Domeniu. Drept administrativ Aplicare de corectii financiare

Domeniu. Drept administrativ
            Aplicare de corectii financiare


- O.U.G. nr. 66/2011, art. 6 alin. 33

Nu trebuie facuta confuzie intre institutia diminuarii procentului de reducere aplicata ca si sanctiune pentru neregulile constatate si institutia neaplicarii reducerii procentuale reglementate de prevederile art. 6 alin. 33 din O.U.G. nr. 66/2011.

(Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal, sentinta civila nr. 317 din data de 4 februarie 2016)


Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, reclamanta X a solicitat, in contradictoriu cu paratul Ministerul Dezvoltarii Regionale ?i Administratiei Publice, ca prin hotararea ce se va pronun?a sa se dispuna anularea deciziei nr. 109/21.05.2015 privind solutionarea contestatiei, a informarii privind situatia cheltuielilor aprobate in cererea de plata nr. 10, inregistrata la nivelul autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor europene sub nr. 18809/17.03.2015 si la reclamanta sub nr. 4521 din 17.03.2015, precum ?i a notei de neconformitate nr. 104015/09.02.2015 aferente proiectului cod SMIS 16042, cu titlul „Reabilitarea, modernizarea si dotarea ambulatoriului la Spitalul Orasenesc Horezu", cu consecinta desfiintarii corectiei financiare aplicate si aprobarii la plata a intregii sume aferente cererea de plata nr. 10.
In motivare, reclamanta a aratat ca in mod gresit situatiile de fapt descrise au fost incadrate ca nereguli in temeiul O.U.G. nr. 66/2011. Reclamanta a aratat ca, aplicand o reducere de 5% din valoarea contractului de furnizare, echipa de control a apreciat ca fapta sa nu este de o gravitate substantiala, fara un impact financiar, aspect pentru care avea obligativitatea de a face aplicabilitatea prevederilor art. 6 alin. 33 din O.U.G. nr. 66/2011, respectiv de a nu aplica reduceri procentuale.
In acela?i context, facand trimitere la art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 care define?te neregula, reclamanta a men?ionat ca nu sunt indeplinite conditiile angajarii raspunderii sale patrimoniale deoarece prejudiciul nu este efectiv, real, si nu este cauzat bugetului Uniunii Europene/fondurilor publice nationale aferente intrucat sumele platite pentru executarea contractului au fost platite legal.
Pe de alta parte, reclamanta a aratat ca in fi?a de date a achizi?iei a solicitat depunerea unui certificat ONRC din care sa rezulte obiectul de activitate al operator economic, valabil la data limita de depunere a ofertelor, precum ?i certificarea sistemului de management al calitatii conform SR EN ISO 9001 sau echivalent, valabila la data limita de depunere a ofertelor.
Ofertantul declarat castigator a prezentat certificatul constatator nr. 330550 din 21.08.2014 din cuprinsul caruia a rezultat obiectul de activitate al respectivului operator economic, precum si dovada certificarii sistemului de management al calitatii conform SR EN ISO 9001.
Reclamanta a men?ionat ca in mod eronat a re?inut echipa de control ca ofertantul declarat ca?tigator nu a indeplinit aceste doua condi?ii decat pentru livrarea de produse, iar nu ?i pentru celelalte servicii solicitate prin contract, respectiv instalarea echipamentelor, instruirea personalului si service in garantia echipamentelor.
Astfel, autoritatea contractanta avea obligatia de a evalua ofertele depuse in cadrul procedurii de atribuire in mod exclusiv prin raportare la cerintele de calificare stabilite in fisa de date a achizitiei, neputand dispune respingerea unei oferte ca inacceptabila prin raportare la unele documente care exced documentatiei de atribuire.
Reclamanta a men?ionat ca nu a solicitat ca ofertantii participanti la procedura sa aiba in certificatul constatator inscrise anumite activitati ?i nici nu a solicitat ca ofertantii participanti la procedura sa fie certificati pentru anumite activitati.
In conditiile in care obiectul contractului atribuit in urma procedurii verificate de catre institutia parata a fost unul de furnizare, raportat la cerintele de calificare din documentatia de atribuire, ofertantul declarat castigator a prezentat documentele necesare prin care sa faca dovada ca are capacitatea de exercitare a activitatii profesionale in domeniul contractului ce urmeaza a fi atribuit, respectiv ca are implementat un sistem al calitatii in domeniul contractului ce urmeaza a fi atribuit.
In decizia de solutionare a contestatiei nu se mentioneaza temeiul legal care obliga ofertantul castigator sa aiba inregistrate si aceste obiecte de activitate.
