/2004 coroborate cu dispozitiile art. 476, 483, 488 al. 1 Pct.6, 8 si urm. NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA, art.94 si urm. Cod procedura fiscala, art.7 din Legea 76/2012.
Intimata parata legal citata nu a formulat intampinare.
Analizand recursul declarat prin prisma motivelor invocate, Curtea de apel a retinut ca este fondat si l-a admis pentru urmatoarele considerente:
Criticile aduse hotararii prin prisma motivelor de casare prevazute de art. 488 pct. 6 si 8 din noul Cod de procedura civila sunt intemeiate.
Instanta de recurs a constatat ca recurenta reclamanta a solicitat anularea Procesului verbal nr. xxxx din 21 noiembrie 2012 emis de organe din cadrul Inspectiei fiscale din cadrul fostei Directii generale a finantelor publice B., din cuprinsul caruia rezulta explicit ca respectivul control inopinat s-a efectuat in urma adresei nr. xxx/20.11.2012 a IPJ B. - Serviciul investigare a fraudelor care avea drept obiectiv calcularea obligatiilor datorate bugetului de stat de catre societatea F. SRL ca urmare a inregistrarii in evidentele contabile a unor operatiuni economice cu societatea S. SRL, sens in care, organul de ancheta a pus la dispozitia organului de inspectie documentele ce urmeaza a fi analizate.
Din cuprinsul procesului verbal rezulta ca sumele datorate in eventualitatea in care se constata ca operatiunile sunt nereale sunt: 131.573 lei TVA si 87.743 lei impozit pe profit, indicandu-se contul in care se va face plata obligatiilor fiscale precum si faptul ca titlul in temeiul caruia se stinge creanta este tocmai acest proces-verbal.
Contrar celor retinute de instanta de fond, in sensul ca procesul -verbal atacat a fost emis cu respectarea tuturor cerintelor de competenta, forma si procedura, s-a constatat ca, aceste aspecte, cel putin sub aspectul criticat nu au facut obiectul unei analize efective din partea instantei, aceasta limitandu-se la a invoca lapidar ca autoritatea emitenta A.N.A.F. D.G.F.P., este competenta, iar societatea comerciala este platitoare de TVA in temeiul art. 125 din Codul fiscal. In acest context s-a constatat ca este incident motivul de recurs prevazut de art. 488 pct. 6 Cod procedura civila, ce reglementeaza ipoteza in care hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza.
Totodata, este indreptatita si critica privind gresita interpretare data normelor legale invocate, fiind incident si motivul de recurs prevazut de art. 488 pct. 8 Cod procedura civila ce vizeaza ipoteza in care hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
Sub acest aspect s-a constatat ca, in mod pertinent s-a invocat de catre recurenta reclamanta faptul ca s-au incalcat dispozitiile prevazute de art. art. 94 alin. 5 din Codul de procedura fiscala, care prevad explicit ca: "nu intra in atributiile inspectiei fiscale efectuarea de constatari tehnico-stiintifice sau orice alte verificari solicitate de organele de urmarire penala in vederea lamuririi unor fapte sau imprejurari ale cauzelor aflate in lucru la aceste institutii."
Dupa cum rezulta explicit din interpretarea logica si sistematica a prevederilor art. 94 si urm. din Titlul VII intitulat Inspectia fiscala - Cod procedura fiscala, inspectia fiscala trebuie sa se desfasoare conform procedurilor si metodelor de control fiscal prevazute in acest act normativ, cu analiza tuturor documentelor justificative si evidentele financiar-contabile si fiscale care constituie mijloace de proba si sunt relevante pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor fiscale si cu respectarea dreptului contribuabilului de a fi informat (art. 107 Cod procedura civila).
