RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Anulare proces verbal intocmit de Inspectia fiscala din cadrul fostei Directii Generale a Finantelor Publice

SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Materie: RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Anulare proces verbal intocmit de Inspectia fiscala din cadrul fostei Directii Generale a Finantelor Publice

- Art. 109 din O.G. nr. 92/ 2003
- Art. 205 din O.G. nr. 92/ 2003

Instanta de recurs a constatat ca recurenta reclamanta a solicitat prin actiunea dedusa judecatii anularea Proceselor verbale nr. xxxx/21.11.2012, respectiv xxx/13.03.2013.
 Din cuprinsul procesului-verbal nr. xxxx din 21 noiembrie 2012 intocmit de Inspectia fiscala din cadrul fostei Directii Generale a Finantelor Publice B. rezulta explicit ca acesta a fost incheiat in urma unui control inopinat efectuat in baza adresei nr. xxx/20.11.2012 a IPJ B. - Serviciul de Investigare a Fraudelor, control ce a avut drept obiectiv calcularea obligatiilor datorate bugetului de stat de catre societatea A. G. SRL ca urmare a inregistrarii in evidentele contabile a unor operatiuni economice cu societatea S. SRL, sens in care, organul de cercetare penala a pus la dispozitia organului de inspectie documentele ce urmau a fi analizate.
In cuprinsul procesului verbal se regasesc sumele datorate de recurenta reclamanta, in eventualitatea in care se va constata ca operatiunile derulate sunt nereale, dupa cum urmeaza: 80.574,17 lei TVA si 53.716,11 lei impozit pe profit, indicandu-se contul in care se va face plata obligatiilor fiscale stabilite de organul de inspectie fiscala exclusiv pe baza informatiilor si documentelor financiar contabile puse la dispozitie de IPJ B.- Serviciul de Investigare a Fraudelor.
Din cuprinsul procesului-verbal nr. xxx din 13 martie 2013 intocmit de Inspectia fiscala din cadrul fostei Directii Generale a Finantelor Publice B. rezulta de asemenea explicit ca acesta a fost incheiat in urma unui control inopinat efectuat in baza adresei nr. xxxx/14.02.2013 a IPJ B. - Serviciul Investigare a Fraudelor, control ce a avut drept obiectiv calcularea obligatiilor datorate bugetului de stat de catre societatea A. G. SRL ca urmare a inregistrarii in evidentele contabile a unor operatiuni economice cu societatile S. SRL, M. SRL si S. SRL, sens in care, organul de cercetare penala a pus la dispozitia organului de inspectie documentele ce urmau a fi analizate.
In cuprinsul procesului verbal se regasesc sumele datorate de recurenta reclamanta, in eventualitatea in care se va constata ca operatiunile derulate sunt nereale, dupa cum urmeaza: 361.715 lei TVA si 258.268 lei impozit pe profit, indicandu-se contul in care se va face plata obligatiilor fiscale stabilite de organul de inspectie fiscala exclusiv pe baza informatiilor si documentelor financiar contabile puse la dispozitie de IPJ B.- Serviciul de Investigare a Fraudelor.
 Este adevarat ca aceste procese verbale nu au fost urmate de intocmirea unui raport de inspectie conform prevederilor art. 109 Cod procedura fiscala, prin care sa se stabileasca masuri fiscale si nici de emiterea unei decizii de impunere, insa raportat la mentiunile inserate in cuprinsul acestora, este gresita concluzia primei instante in sensul ca cele doua procese-verbale nu intrunesc cerintele art. 41 Cod procedura fiscala, potrivit carora actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale.
Astfel cum s-a retinut deja, prin cele doua procese verbale s-a stabilit cuantumul obligatiilor fiscale datorate de recurenta reclamanta, dispunandu-se in sarcina acesteia obligatia de a vira sumele in contul Trezoreriei, acestea producand efectele juridice ale unor veritabile decizii de impunere.