Pe de alta parte, in conditiile in care activitatile aferente serviciilor nu erau realizate de ofertant, fiind subcontractate unor operatori care au capacitatea de a le presta, reclamanta a considerat ca este lipsit de relevanta ca semnatarul contractului nu avea dreptul de a desfasura acel tip de activitate, astfel ca decizia autoritatii contractante a fost una temeinica si legala.
Nu in ultimul rand, reclamanta a men?ionat ca legalitatea procedurii de atribuire derulate este sustinuta inclusiv de faptul ca aceasta a facut obiect supravegherii UCVAP, raportul procedurii nr. 14872/08.10.2014 fiind aprobat „fara observatii" de catre personalul Ministerului Finantelor Publice.
In dovedire, reclamanta a depus la dosar un set de inscrisuri, in copie.
Paratul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea ac?iunii ca neintemeiata.
Prin sentinta civila nr. 317 din data de 4.02.2016, Curtea a respins actiunea ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, Curtea a retinut urmatoarele:
In fapt, prin nota de neconformitate nr. 104015/09.02.2015 emisa de parata s-a retinut in sarcina reclamantei ca a incalcat legislatia din domeniul achizitiilor publice intrucat a declarat castigatoare o oferta care nu indeplinea toate cerintele minime de calificare, incalcand prevederile art. 82 alin. 1 din HG nr. 925/2006, respectiv ofertantul castigator a depus certificatul constatator nr. 330550/21.08.2014 din care reiese ca are inregistrate doar obiecte de activitate pentru livrarea produselor, nu si pentru celelalte activitati care fac obiectul contractului – amplasarea produselor pe pozitie, montajul, punerea in functiune, instruirea personalului si service-ul in perioada de garantie a echipamentelor livrate, si certificatul nr. SCS.13.A084.06/Q emis de X din care reiese ca este certificat conform SR EN ISO 9001 doar pentru livrarea de produse, nu si pentru celelalte servicii solicitate prin contract, motiv pentru care s-a stabilit o corectie de 5%.
Prin informarea privind situatia cheltuielilor aprobate in Cererea de plata nr. 10 emisa de parat sub nr. 18809/17.03.2015 s-a adus la cunostinta reclamantei faptul ca, intre altele, s-a aplicat o reducere procentuala de 10% aplicata contractului de lucrari nr. 15162/13.10.2014 incheiat cu X, conform notei de neconformitate nr. 104015/09.02.2015 (f. 168-169).
Contestatia formulata de reclamanta impotriva notei de neconformitate si informarii privind situatia cheltuielilor aprobate in Cererea de plata nr. 10 a fost respinsa ca neintemeiata prin decizia nr. 109/21.05.2015 (f. 190-195).
In drept, Curtea a retinut ca reclamanta a invocat ca si motiv de nelegalitate interpretarea eronata a dispozitiilor art. 2 alin. 1 lit. a) din OUG nr. 66/2011 care definesc neregula, respectiv faptul ca in nota de neconformitate nu se face vorbire despre vreun prejudiciu ori suma platita necuvenit, astfel incat nu se poate retine existenta unei nereguli.
Cu privire la aceasta critica, Curtea a retinut ca din interpretarea dispozitiilor art. 2 alin. 1 lit. a) din OUG nr. 66/2011, potrivit carora „neregula - orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate in raport cu dispozitiile nationale si/sau europene, precum si cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal incheiate in baza acestor dispozitii, ce rezulta dintr-o actiune sau inactiune a beneficiarului ori a autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internationali si/sau fondurile publice nationale aferente acestora printr-o suma platita necuvenit;”, rezulta ca, pentru a fi retinuta existenta unei nereguli, prejudiciul cauzat prin nerespectarea dispozitiilor nationale si/sau europene, a prevederilor contractuale sau a altor angajamente legal incheiate in baza acestor dispozitii, poate fi si potential, nu doar efectiv. 
Or, nerespectarea dispozitiilor OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, prin stabilirea unor conditii de calificare restrictive, este de natura a atrage potentialitatea unui prejudiciu.
In afara de prevederile din legislatia nationala, notiunea de neregula este definita in art.2 pct.7 din Regulamentul CE nr.1083/2006, dispozitii care au aplicabilitate directa in legislatia nationala, ca fiind „orice incalcare a unei dispozitii a dreptului comunitar care rezulta dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui ofertant economic care  are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al UE, prin imputarea unei cheltuieli necorespunzatoare bugetului general”.