Art. 108 prevede si modalitatea de sesizare a organelor penale de catre organele fiscale in cazul in care constata imprejurari ce ar putea intruni elementele constitutive ale unei infractiuni, caz in care se intocmeste un proces-verbal. In oricare dintre modalitatile de efectuare a inspectiei fiscale, aceasta se incheie cu intocmirea unui raport de inspectie fiscala ce trebuie sa cuprinda elementele de fapt si de drept avute in vedere si in temeiul caruia se emite decizia de impunere care cuprinde eventualele obligatii fiscale suplimentare, aceasta fiind titlu de creanta conform art. 110 Cod procedura fiscala.
Aceste acte administrativ fiscale pot fi supuse cenzurii instantelor de contencios administrativ in termenii si conditiile prevazute de art. 205 si urm. din Titlul IX al Codului de procedura fiscala.
Prin urmare, in speta s-a intocmit un act administrativ care nu indica textele de lege in temeiul caruia a fost emis, de vreme ce la capitolul II pct. 2- intitulat Prevederi legale incalcate, mentioneaza: Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ceea ce echivaleaza cu o nemotivare in drept.
Totodata, contrar normelor legale evocate, acesta s-a intocmit exclusiv la solicitarea organului de cercetare penala, cu incalcarea interdictiei instituite de art. 94 alin. 5 Cod procedura fiscala.
Instanta de recurs a retinut si ca, desi este denumit proces-verbal, ceea ce i-ar conferi calitatea de operatiune administrativa si nu de act administrativ fiscal, acesta are un continut ambiguu, din cuprinsul sau rezultand pe de o parte faptul ca nu s-a stabilit daca operatiunile economice analizate au caracter nereal, dar cu toate acestea indicandu-se cuantumul obligatiilor si dispunandu-se in sarcina contribuabilului obligatia de a vira sumele in contul Trezoreriei, acesta producand efectele juridice ale unei veritabile decizii de impunere.
Instanta de recurs a mai constatat si ca, impotriva acestui proces-verbal s-a formulat o contestatie pe cale administrativa, aceasta fiind respinsa de organul fiscal printr-o adresa ca prematura invocandu-se tocmai faptul ca sumele contestate nu sunt individualizate prin titluri de creanta, nefiind emise decizii privind baza de impunere, aspecte ce confirma faptul ca nu a fost indeplinita procedura legala de emitere a titlului de creanta nici la data emiterii adresei de raspuns nr. xxxx/04.04.2013 de catre Serviciul Inspectie fiscala B., nici ulterior, pana la data solutionarii prezentului recurs.
Pentru aceste considerente, in temeiul textelor de lege anterior mentionate, instanta a admis recursul si, pe cale de consecinta, a casat in totalitate sentinta nr. 4271/06.05.2014 pronuntata de Tribunalul B. si a admis actiunea reclamantei in sensul ca a anulat Procesul-verbal nr. xxxx din 21.11.2012, precum si raspunsul la plangerea prealabila nr. xxxx/04.04.2013, emise de organele de inspectie fiscala din cadrul DGFP B.
Materie: RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Anulare act administrativ fiscal
- Art. 125 din Codul fiscal
- Art. 488 pct. 6 si 8 Cod de procedura civila
- Art. 95 alin. 5 din Codul de procedura fiscala
- Art. 107 si 108 Cod de procedura fiscala
Instanta de recurs a constatat ca recurenta reclamanta a solicitat anularea Procesului verbal nr. xxxx din 21 noiembrie 2012 emis de organe din cadrul Inspectiei fiscale din cadrul fostei Directii generale a finantelor publice B., din cuprinsul caruia rezulta explicit ca respectivul control inopinat s-a efectuat in urma adresei nr. xxx/20.11.2012 a IPJ B. - Serviciul investigare a fraudelor care avea drept obiectiv calcularea obligatiilor datorate bugetului de stat de catre societatea F. SRL ca urmare a inregistrarii in evidentele contabile a unor operatiuni economice cu societatea S. SRL, sens in care, organul de ancheta a pus la dispozitia organului de inspectie documentele ce urmeaza a fi analizate.