Faptul ca aceste procese verbale au produs efectele juridice rezulta si din cuprinsul Ordonantei din 22.04.2013 a Parchetului de pe langa Tribunalul B. pronuntata in Dosarul nr. 694/2012 prin care a fost respinsa o cerere de probatiune in cauza penala, prin raportare si la continutul proceselor verbale in litigiu, aspect de altfel retinut si de instanta de fond in cuprinsul considerentelor hotararii recurate.
Avand in vedere ca potrivit art. 205 Cod procedura fiscala impotriva titlului de creanta, precum si impotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii, iar cele doua procese-verbale atacate se circumscriu, prin prisma consecintelor produse, notiunii de act administrativ fiscal in sensul art. 41 Cod procedura fiscala, Curtea a retinut incidenta in speta a motivului de casare prevazut de art. 488 punct. 8 din Noul Cod de procedura civila.

Decizia nr. 372/CA/04.02.2015 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal
Dosar 4767/111/CA/2013

Prin Sentinta nr. 5999/CA din 01.07.2014 Tribunalul B. a respins actiunea in contencios administrativ formulata de reclamanta A. G. S.R.L. in contradictoriu cu parata Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Cluj Napoca, prin Administratia Judeteana a Finantelor Publice B., ca inadmisibila, fara cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte, in termen si legal timbrat, a declarat recurs recurenta-reclamanta SC A. G. SRL, solicitand admiterea recursului, casarea hotararii nelegale si netemeinice si retinerea cauzei spre solutionare de catre instanta de recurs.
In dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a aratat ca prin adresa nr. xxx/20.11.2012 emisa de IPJ B. - Serviciul de investigare a fraudelor si transmisa catre DGFP B. - AIF, Serviciul de investigare a fraudelor a solicitat organului de inspectie fiscala sa se constate care sunt "obligatiile datorate bugetului de stat de catre SC A. G. SRL ca urmare a inregistrarii in evidentele contabile si fiscale a unor tranzactii comerciale, pentru care exista suspiciunea ca ar fi fictive, cu societatea SC S. SRL".
 La data de 21.11.2012, inspectorii din cadrul AIF - DGFP au efectuat un control inopinat asupra activitatii societatii, la sediul DGFP B.
Activitatea de control s-a bazat exclusiv pe analiza actelor contabile puse la dispozitia DGFP B. de catre Serviciul de investigare a fraudelor.
 Prin adresa nr. xxxx/14.02.2013, emisa de IPJ B. - Serviciul de investigare a fraudelor si transmisa catre DGFP B. - AIF, Serviciul de investigare a fraudelor a solicitat organului de inspectie fiscala sa se constate care sunt "obligatiile datorate bugetului de stat de catre SC A. G. SRL ca urmare a inregistrarii in evidentele contabile si fiscale a unor tranzactii comerciale, cu SC S. SRL, SC M. SRL si SC S. SRL, ca urmare a faptului ca inregistrarile in evidentele contabile nu ar avea la baza operatiuni reale".
La data de 13.03.2013 inspectorii din cadrul AIF - DGFP au efectuat un control inopinat asupra activitatii societatii, la sediul DGFP B.
In urma controalelor efectuate au fost intocmite procesele verbale nr. xxxx/21.11.2012 si xxx/13.03.2013, prin care s-a stabilit ca SC A. G. SRL datoreaza urmatoarele obligatii totale de plata la bugetul de stat:
442.289,17 lei, reprezentand TVA de plata
311.984,11 lei reprezentand impozit pe profit.
Prin aceleasi acte i s-a pus in vedere societatii sa achite aceste sume de bani catre bugetul de stat, fara a se indica vreun termen si netinandu-se seama de faptul ca procesul penal in cadrul caruia s-a solicitat efectuarea acestei constatari se afla in faza de urmarire, ca nu s-a dat inca vreo solutie in aceasta faza procesuala, astfel ca, in continuare aceasta beneficiaza de prezumtia de nevinovatie cu privire la savarsirea faptelor penale cercetate.
