Procedura insolventei. Cerere de sesizare din oficiu a judecatorului sindic cu privire la inlocuirea administratorului judiciar pentru motive temeinice.

Domeniu asociat: Faliment
Procedura insolventei. Cerere de sesizare din oficiu a judecatorului sindic cu privire la inlocuirea administratorului judiciar pentru motive temeinice.

Sesizarea  judecatorului sindic cu privire la inlocuirea administratorului judiciar ?ine de propria evaluare a judecatorului sindic a unor imprejurari de fapt, intr-o marja larga de apreciere; normele legale in materie nu impun repere in raport de care judecatorul sindic este obligat sa se sesizeze.
Pretinsa incalcare a principiilor fundamentale care trebuie respectate de catre practicianul in insolven?a intra in sfera de atribu?ii a Instantei superioare de disciplina a UNPIR, conform art.45 alin.2 lit.a din Statutul privind organizarea ?i exercitarea profesiei de practician in insolven?a.

art.45 alin.1 lit. f din Legea nr.85/2014,
art.28 ?i art.29 din OUG nr.85/2006,
art.45 alin.2 lit.a din Statutul privind organizarea ?i exercitarea profesiei de practician in insolven?a


(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 21 A din 10.01.2017)

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a civila sub nr.39466/3/2014, creditorul U C SRL a formulat in temeiul art. 45 alin.1 lit. f) raportat la art. 57 alin. 4 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cerere de sesizare din oficiu a judecatorului sindic cu privire la inlocuirea administratorului judiciar E I SPRL, motivat de existenta incompatibilitatii si a conflictului de interese si pe cale de consecinta numirea in cauza a unui nou administrator judiciar. Totodata, s-a solicitat anularea tuturor actelor intocmite de administratorul judiciar in aceasta cauza.
 Prin incheierea de sedinta din data de 19.09.2016, pronun?ata in dosarul nr.39466/3/2014, Tribunalul Bucure?ti Sec?ia a VII a Civila a respins cererea de inlocuire a administratorului judiciar E I SPRL, prin sesizare din oficiu.
 Pentru a pronun?a aceasta hotarare instan?a fondului a retinut ca dispozitiile art. 45 alin.1 lit. f) raportat la art. 57 alin. 4 din Legea nr. 85/2014 prevad doar doua posibilitati de inlocuire a administratorului judiciar prin dovedirea motivelor temeinice: prin sesizarea din oficiu a judecatorului sindic sau ca urmare a adoptarii unei hotarari a adunarii creditorilor in acest sens, cu votul a mai mult de 50% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot.
De asemenea, instanta a retinut dispozi?iile art. 28 alin. (1) din OUG. nr. 86/2006 ?i a constatat ca, in speta, administratorul judiciar desemnat provizoriu de instanta la deschiderea procedurii a fost confirmat de catre creditori ?i nu s-a abtinut in cursul procedurii.
In consecinta, s-a concluzionat ca nu a existat o sesizare din oficiu si nu sunt indeplinite nici celelalte conditii legale.
Impotriva acestei hotarari a formulat apel U C SRL prin care a solicitat admiterea apelului si schimbarea in tot a incheierii atacate, in sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulata.
In cuprinsul cererii sale apelanta a expus situatia de fapt si a aratat ca solutia judecatorului sindic nu este motivata, motivele care au dus la convingerea instantei si pronuntarea solutiei de respingere a cererii regasindu-se intr-un singur paragraf. S-a evidentiat ca instanta nu a luat in considerare niciunul din argumentele pe care le-a prezentat in sustinerea cererii de chemare in judecata. Totodata, s-a sustinut faptul ca, din analiza tuturor documentelor depuse de catre debitoarea Dinamic Company SRL in sustinerea cererii de deschidere a procedurii insolventei, se poate observa ca administratorul judiciar numit in dosarul nr. 39466/3/2014 a avut calitatea de expert contabil al debitoarei in perioada de 2 ani anterior deschiderii procedurii, toate documentele contabile depuse in sustinerea cererii de deschidere a procedurii fiind semnate de Al.I. in aceasta calitate. A aratat si faptul ca, in cadrul D H SRL, dna. I.A. detine calitatea de asociat, fiind una si aceeasi persoana cu cea desemnata in prezenta cauza ca administrator judiciar.