Din cuprinsul procesului verbal rezulta ca sumele datorate in eventualitatea in care se constata ca operatiunile sunt nereale sunt: 131.573 lei TVA si 87.743 lei impozit pe profit, indicandu-se contul in care se va face plata obligatiilor fiscale precum si faptul ca titlul in temeiul caruia se stinge creanta este tocmai acest proces-verbal.
Contrar celor retinute de instanta de fond, in sensul ca procesul -verbal atacat a fost emis cu respectarea tuturor cerintelor de competenta, forma si procedura, s-a constatat ca, aceste aspecte, cel putin sub aspectul criticat nu au facut obiectul unei analize efective din partea instantei, aceasta limitandu-se la a invoca lapidar ca autoritatea emitenta A.N.A.F. D.G.F.P., este competenta, iar societatea comerciala este platitoare de TVA in temeiul art. 125 din Codul fiscal. In acest context s-a constatat ca este incident motivul de recurs prevazut de art. 488 pct. 6 Cod procedura civila, ce reglementeaza ipoteza in care hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza.
Totodata, este indreptatita si critica privind gresita interpretare data normelor legale invocate, fiind incident si motivul de recurs prevazut de art. 488 pct. 8 Cod procedura civila ce vizeaza ipoteza in care hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
Sub acest aspect s-a constatat ca, in mod pertinent s-a invocat de catre recurenta reclamanta faptul ca s-au incalcat dispozitiile prevazute de art. art. 94 alin. 5 din Codul de procedura fiscala, care prevad explicit ca: "nu intra in atributiile inspectiei fiscale efectuarea de constatari tehnico-stiintifice sau orice alte verificari solicitate de organele de urmarire penala in vederea lamuririi unor fapte sau imprejurari ale cauzelor aflate in lucru la aceste institutii."
Dupa cum rezulta explicit din interpretarea logica si sistematica a prevederilor art. 94 si urm. din Titlul VII intitulat Inspectia fiscala - Cod procedura fiscala, inspectia fiscala trebuie sa se desfasoare conform procedurilor si metodelor de control fiscal prevazute in acest act normativ, cu analiza tuturor documentelor justificative si evidentele financiar-contabile si fiscale care constituie mijloace de proba si sunt relevante pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor fiscale si cu respectarea dreptului contribuabilului de a fi informat (art. 107 Cod procedura civila).
Art. 108 prevede si modalitatea de sesizare a organelor penale de catre organele fiscale in cazul in care constata imprejurari ce ar putea intruni elementele constitutive ale unei infractiuni, caz in care se intocmeste un proces-verbal. In oricare dintre modalitatile de efectuare a inspectiei fiscale, aceasta se incheie cu intocmirea unui raport de inspectie fiscala ce trebuie sa cuprinda elementele de fapt si de drept avute in vedere si in temeiul caruia se emite decizia de impunere care cuprinde eventualele obligatii fiscale suplimentare, aceasta fiind titlu de creanta conform art. 110 Cod procedura fiscala.
Aceste acte administrativ fiscale pot fi supuse cenzurii instantelor de contencios administrativ in termenii si conditiile prevazute de art. 205 si urm. din Titlul IX al Codului de procedura fiscala.
Prin urmare, in speta s-a intocmit un act administrativ care nu indica textele de lege in temeiul caruia a fost emis, de vreme ce la capitolul II pct. 2- intitulat Prevederi legale incalcate, mentioneaza: Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ceea ce echivaleaza cu o nemotivare in drept.
Totodata, contrar normelor legale evocate, acesta s-a intocmit exclusiv la solicitarea organului de cercetare penala, cu incalcarea interdictiei instituite de art. 94 alin. 5 Cod procedura fiscala.
Instanta de recurs a retinut si ca, desi este denumit proces-verbal, ceea ce i-ar conferi calitatea de operatiune administrativa si nu de act administrativ fiscal, acesta are un continut ambiguu, din cuprinsul sau rezultand pe de o parte faptul ca nu s-a stabilit daca operatiunile economice analizate au caracter nereal, dar cu toate acestea indicandu-se cuantumul obligatiilor si dispunandu-se in sarcina contribuabilului obligatia de a vira sumele in contul Trezoreriei, acesta producand efectele juridice ale unei veritabile decizii de impunere.