Mai mult decat atat, in cadrul proceselor verbale nu sunt indicate punctual prevederile legale presupus incalcate, fiind mentionat doar "prevederi legale incalcate - Legea. 571/2003 privind Codul fiscal."
Impotriva proceselor verbale mai sus mentionate, a formulat contestatie la organul emitent, solicitand acestuia revocarea in intregime a actelor pe care le apreciaza ca fiind nelegale, contestatiile fiind respinse ca prematur formulate.
Prin urmare, a formulat cererea de chemare in judecata, care face obiectul prezentului dosar, prin care a solicitat Tribunalului B. sa dispuna anularea actelor administrativ-fiscale, respectiv: Procesul verbal nr. xxxx/21.11.2012, intocmit de organele de inspectie fiscala din cadrul DGFP B. la data de 21.11.2012 si comunicat recurentei la data de 22.03.2013; Procesul verbal nr. xxx/13.03.2013, intocmit de aceleasi organe de inspectie; raspunsurile la contestatiile nr. xxxx/4.04.2013 si xxxx/4.04.2013 emise de Serviciul de activitate de inspectie fiscala din cadrul DGFP B..
La termenul de judecata din 29.04.2014, instanta a unit cu fondul exceptia peremtorie a inadmisibilitatii actiunii, prin prisma faptului ca actul atacat de reclamanta - proces verbal de control - nu poate face obiectul procedurii contestatiei, nefiind un act administrativ fiscal.
 Analizand actele dosarului sub aspectul exceptiei inadmisibilitatii actiunii, prima instanta a admis exceptia si in consecinta a respins cererea reclamantei.
A apreciat ca hotararea pronuntata de judecatorul fondului este nelegala si netemeinica.
Astfel, arata recurenta, desi in speta nu se contesta "in mod clasic" o decizie de impunere - ca act ce finalizeaza un raport de inspectie fiscala, fapt ce ar putea crea o aparenta de inadmisibilitate a procedurii pendinte, o analiza mai atenta a actului contestat, coroborarea efectelor juridice ale actului contestat, aplicarea principiilor statuate de practica Inaltei Curti si verificarea atenta a succesiunii normelor in materie, conduc la concluzia lipsita de echivoc ca actiunea de fond a societatii este admisibila, fiind indreptata in conditii legale impotriva unor acte administrativ fiscale.
 1. In primul rand, arata recurenta, procesele-verbale sunt acte administrativ fiscal ce au produs efecte juridice.
Acestea sunt acte ce finalizeaza un control inopinat al ANAF - DGFP, efectuate in baza Titlului VII din OG 92/2003 - inspectia fiscala.
Inspectorii au actionat conform art. 97 alin. 2 - "La finalizarea controlului inopinat sau incrucisat se incheie proces-verbal."
Daca ar fi respectat intru totul dispozitiile Titlului VII din OG 92/2003, inspectorii ar fi trebuit sa comunice societatii un raport de inspectie fiscala si o decizie de impunere pentru sumele constatate in procesul - verbal atacat ca fiind presupus datorate de aceasta in maximum 30 de zile de la finalizarea inspectiei fiscale - control inopinat. In schimb, dupa incheierea controlului, inspectorii fiscali nu au intocmit niciunul din actele prevazute de lege, tocmai pentru a paraliza orice actiune a societatii. Conduita intimatei reprezinta un veritabil abuz de putere.
Niciodata constatarile cuprinse in procesele-verbale nu au fost redate intr-un raport de inspectie fiscala secondate de o decizie a organului fiscal, fapt din care reiese, dincolo de orice dubiu ca actele atacate de recurenta sunt actele administrativ fiscale producatoare de efecte juridice relativ la aceasta, acte pe care societatea are dreptul si interesul de a le ataca in fata instantei de judecata.
Aspectul ca procesele - verbale nu imbraca forma unui titlu de creanta nu echivaleaza cu lipsa efectelor juridice ale actului, adica lipsa caracterului de titlu executoriu nu echivaleaza cu lipsa efectelor juridice.