Au fost citate dispozitiilor art.4, art.5, art.11 si art. 12, art. 29, art. 28 alin. 1 din Ordonanta de urgenta nr. 86/2006, privind organizarea activitatii practicienilor de insolventa. S-a precizat ca administratorul judiciar care a detinut calitatea de expert contabil al debitoarei este incompatibil, intrucat a indeplinit activitati specifice acestei profesii in anul 2013, deci intr-o perioada de 2 ani anterioara datei deschiderii procedurii de insolventa, astfel ca la data propunerii efectuate de societatea debitoare practicianul in insolventa avea obligatie de a formula declaratie de abtinere. S-a mai aratat faptul ca acesta detine concomitent atat calitatea de administrator judiciar al debitoarei D C si cat si cea de asociat al creditoarei D H SRL, situatie ce determina si existenta unui conflict de interese. Dubla calitate, cea de reprezentant al debitoarei in procedura insolventei si cea de asociat al creditorului acesteia conduce, in mod evident, la o imposibilitate subiectiva de a apara deopotriva interesele ambelor societati, precum si cele ale celorlalti creditori. Aceasta a fost tocmai ratiunea pentru care legiuitorul a instituit interdictiei prevazute de art. 28 alin. 4 din OUG nr. 86/2006, deci obligatia administratorului judiciar de a se abtine.
S-a concluzionat ca, din interpretarea art. 28 si art. 29 din OUG nr. 86/2006, rezulta ca practicianul in insolventa aflat in stare de incompatibilitate sau in conflict de interese are obligatia legala de a se abtine, iar in cazul neindeplinirii acestei obligatii legale a practicianului in insolventa de a formula cerere de abtinere, starea de incompatibilitate, precum si conflictul de interese ivit constituie motive temeinice pentru a se dispune inlocuirea administratorului judiciar de catre judecatorul sindic. S-a aratat ca a solicitat instantei de fond sa aiba in vedere ca starea de incompatibilitate si conflictul de interese au existat la momentul desemnarii sale in calitate de administrator judiciar si rezulta tocmai din aceasta tripla calitate a d-nei A.I., respectiv de administrator judiciar al debitoarei D C, de expert contabil al aceleiasi debitoare, cat si de asociat al creditorului D H SRL. Pe de alta parte, s-a evidentiat faptul ca, in speta, singura posibilitate de a se pune in discutie starea de incompatibilitate si conflictul de interese in care se afla administratorul judiciar este reprezentata de formularea unei cereri privind sesizarea din oficiu a judecatorului sindic pentru a se dispune inlocuirea administratorului judiciar, intrucat adunarea creditorilor nu va adopta niciodata o hotarare in acest sens.
In acest sens, s-a subliniat faptul ca toate documentele contabile atasate cererii privind deschiderea procedurii insolventei respectiv bilant la data de 31.12.2013, contul de profit si pierderi la data de 31.12.2013, situatia activelor imobilizate la data de 31.12.2013, sunt semnate de dna. A.I. in calitate de expert contabil si poarta stampila Corpului expertilor contabil si contabililor autorizati din Romania (expert contabil A.I.) si nu in calitatea sa de administrator judiciar al debitoarei. In ceea ce priveste anularea actelor nelegale intocmite de administratorul judiciar in prezenta procedura, chiar daca are un caracter accesoriu, s-a aratat ca instanta de judecata nu s-a pronuntat in niciun fel, in dispozitivul incheierii din data de 05.09.2016 neregasindu-se o solutie asupra solicitarii.
De asemenea, s-a sustinut ca, din inscrisurile depuse atasate cererii, se poate observa ca in dosarul de insolventa administratorul judiciar a manifestat partinire atunci cand a admis cererile de creanta formulate de o parte din creditorii aflati in grupul de interes al D C, respectiv cele formulate de creditorul D H SRL si cea formulata de administratorul statutar – P.S.