Instanta de recurs a mai constatat si ca, impotriva acestui proces-verbal s-a formulat o contestatie pe cale administrativa, aceasta fiind respinsa de organul fiscal printr-o adresa ca prematura invocandu-se tocmai faptul ca sumele contestate nu sunt individualizate prin titluri de creanta, nefiind emise decizii privind baza de impunere, aspecte ce confirma faptul ca nu a fost indeplinita procedura legala de emitere a titlului de creanta nici la data emiterii adresei de raspuns nr. xxxx/04.04.2013 de catre Serviciul Inspectie fiscala B., nici ulterior, pana la data solutionarii prezentului recurs.
Decizia nr. 737/CA/23.02.2015 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal
Dosar 4768/111/CA/2013
Prin sentinta nr.4271/CA/6.05.2014 Tribunalul B. a respins cererea formulata de reclamanta SC F. SRL cu sediul ales in O., in contradictoriu cu parata Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Cluj-Napoca, prin Administratia Judeteana a Finantelor Publice B., cu sediul in O.
A luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs recurenta reclamanta SC F. SRL O. solicitand admiterea recursului, casarea sentintei atacate, in principal admiterea cererii de chemare in judecata si anularea ca nelegale si netemeinice a actelor administrativ-unilaterale. In subsidiar solicita admiterea in parte a cererii introductive completate, in sensul anularii raspunsurilor la plangerile prealabile inregistrate sub nr. xxxx si xxxx/04.04.2013, urmand ca intimata sa procedeze ia reanalizarea plangerilor prealabile formulate, in urma anularii raspunsurilor initiale.
Apreciaza ca cele retinute de instanta sunt eronate, nelegale si netemeinice.
Astfel considera ca in speta sunt incidente motivele de recurs prevazute de art. 488 alin. 1 pct. 6 si 8 din NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA respectiv: "6. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei; 8. cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material."
In primul rand arata ca a contestat actele administrative apreciind ca organul emitent nu era competent sa intocmeasca procesul verbal de control la solicitarea organului de urmarire penala, intrucat prin acest proces verbal s-au facut practic "verificari solicitate de organele de urmarire penala in vederea lamuririi unor fapte sau imprejurari ale cauzelor aflate in lucru la aceste institutii".
Instanta a interpretat gresit textul de lege invocat. Faptul ca prezentul litigiu nu este unul de natura penala nu are nicio relevanta.
In motivarea cererii de anulare a aratat, anexand si probe in acest sens faptul ca, desi nu aveau competenta de a efectua verificari si/sau constatari in vederea lamuririi unor elemente sau imprejurari ce tin de cauzele aflate in lucru la organele de urmarire penala, totusi inspectorii intimatei au efectuat asemenea constatari, chiar la solicitarea organelor de urmarire penala. Rezultatul acelor constatari a fost consemnat in procesele - verbale contestate. Aceste acte au fost folosite de organele de urmarire penala in sustinerea acuzatiilor aduse impotriva sa. Mai mult, i s-a respins cererea de incuviintare a expertizei pentru stabilirea presupusului prejudicia cauzat bugetului de stat cu motivarea ca acesta a fost calculat prin procesele verbale contestate.
Dupa toate aceste lamuriri, motivarea instantei o apreciaza ca nefondata.
In al doilea rand, instanta nu a analizat celelalte motive de nulitate invocate si nici raspunsurile la plangerile prealabile desi si acestea fac obiect al prezentului litigiu.
Ambele contestatii au fost respinse ca prematur formulate, prin Raspunsurile DGFP B. - Activitatea de inspectie fiscala inregistrate sub numerele xxxx si xxxx/04.04.2013.