De asemenea, Curtea retine ca CJUE a statuat in jurisprudenta sa ca inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare ale Uniunii, statul fiind in masura sa solicite beneficiarului in cauza rambursarea finantarii, regula generala fiind ca orice abatere trebuie sa duca la retragerea avantajului obtinut in mod fraudulos (Cauza C-465/10, Cauza C-199/03).
De altfel, in acelasi sens, a fost adoptata si solutia de principiu de catre Sectia de contencios administrativ a Inaltei Curti in sedinta din 24.11.2014 si cand s-a considerat ca „in reglementarea OUG nr.66/2011 aplicarea corectiei financiare pentru recuperarea fondurilor europene si/ sau a fondurilor publice nationale aferente acestora nu este conditionata de existenta unui prejudiciu asupra bugetului UE/ fondurilor publice nationale, cu exceptia situatiilor expres si limitativ prevazute in anexa la ordonanta de urgenta in care aplicarea corectiei financiare este conditionata de existenta prejudiciului”.
Prin urmare, sustinerile recurentei referitoare la lipsa prejudiciului sunt nefondate deoarece obligatia de restituire sau recuperare a fondurilor UE exista in toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli, fara a fi necesara probarea existentei sau producerii unui prejudiciu.
In ceea ce priveste diminuarea procentului reducerii aplicabile pentru neregulile constatate (in cauza de fata procentul reducerii aplicate a fost de 5%), Curtea a precizat ca nu trebuie facuta confuzie intre institutia diminuarii procentului de reducere aplicata ca si sanctiune pentru neregulile constatate si institutia neaplicarii reducerii procentuale reglementate de prevederile art. 6 alin. 33 din OUG nr. 66/2011.
Astfel, in vreme ce diminuarea reducerii procentuale aplicabile presupune existenta unei nereguli de fond, de substanta, masura fiind luata ca urmare a unor imprejurari obiective exterioare neregulii constatate, neaplicare reducerii procentuale presupune constatarea unei nereguli formale, art. 6 alin. 33 din OUG nr. 66/2011 stabilind ca „Pentru abaterile de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achizitie de natura formala, care nu au niciun potential impact financiar, nu se aplica reduceri procentuale. Situatiile care pot fi constatate ca fiind fara impact financiar sunt prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.”.
Or, in cauza s-a retinut in sarcina reclamantei ca nu ar fi respectat prevederile OUG nr. 34/2006 intrucat a desemnat castigator un ofertant care nu indeplinea toate cerintele de calificare impuse prin documentatia de atribuire, fiind asadar vorba despre o neregula ce vizeaza insasi conditiile de atribuire a unui contract de achizitie publica, iar nu nereguli formale, astfel incat sa fie atrasa aplicabilitatea prevederilor art. 6 alin. 33 din OUG nr. 66/2011.
Mai mult, Curtea a observat ca reclamanta a incercat sa sustina ca neregula constatata este una formala intrucat s-a procedat la diminuarea procentului reducerii, aceasta diminuare fiind indicatorul caracterului formal al incalcarii. Aceasta sustinere este in mod evident neintemeiata intrucat, pe de o parte, daca s-ar fi constat caracterul formal al incalcarii din start nu s-ar fi aplicat reducerea, iar pe de alta parte, masura diminuarii reducerii financiare reprezinta expresia finalizarii procesului de individualizare a sanctiunii aplicabile, fara a putea determina ulterior, la randul sau, o noua individualizare, cu atat mai putin nu ar putea fi transformata in lipsa unei nereguli de fond.
Pe de alta parte, Curtea a retinut ca verificarea documentatiei de atribuire de catre ANRMAP anterior publicarii in SEAP nu este de natura, prin ea insasi, sa atraga concluzia legalitatii factorului de evaluare verificat si nici sa valideze un astfel de factor de evaluare, autoritatea de management fiind pe deplin competenta sa efectueze un control de legalitate, iar in situatia in care constata ca au existat incalcari ale legislatiei comunitare sau nationale privind achizitiile publice sa stabileasca si sa aplice corectii financiare, astfel cum prevede in mod expres art. 324 din HG nr. 457/2008.
In ceea ce priveste aspectele de netemeinicie a aplicarii reducerii procentuale de 5% din valoarea contractului de furnizare nr. 15162/13.10.2014 invocate de reclamant, Curtea a retinut ca, potrivit fisei de date a achizitiei aflata la filele 24-31 din dosar, obiectul contractului ce se urmarea a fi atribuit il reprezenta „Dotarea cu aparatura si echipamente de specialitate si cu mobilier specific serviciilor de sanatate in cadrul proiectului „REABILITARE, MODERNIZAREA SI DOTAREA AMBULATORIULUI LA SPITALUL ORASENESC HOREZU”, autoritatea contractanta precizand ca ofertantii vor oferta livrarea produselor, amplasarea lor pe pozitie, montajul, punerea in functiune, instruirea personalului si service-ul pe perioada de garantie a echipamentelor livrate.