Procesele-verbale stau la baza inculparii societatii, precum si a administratoarei societatii intr-un dosar de evaziune fiscala, stau la baza instituirii sechestrului penal obligatoriu pentru infractiunile de evaziune fiscala si la baza respingerii unor cereri de probatiune in dosarul penal, pe considerentul ca prejudiciul a fost stabilit de organele fiscale.
Procesul-verbal nici nu trebuie materializat in titlu de creanta, cat timp in baza lui se va da o hotarare penala, care are caracterul de titlu executoriu si in ceea ce priveste latura civila a cauzei. In viziunea organului fiscal, procesul - verbal va fi transformat in titlu executoriu prin intermediul unei hotarari judecatoresti si nu prin emiterea unei decizii de impunere.
Toate acestea in conditiile in care, potrivit Titlului VII art. 94 alin. 5 din OUG 92/2003, nu intra in atributiile inspectiei fiscale efectuarea de constatari tehnico-stiintifice sau orice alte verificari solicitate de organele de urmarire penala in vederea lamuririi unor fapte ori imprejurari ale cauzelor aflate in lucru la aceste institutii.
Din cele de mai sus, rezulta dincolo de orice dubiu ca procesul-verbal contestat nu este un simplu act premergator incheierii unui raport de inspectie fiscala si a unei decizii de impunere, aspect confirmat si de practica recenta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si de Curtea de Apel O. intr-o speta similara.
2. In al doilea rand, dispozitiile legale in vigoare la data solutionarii contestatiei administrative, respectiv la data depunerii actiunii in anularea actului administrativ fiscal si a actiunii ce face obiectul prezentului dosar stipulau expres admisibilitatea actiunilor promovate de societate.
 Sustine recurenta ca prin modificarea succesiva a Instructiunilor pentru aplicarea Titlului IX din OG 92/2003 s-a realizat mai intai o enumerare exhaustiva a actelor administrative fiscale - prin Ordinul 378/1.04.2013, iar ulterior, prin Ordinul 450/19.04.2013 s-a procedat la largirea sferei actelor cu caracter administrativ fiscal, fara ca acestea sa fie limitate de o enumerare expresa.
Apreciaza ca, odata ce procesul-verbal de control emis in urma unui control inopinat a fost inclus expres in cadrul actelor administrativ - fiscale, acesta isi pastreaza caracterul de act administrativ.
In atare conditii, apreciaza ca, la momentul in care a investit instanta de contencios administrativ cu solutionarea cererii de anulare a proceselor-verbale atacate, acest gen de procese verbal era inclus in cuprinsul sferei actelor administrative fiscale ce intra in categoria actelor ce pot fi contestate potrivit Titlului IX din OUG 92 / 2003. Aceasta dispozitie normativa inlatura orice dubiu cu privire la admisibilitatea cererii introductive, context in care considera ca exceptia ridicata se impune a fi respinsa.
Intimata, legal citata, nu si-a precizat pozitia fata de prezentul recurs.
Instanta de recurs, analizand recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a retinut ca este fondat, pentru urmatoarele considerente:
Instanta de recurs a constatat ca recurenta reclamanta a solicitat prin actiunea dedusa judecatii anularea Proceselor verbale nr. xxxx/21.11.2012, respectiv xxx/13.03.2013.
 Din cuprinsul procesului-verbal nr. xxxx din 21 noiembrie 2012 intocmit de Inspectia fiscala din cadrul fostei Directii Generale a Finantelor Publice B. rezulta explicit ca acesta a fost incheiat in urma unui control inopinat efectuat in baza adresei nr. xxx/20.11.2012 a IPJ B. - Serviciul de Investigare a Fraudelor, control ce a avut drept obiectiv calcularea obligatiilor datorate bugetului de stat de catre societatea A. G. SRL ca urmare a inregistrarii in evidentele contabile a unor operatiuni economice cu societatea S. SRL, sens in care, organul de cercetare penala a pus la dispozitia organului de inspectie documentele ce urmau a fi analizate.