In motivare organul de solutionare a contestatiei specifica faptul ca, potrivit Ordinului 2137/25.05.2011, pct. 12.1 : "Contestatia poate fi respinsa ca: e) prematur formulata, in situatia in care sumele contestate nu sunt individualizate prin titlu de creanta si in situatia in care nu au fost emise decizii privind baza de impunere".
Or, recurenta a formulat contestatie impotriva unor acte administrativ - fiscale, procedura conforma cu legea. Din contestatiile formulate rezulta ca a contestat actul, nu sumele.
In consecinta, vazand succesiunea dispozitiilor legale incidente in speta, contestatia aste admisibila si nu apare ca fiind prematura, fiind ele altfel obligatorie.
Astfel, la data solutionarii contestatiilor, 04.04.2.013, Ordinul 2137/2011, pct. 5:
"5.1. Actele administrative - fiscale care intra in competenta de solutionare a organelor specializate prevazute la art. 209 alin. (1) din Codul de procedura fiscala sunt cele prevazute expres si limitativ de lege.
5.2. Prin organ central cu atributii de inspectie fiscala, prevazut la art. 209 alin. (1) lit. c) din Codul ele procedura fiscala, se intelege directia din cadrul Agentiei Nationale ele Administrare Fiscala care are competenta pentru desfasurarea la nivel national a activitatii de inspectie fiscala in toate domeniile de activitate si la toate categoriile de contribuabili, in vederea identificarii si combaterii evaziunii fiscale.
5.3.Alte acte administrative fiscale pot fi: dispozitia de masuri, decizia privind stabilirea .raspunderii reglementata de art. 28 din Codul de procedura fiscala, notele de compensare, instiintari de plata, procesul-verbal privind calculul dobanzilor cuvenite contribuabilului, declaratiile vamale de punere in libera circulatie etc." fusese amendat prin Ordinul 378/01.04.2013, care stipula ca:
"5.3. Alte acte administrative fiscale pot fi: dispozitia de masuri, decizia privind stabilirea raspunderii, reglementata de art. 28 din Codul de procedura fiscala, decizia privind compensarea obligatiilor fiscale, instiintari de plata, procesul-verbal privind calculul dobanzilor cuvenite contribuabilului, declaratiile vamale de punere in libera circulatie, procesul-verbal incheiat ca urmare a unui control incrucisai/inopinat, proces-verbal/nota de restituire intocmit/intocmita ca urmare a cererii de restituire accize etc."
Ordinul 378/01.04.2013 a fost abrogat la scurt timp (dupa data de 04.04.2.013 - data solutionarii contestatiei).
In aceste conditii, intimata, nu avea calea legala de la a se "eschiva" de la solutionarea contestatiilor.
In concluzie, contestatiile au fost nelegal respinse ca fiind prematur formulate, in lipsa deciziei de impunere - titlu de creanta, contestatia administrativa putand fi facuta si impotriva "altor acte administrativ fiscale", in concret " impotriva procesului-verbal incheiat ca urmare a unui control incrucisat/inopinat".
Chiar in lipsa prevederilor Ordinului 378/2013, inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca orice act emis de o autoritate publica, ce produce efecte juridice, este un act administrativ fiscal ce poate fi atacat in contencios fiscal.
In drept a invocat prevederile art. 20 din Legea 554/2004 coroborate cu dispozitiile art. 476, 483, 488 al. 1 Pct.6, 8 si urm. NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA, art.94 si urm. Cod procedura fiscala, art.7 din Legea 76/2012.
Intimata parata legal citata nu a formulat intampinare.
Analizand recursul declarat prin prisma motivelor invocate, Curtea de apel a retinut ca este fondat si l-a admis pentru urmatoarele considerente:
Criticile aduse hotararii prin prisma motivelor de casare prevazute de art. 488 pct. 6 si 8 din noul Cod de procedura civila sunt intemeiate.