Referitor la creanta solicitata D H SRL,  s-a mentionat ca, conform clauzelor convenite de parti, contractul de prestari servicii a avut o valabilitate initiala de 2 ani, calculati de la data de 01.01.2007, respectiv pana la data de 01.01.2009. Ulterior durata contractului a fost prelungita pana la data de 31.10.2010, iar apoi conform prevederilor aceluiasi act aditional s-a prelungit automat cu o perioada similara de inca doi ani respectiv pana la data de 31.12.2012. Or, singura factura depusa de creditoare care se afla in perioada de valabilitate a contractului de prestari servii este factura fiscala nr. 106/31.08.2012 cu un rest de plata de 1.704,49 lei, toate celelalte facturi depuse de creditoare in sustinerea cererii de creanta fiind emise in afara cadrului contractual. Mai mult decat atat, analizand factura fiscala nr. 84 din data de 30.09.2011 emisa de D H SRL se poate observa ca acesta reprezinta contravaloarea chiriei pentru vila E S, deci fara nicio legatura cu conventia intervenita intre parti. Cu privire la creanta solicitata de P.S., s-a aratat ca, analizand cu deosebita atentie contractele de finantare incheiate intre P.S., in calitate de finantator si D C SRL, in calitate de beneficiar, se poate observa ca niciunul din imprumuturile contractate prin aceste conventii nu reprezinta imprumuturi garantate, nefiind insotite de un drept de ipoteca, de drepturi asimilate ipotecii, sau un drept de gaj asupra patrimoniului debitoarei. In opinia apelantei, din interpretarea art. 5 din Legea insolventei reiese ca in categoria creditorilor care beneficiaza de o cauza de preferinta nu sunt inclusi decat acei creditori care au garantata creanta lor impotriva averii debitoarei cu o garantie reala, mobiliara sau imobiliara, de tipul celor enumerate in mod limitativ de lege, respectiv ipoteca, gaj sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel. Cata vreme creditorul P.S. nu are constituita nicio garantie fata de patrimoniul debitoarei D C SRL in sensul legii insolventei, de garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitoarei, in mod nelegal administratorul judiciar a dispus inscrierea acestuia in categoria creantelor garantate in tabelul preliminar al creantelor.
Nu in ultimul rand s-a evidentiat ca, in cauza este vorba despre un real concurs fraudulos al creditorilor asa-zis majoritari, care in fapt se afla in relatii stranse cu administratorul judiciar si care urmaresc realizarea propriilor interese in detrimentul celorlalti creditori de buna-credinta si care se afla in situatia de a nu isi mai recupera creantele aflate in dosar, ca urmare o actelor nelegale efectuate de administratorul judiciar, strict in acord cu interesele administratorului statutar.
In drept, apelanta si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art. 57 alin. 4 din Legea nr. 85/2014, art. 28, art. 29 din OUG nr. 86/2006 si prevederile Codului de etica profesionala si disciplina al Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania.
La data de 17.11.2016, prin Compartimentul Registratura, intimata D C S.R.L. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
In cuprinsul intampinarii s-a aratat ca apelanta nu a facut contestatie impotriva hotararii adunarii creditorilor din data de 23.01.2015 de confirmare a administratorului judiciar E I si nici impotriva creantelor inscrise cu privire la alti creditori in afara de sine. In aceasta situatie, s-a aratat ca apare ca inadmisibila cererea din prezenta cauza de a se sesiza judecatorul sindic din oficiu cu privire la creantele unor parti creditori fata de care apelanta nu a exercitat calea de atac prevazuta de lege si anume contestatie la tabelul preliminar de creante.
De asemenea, s-a aratat ca administratorul judiciar E I SPRL prin asociat coordonator A.I. a respectat intocmai dispozitiile legale si procedurale si in mod expres referitor la creante, a facut verificari si in baza lor a intocmit tabel preliminar de creante, publicat in BPI 1120/20.01.2015. S-a evidentiat ca prin cererea de admitere a creantei, contestatarul U C SRL a solicitat inscrierea la masa credala cu suma de 513.939,45 lei si penalitati. Administratorul judiciar, analizand actele depuse de parti, nu a admis aceasta creanta intrucat erau numeroase suspiciuni de frauda si plangeri penale formulate. Totodata, s-a sustinut ca impotriva Tabelului preliminar de creante a formulat contestatie societatea U C, iar contestatia ce a facut obiectul dosarului asociat 39466/3/2014/a3 a fost solutionara definitiv de Curtea de Apel Bucuresti, care a dispus efectuarea de probe in fa?a instantei de fond pentru determinarea valorii creantei acestei societati.
S-a mai aratat faptul ca administratorul judiciar E I SPRL prin asociat coordonator A.I. a respectat intocmai dispozitiile legale si procedurale, in mod expres referitor la creantele asociatului P.S., a facut verificari si a inscris acest creditor in baza probelor existente. P.S. a facut contestatie iar contestatia ce a facut obiectul dosarului asociat 39466/3/2014/a4 si a fost solutionara definitiv de Curtea de Apel Bucuresti, care a dispus admiterea apelului. S-a apreciat ca, avand in vedere ca asociatul P.S. si-a exercitat drepturile procesuale si creanta sa a fost stabilita cu titlu definitiv de catre Curtea de Apel, este exclusa orice partinire a acestuia.