In cuprinsul procesului verbal se regasesc sumele datorate de recurenta reclamanta, in eventualitatea in care se va constata ca operatiunile derulate sunt nereale, dupa cum urmeaza: 80.574,17 lei TVA si 53.716,11 lei impozit pe profit, indicandu-se contul in care se va face plata obligatiilor fiscale stabilite de organul de inspectie fiscala exclusiv pe baza informatiilor si documentelor financiar contabile puse la dispozitie de IPJ B.- Serviciul de Investigare a Fraudelor.
Din cuprinsul procesului-verbal nr. xxx din 13 martie 2013 intocmit de Inspectia fiscala din cadrul fostei Directii Generale a Finantelor Publice B. rezulta de asemenea explicit ca acesta a fost incheiat in urma unui control inopinat efectuat in baza adresei nr. xxxx/14.02.2013 a IPJ B. - Serviciul Investigare a Fraudelor, control ce a avut drept obiectiv calcularea obligatiilor datorate bugetului de stat de catre societatea A. G. SRL ca urmare a inregistrarii in evidentele contabile a unor operatiuni economice cu societatile S. SRL, M. SRL si S. SRL, sens in care, organul de cercetare penala a pus la dispozitia organului de inspectie documentele ce urmau a fi analizate.
In cuprinsul procesului verbal se regasesc sumele datorate de recurenta reclamanta, in eventualitatea in care se va constata ca operatiunile derulate sunt nereale, dupa cum urmeaza: 361.715 lei TVA si 258.268 lei impozit pe profit, indicandu-se contul in care se va face plata obligatiilor fiscale stabilite de organul de inspectie fiscala exclusiv pe baza informatiilor si documentelor financiar contabile puse la dispozitie de IPJ B.- Serviciul de Investigare a Fraudelor.
 Este adevarat ca aceste procese verbale nu au fost urmate de intocmirea unui raport de inspectie conform prevederilor art. 109 Cod procedura fiscala, prin care sa se stabileasca masuri fiscale si nici de emiterea unei decizii de impunere, insa raportat la mentiunile inserate in cuprinsul acestora, este gresita concluzia primei instante in sensul ca cele doua procese-verbale nu intrunesc cerintele art. 41 Cod procedura fiscala, potrivit carora actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale.
Astfel cum s-a retinut deja, prin cele doua procese verbale s-a stabilit cuantumul obligatiilor fiscale datorate de recurenta reclamanta, dispunandu-se in sarcina acesteia obligatia de a vira sumele in contul Trezoreriei, acestea producand efectele juridice ale unor veritabile decizii de impunere.
Faptul ca aceste procese verbale au produs efectele juridice rezulta si din cuprinsul Ordonantei din 22.04.2013 a Parchetului de pe langa Tribunalul B. pronuntata in Dosarul nr. 694/2012 prin care a fost respinsa o cerere de probatiune in cauza penala, prin raportare si la continutul proceselor verbale in litigiu, aspect de altfel retinut si de instanta de fond in cuprinsul considerentelor hotararii recurate.
Avand in vedere ca potrivit art. 205 Cod procedura fiscala impotriva titlului de creanta, precum si impotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii, iar cele doua procese-verbale atacate se circumscriu, prin prisma consecintelor produse, notiunii de act administrativ fiscal in sensul art. 41 Cod procedura fiscala, Curtea a retinut incidenta in speta a motivului de casare prevazut de art. 488 punct. 8 din Noul Cod de procedura civila, imprejurare in raport de care, tinand cont de faptul ca instanta de fond a respins ca inadmisibila actiunea fara a intra in cercetarea pe fond a litigiului, in temeiul art. 498 alin. 2 din Noul Cod de procedura civila a admis recursul, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la aceiasi instanta pentru a verifica legalitatea celor doua procese verbale prin prisma criticilor formulate de reclamanta, fara cheltuieli de judecata in recurs, nefiind solicitate.