Instanta de recurs a constatat ca recurenta reclamanta a solicitat anularea Procesului verbal nr. xxxx din 21 noiembrie 2012 emis de organe din cadrul Inspectiei fiscale din cadrul fostei Directii generale a finantelor publice B., din cuprinsul caruia rezulta explicit ca respectivul control inopinat s-a efectuat in urma adresei nr. xxx/20.11.2012 a IPJ B. - Serviciul investigare a fraudelor care avea drept obiectiv calcularea obligatiilor datorate bugetului de stat de catre societatea F. SRL ca urmare a inregistrarii in evidentele contabile a unor operatiuni economice cu societatea S. SRL, sens in care, organul de ancheta a pus la dispozitia organului de inspectie documentele ce urmeaza a fi analizate.
Din cuprinsul procesului verbal rezulta ca sumele datorate in eventualitatea in care se constata ca operatiunile sunt nereale sunt: 131.573 lei TVA si 87.743 lei impozit pe profit, indicandu-se contul in care se va face plata obligatiilor fiscale precum si faptul ca titlul in temeiul caruia se stinge creanta este tocmai acest proces-verbal.
Contrar celor retinute de instanta de fond, in sensul ca procesul -verbal atacat a fost emis cu respectarea tuturor cerintelor de competenta, forma si procedura, s-a constatat ca, aceste aspecte, cel putin sub aspectul criticat nu au facut obiectul unei analize efective din partea instantei, aceasta limitandu-se la a invoca lapidar ca autoritatea emitenta A.N.A.F. D.G.F.P., este competenta, iar societatea comerciala este platitoare de TVA in temeiul art. 125 din Codul fiscal. In acest context s-a constatat ca este incident motivul de recurs prevazut de art. 488 pct. 6 Cod procedura civila, ce reglementeaza ipoteza in care hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza.
Totodata, este indreptatita si critica privind gresita interpretare data normelor legale invocate, fiind incident si motivul de recurs prevazut de art. 488 pct. 8 Cod procedura civila ce vizeaza ipoteza in care hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
Sub acest aspect s-a constatat ca, in mod pertinent s-a invocat de catre recurenta reclamanta faptul ca s-au incalcat dispozitiile prevazute de art. art. 94 alin. 5 din Codul de procedura fiscala, care prevad explicit ca: "nu intra in atributiile inspectiei fiscale efectuarea de constatari tehnico-stiintifice sau orice alte verificari solicitate de organele de urmarire penala in vederea lamuririi unor fapte sau imprejurari ale cauzelor aflate in lucru la aceste institutii."
Dupa cum rezulta explicit din interpretarea logica si sistematica a prevederilor art. 94 si urm. din Titlul VII intitulat Inspectia fiscala - Cod procedura fiscala, inspectia fiscala trebuie sa se desfasoare conform procedurilor si metodelor de control fiscal prevazute in acest act normativ, cu analiza tuturor documentelor justificative si evidentele financiar-contabile si fiscale care constituie mijloace de proba si sunt relevante pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor fiscale si cu respectarea dreptului contribuabilului de a fi informat (art. 107 Cod procedura civila).
Art. 108 prevede si modalitatea de sesizare a organelor penale de catre organele fiscale in cazul in care constata imprejurari ce ar putea intruni elementele constitutive ale unei infractiuni, caz in care se intocmeste un proces-verbal. In oricare dintre modalitatile de efectuare a inspectiei fiscale, aceasta se incheie cu intocmirea unui raport de inspectie fiscala ce trebuie sa cuprinda elementele de fapt si de drept avute in vedere si in temeiul caruia se emite decizia de impunere care cuprinde eventualele obligatii fiscale suplimentare, aceasta fiind titlu de creanta conform art. 110 Cod procedura fiscala.
Aceste acte administrativ fiscale pot fi supuse cenzurii instantelor de contencios administrativ in termenii si conditiile prevazute de art. 205 si urm. din Titlul IX al Codului de procedura fiscala.
Prin urmare, in speta s-a intocmit un act administrativ care nu indica textele de lege in temeiul caruia a fost emis, de vreme ce la capitolul II pct. 2- intitulat Prevederi legale incalcate, mentioneaza: Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ceea ce echivaleaza cu o nemotivare in drept.