In ceea ce priveste afirmatiile contestatoarei referitoare la partinirea societatilor in care asociatul P.S. detine calitatea de asociat, s-a aratat ca acestea nu sunt reale si, in plus, contestatoarea nu a inteles sa le conteste in cadrul unic permis de legea speciala Legea 85/2014, contestatie la tabel preliminar, astfel incat indicarea lor ca motiv de inlocuire administrator judiciar este o dovada de exercitare cu rea credinta a drepturilor procesuale.
Referitor la afirmatiile contestatoarei in ceea ce priveste partinirea debitoarei si incompatibilitatea administratorului judiciar intemeiate pe faptul ca I.A. a certificat bilantul contabil al debitoarei in anul 2014, s-a aratat ca debitoarea are ca si administrator judiciar pe E I SPRL, in cadrul caruia I.A. are calitate de asociat coordonator, nu unic. U C nu a facut contestatie impotriva Hotararii Adunarii Creditorilor de numire in calitatea de administrator judiciar, astfel incat a invoca acest aspect, fara suport in realitate, este o alta dovada de exercitare cu rea credinta a drepturilor procesuale. De asemenea, cauzele de incompatibilitate sunt strict si limitativ prevazute de legea speciala si nu se incadreaza in niciuna dintre situatiile premise indicate in lege, nefiind probate tezele prevazute de disp. art. 28 din Ordonanta Urgenta 86/2006.
Prin urmare, s-a solicitat sa se constate faptul ca administratorul judiciar nu se afla in stare de incompatibilitate si nici de conflict de interese cu debitoarea si certificarea bilantului s-a facut pentru o perioada in care creantele din prezenta procedura de insolventa nu erau nascute, certificarea bilantului contabil de catre asociatul coordonator, nu de catre administratorul judiciar nefiind o operatiune subiectiva, ci strict matematica si contabila.
Verificand, in limitele cererii de apel, stabilirea situa?iei de fapt ?i aplicarea legii de catre prima instan?a, in conformitate cu prevederile art.479 alin.1 din Codul de procedura civila, Curtea re?ine urmatoarele:
Prioritar analizei punctuale a criticilor formulate in cadrul apelului, Curtea gase?te necesar a expune punctul sau de vedere in legatura cu atribu?ia judecatorului sindic reglementata de prevederile art.45 alin.1 lit. f din Legea nr.85/2014, respectiv inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar. In acest sens, Curtea subliniaza ca, in opinia sa, art.45 alin.1 stabile?te atribu?ii de natura jurisdic?ionala care, in anumite cazuri, sunt valorificate ?i din perspectiva unor chestiuni de oportunitate. Atribu?ia in legatura cu care a fost formulata cererea apelantei U C SRL deriva din cerin?a legala generica potrivit careia, pe parcursul administrarii procedurii colective, judecatorul are atribu?ia sa vegheze ca toate actele ?i masurile adoptate de administratorul judiciar sa se desfa?oare cu respectarea nomelor imperative ale legii insolven?ei. Legea nu prevede insa cazurile in care se poate dispune inlocuirea practicianului, nici macar cu titlu exemplificativ, astfel incat se lasa la aprecierea judecatorului sindic acest lucru, doctrina men?ionand ca motivele temeinice ar trebui sa reprezinte incalcarea in mod flagrant a prevederilor legale in materie. Pornind de la aceste constatari, Curtea subliniaza ca sesizarea din oficiu, solicitata in acest caz de catre o parte care, potrivit dispozi?iilor legale, nu are calitatea procesuala sa ceara direct inlocuirea, presupune nemijlocit o evaluare pe baza unor criterii neprestabilite.
In ceea ce prive?te motivele de apel formulate in cauza, Curtea re?ine ca un prim argument adus cu scopul invalidarii hotararii pronun?ate de catre judecatorul sindic este reprezentat de lipsa motivelor pe care hotararea instan?ei de fond se sprijina.
In legatura cu acest aspect, instan?a de apel constata ca judecatorul sindic a adoptat solu?ia in baza unor argumente care, de?i succinte, sunt de natura a reflecta ra?ionamentul in baza caruia a fost respinsa cererea; astfel, judecatorul a expus normele de drept incidente cererii, modul de numire ?i confirmare a administratorului judiciar, modul de solu?ionare a contesta?iei U C SRL, ?i a subliniat ca desemnarea administratorului judiciar, ac?iune in legatura cu care a fost enun?at art.28 alin.1 din OUG nr.86/2006, a fost realizata de catre creditori, prin confirmare, imprejurare sus?inuta de procesul verbal al ?edin?ei adunarii creditorilor din data de 23.01.2015. Tot astfel, s-a explicat ca nu sunt intrunite condi?iile legale pentru inlocuirea administratorului. In aceste condi?ii, Curtea nu poate concluziona ca hotararea nu raspunde exigen?ei motivarii.