Totodata, contrar normelor legale evocate, acesta s-a intocmit exclusiv la solicitarea organului de cercetare penala, cu incalcarea interdictiei instituite de art. 94 alin. 5 Cod procedura fiscala.
Instanta de recurs a retinut si ca, desi este denumit proces-verbal, ceea ce i-ar conferi calitatea de operatiune administrativa si nu de act administrativ fiscal, acesta are un continut ambiguu, din cuprinsul sau rezultand pe de o parte faptul ca nu s-a stabilit daca operatiunile economice analizate au caracter nereal, dar cu toate acestea indicandu-se cuantumul obligatiilor si dispunandu-se in sarcina contribuabilului obligatia de a vira sumele in contul Trezoreriei, acesta producand efectele juridice ale unei veritabile decizii de impunere.
Instanta de recurs a mai constatat si ca, impotriva acestui proces-verbal s-a formulat o contestatie pe cale administrativa, aceasta fiind respinsa de organul fiscal printr-o adresa ca prematura invocandu-se tocmai faptul ca sumele contestate nu sunt individualizate prin titluri de creanta, nefiind emise decizii privind baza de impunere, aspecte ce confirma faptul ca nu a fost indeplinita procedura legala de emitere a titlului de creanta nici la data emiterii adresei de raspuns nr. xxxx/04.04.2013 de catre Serviciul Inspectie fiscala B., nici ulterior, pana la data solutionarii prezentului recurs.
Pentru aceste considerente, in temeiul textelor de lege anterior mentionate, instanta a admis recursul si, pe cale de consecinta, a casat in totalitate sentinta nr. 4271/06.05.2014 pronuntata de Tribunalul B. si a admis actiunea reclamantei in sensul ca a anulat Procesul-verbal nr. xxxx din 21.11.2012, precum si raspunsul la plangerea prealabila nr. xxxx/04.04.2013, emise de organele de inspectie fiscala din cadrul DGFP B.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Acte ale autoritatilor publice; Activitati economice (infractiuni privind regimul lor); Finante. Fin
124 - Decizie nr. 124 din data de 23.04.2015PROCEDURA INSOLVENTEI. Apel. Actiune introdusa de debitoare, prin administrator special, in cadrul procedurii de insolventa, impotriva uneia din creditoare, prin care solicita deblocarea accesului la bunurile sale, retinute in spatiile creditoarei. Compet - Decizie nr. 123 din data de 23.04.2015
LITIGII CU PROFESIONISTI. Apel. Actiune in anularea certificatului de inmatriculare al societatii parate, intemeiata pe schimbarea destinatiei imobilului in care isi desfasoara activitatea, fara acordul vecinilor, deranjul fonic produs de activitate si pe - Decizie nr. 116 din data de 21.04.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI. Apel. Contestatie la tabelul preliminar. Obligatia judecatorului-sindic de a determina cuantumul creantei contestate, neputand lasa in sarcina administratorului judiciar determinarea cuantumului, cata vreme acesta si-a spus parerea - Decizie nr. 112 din data de 09.04.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI. Apel. Procedura insolventei. Inscriere provizorie a creantei. Necesitatea administrarii de probe. Momentul in care trebuie incuviintata administrarea de probe, de catre judecatorul sindic. - Decizie nr. 111 din data de 09.04.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI. Apel. Procedura insolventei. Cerere de sesizare din oficiu a judecatorului sindic privind inlocuirea administratorului judiciar. Posibilitatea creditorilor de a obtine schimbarea administratorului judiciar doar in conditiile prevazu - Decizie nr. 108 din data de 09.04.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI. Recurs. Contestatie la tabel preliminar. Necercetarea fondului cauzei. Obligatia judecatorului sindic de a analiza fondul pretentiilor in cazul in care intre debitoare si creditoare a existat un litigiu, suspendat in baza art. 36 di - Decizie nr. 83 din data de 30.04.2015
LITIGII CU PROFESIONISTI. Recurs. Dizolvare societate comerciala. Cerere de repunere in termenul de declarare a recursului, intemeiata pe necomunicarea legala a sentintei atacate cu recurenta parata. Momentul inceperii termenului de recurs. Recurs tardiv - Decizie nr. 77 din data de 24.04.2015
Apel. Procedura insolventei. Confirmare plan de reorganizare. Aprecierea ca si vot pozitiv a votului unui creditor in sensul votarii planului, cu conditia ca toate obligatiile nascute dupa data intrarii in insolventa (necuprinse in graficul de rambursare) - Decizie nr. 152 din data de 21.05.2015
Apel. Actiune in constatarea inexistentei dreptului unei persoane fizice de a reprezenta o societate comerciala, in conditiile in care acest drept i-a fost conferit printr-un contract de munca, contrar prevederilor Actului constitutiv al societatii. Admis - Decizie nr. 150 din data de 20.05.2015
Apel. Actiune in constatarea nulitatii absolute a unor clauze din contractele de credit, introdusa de mai multi reclamanti cu domicilii sau sedii in diferite localitati din tara, impotriva aceleasi banci parate, in temeiul unor contracte de credit diferit - Decizie nr. 146 din data de 14.05.2015
Apel. Procedura insolventei. Contestatie la tabelul preliminar de creante si la tabelul preliminar modificat de creante. Imposibilitatea analizarii, pe calea contestatiei la tabelul preliminar de creante, a incidentei prevederilor art. 117-118 din Legea n - Decizie nr. 142 din data de 07.05.2015
Recurs. Procedura insolventei. Contestatie la planul de distribuire a fondurilor obtinute din vanzarea bunului garantat, formulata de creditori salariati. Distribuirea sumelor obtinute in functie de categoria din care fac parte creditorii contestatori, si - Decizie nr. 94/C din data de 12.05.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI. Apel. Cerere de protectie a creantei formulata de creditorul garantat, intemeiata pe prevederile art. 39 alin. 1 lit. B din Legea nr. 85/ 2006. Inadmisibilitatea cererii. Posibilitatea formularii doar a unei cereri de ridicare a sus - Decizie nr. 91/C din data de 25.03.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI. Apel. Contestatie la tabel. Creanta tardiva. Valabilitatea notificarii deschiderii procedurii,comunicata la sediul organului fiscal care administreaza creanta bugetara, chiar daca acesta nu are personalitate juridica. - Decizie nr. 83/C din data de 24.03.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI. Apel. Contestatie la tabelul preliminar de creante formulata impotriva creantei organului fiscal, constatata prin decizie de impunere, contestata pe calea contestatiei administrative, care a fost suspendata pana la solutionarea plan - Decizie nr. 79/C din data de 12.03.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI. Apel. Cerere de deschidere a procedurii formulata de un creditor impotriva unei societati dintr-un grup. Inaplicabilitatea dispozitiilor art. 183 si urmatoarele din Legea nr. 85/ 2014 - Decizie nr. 67/C din data de 10.03.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI. Apel. Cerere de deschidere a procedurii formulata de un creditor si de conexare la cererea similara formulata anterior de debitor, in temeiul Legii nr. 85/ 2014. Judecarea cererii debitorului, la care s-a conexat cererea creditorulu - Decizie nr. 65/C din data de 04.03.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI. Recurs. Contestatie impotriva hotararii adunarii creditorilor. Calculul cvorumului si al majoritatii creantelor facut de administratorul judiciar, raportat la un tabel definitiv rectificat, intocmit si neafisat la usa instantei. Con - Decizie nr. 59/C din data de 31.03.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI. Recurs. Cerere de inscriere creanta nascuta in cursul procedurii in tabelul suplimentar de creante, respinsa de administratorul judiciar. Contestatie la raportul de activitate al administratorului judiciar, admisa de judecatorul sin - Decizie nr. 57/C din data de 24.03.2015