Referitor la cel de al doilea motiv de apel prin care sunt reiterate argumentele care, in opinia apelantei, ar justifica inlocuirea administratorului judiciar, respectiv pretinsa incalcare a dispozi?iilor art.28 ?i art.29 din OUG nr.85/2006 privind organizarea activita?ii practicienilor de insolven?a, raportat la existen?a unor situa?ii de incompatibilitate determinate de calitatea dnei I.A. de asociat in cadrul D H SRL, Curtea arata ca verificarea instan?ei de apel se circumscrie controlului de legalitate a masurilor judecatorului sindic. In limitele in care acesta a in?eles sa se pronun?e, Curtea re?ine ca instan?a de fond nu a gasit oportun sa se sesizeze din oficiu, la solicitarea U C SRL, cu privire la necesitatea inlocuirii administratorului judiciar desemnat de creditori in cadrul procedurii, pentru motivele invocate in cerere. Or, sesizarea in discu?ie, astfel cum s-a aratat in considerente precedente, ?ine de propria evaluare a judecatorului sindic a unor imprejurari de fapt, intr-o marja larga de apreciere; normele legale in materie nu impun repere in raport de care judecatorul sindic este obligat sa se sesizeze. Drept urmare, nici instan?a de control judiciar nu poate impune judecatorului sindic sa se sesizeze in acest sens ?i nici nu poate re?ine o incalcare de catre acesta a unor dispozi?ii legale.
In plus, in acord cu cele sus?inute in aparare de catre intimata debitoare D C SRL, Curtea constata ca verificarea inciden?ei incompatibilita?ilor reclamate punctual de catre apelanta, despre care se afirma ca existau chiar la momentul desemnarii, putea face obiectul cercetarii in cadrul unei contesta?ii impotriva hotararii adunarii creditorilor din data de 23.01.2015 de confirmare a administratorului judiciar, demers judiciar nevalorificat in cauza. Tot astfel, pretinsa incalcare a principiilor fundamentale care trebuie respectate de catre practicianul in insolven?a, citate de catre apelanta, intra in sfera de atribu?ii a Instantei superioare de disciplina a UNPIR, conform art.45 alin.2 lit.a din Statutul privind organizarea ?i exercitarea profesiei de practician in insolven?a. Drept urmare, art.57 alin.4 nu este singura posibilitate de a se pune in discu?ie starea de incompatibilitate ?i conflictul de interese.
In ceea ce prive?te cel de al treilea motiv de apel, prin care se evoca faptul ca instan?a de judecata nu s-a pronun?at in nici un fel asupra unei solicitari subsidiare/accesorii, respectiv anularea actelor nelegale intocmite de catre administratorul judiciar, Curtea constata ca partea se prevaleaza in mod gre?it de calea de atac a apelului, incalcand astfel dispozi?iile art.445 din Codul de procedura civila. Este evident in opinia instan?ei de apel ca motivul vizeaza omisiunea privind un capat de cerere accesoriu, situa?ie in care sunt incidente prevederile art.444 alin.1 din Codul de procedura civila, cu excluderea expresa a posibilita?ii valorificarii unei astfel de critici pe calea apelului.
Referitor la argumentele privind crean?ele solicitate de catre D H SRL ?i P.S., Curtea subliniaza, dand eficien?a ?i apararilor formulate pe calea intampinarii, ca acestea nu pot reprezenta repere pentru sesizarea din oficiu, in condi?iile in care modul in care respectivele crean?e au fost verificate de catre administratorul judiciar a putut face obiectul cercetarii nemijlocite a judecatorului sindic ?i a instan?ei de control judiciar, pe calea contesta?iilor.
Drept urmare, Curtea concluzioneaza ca apelul este nefondat, instan?a neidentificand o gre?ita stabilire a situa?iei de fapt ori motive de nelegalitate in ceea ce prive?te hotararea pronun?ata de catre judecatorul sindic. In aceste condi?ii, in temeiul art.43 din Legea nr.85/2014 ?i art.480 din Codul de procedura civila, apelul a fost respins.