De asemenea, prin fisa de data a achizitiei au fost stabilite cerintele de calificare, la Cap.III.2.1.b) prevazandu-se „Capacitatea de exercitare a activitatii profesionale - Certificat constatator emis de Oficiul National al Registrului Comertului de pe langa Camera de Comert si Industrie a zonei respective (persoane juridice); Informatiile cuprinse in certificatul constatator trebuie sa fie reale/actuale la data limita de depunere a ofertelor. Certificatul constatator va fi prezentat in original sau copie legalizata sau copie lizibila cu mentiunea „conform cu originalul". Din Certificatul constatator emis de ONRC trebuie sa rezulte obiectul de activitate al respectivului operator economic.”, iar la Cap. III.2.3.b) „Standarde de asigurare a calitatii si de protectie a mediului - Standarde de asigurare a calitatii : Certificarea sistemului de management al calitatii conform SR EN ISO 9001 sau echivalent, valabila la data limita de depunere a ofertelor.”
Potrivit art. 170 din OUG nr. 34/2006 „Ofertantul elaboreaza oferta in conformitate cu prevederile din documentatia de atribuire si indica in cuprinsul acesteia care informatii din propunerea tehnica si/sau din propunerea financiara sunt confidentiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuala.”
In dovedirea indeplinirii acestor conditii, ofertantul castigator SC X SRL a depus certificatul constatator nr. 330550/21.08.2014 emis de ONRC din care rezult ca are ca obiect de activitate: comert cu ridicata nespecializat; comert cu ridica al calculatoarelor, echipamentelor periferice si software-ului; comert cu ridicata al mobilei de birou; comert cu ridicata al produselor farmaceutice; activitati de consultanta pentru afaceri si management (f. 44-47), precum si certificatul nr. SCS.13.A.084.06/Q eliberat de X – organism de certificare din care rezulta ca are documentat si implementat un sistem de management al calitatii in conformitate cu cerintele standardelor de referinta SR EN ISO 9001:2008 pentru urmatoarele domenii de activitate: activitati de consultanta pentru afaceri si management, intermedieri in comertul cu mobila, articole de menaj si de fierarie, intermedieri in comertul cu produse diverse, comert cu ridicata al produselor farmaceutice, comert cu ridicata al mobilei, covoarelor si articolelor de iluminat, comert cu ridica al mobilei de birou, comert cu ridicata al altor masini si echipamente, activitatii de consultatii in domeniul relatiilor publice si al comunicarii, servicii de reprezentare media, alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice n.c.a. 
In raport de aceste inscrisuri, Curtea a constatat ca in mod corect a retinut paratul ca ofertantul castigator a prezentat o oferta care nu indeplinea toate cerintele solicitate prin documentatia de atribuire, respectiv nu a facut dovada ca are, printre obiectele de activitate autorizate, si pe cele de  amplasare a produselor pe pozitie, montajul, punerea in functiune, instruirea personalului si service-ul in perioada de garantie a echipamentelor livrate, iar pentru aceste activitati nu detine nici certificare a sistemului de management al calitatii conform SR EN ISO 9001 sau echivalent.
Este adevarat ca in documentatia de atribuire nu s-a specificat in mod expres ce activitati trebuie sa priveasca certificatul eliberat de ONRC si certificatul privind sistemul de management al calitatii, dar in conditiile in care obiectul contractului ce urma a fi atribuit era reprezentat de livrarea de produse, amplasarea produselor pe pozitie, montajul, punerea in functiune, instruirea personalului si service-ul in perioada de garantie a echipamentelor livrate, este evident ca ofertantii erau tinuti sa faca dovada ca sunt autorizati sa desfasoare toate tipurile de activitati ce urmau a constituit obiectul contractului si sa detine certificat privind sistemul de management al calitatii pentru acestea, iar nu pentru o singura activitate din cele licitate. Prin urmare, nu se poate sustine ca autoritatea contractanta ar fi evaluat oferta castigatoare prin raportare la cerinte ce nu ar fi fost cuprinse in documentatia de atribuire daca s-ar fi raportat si la necesitatea depunerii unui certificat ONRC care sa ateste abilitarea legala a reclamantei de a desfasura activitati de amplasare a produselor pe pozitie, montajul, punerea in functiune, instruirea personalului si service-ul in perioada de garantie a echipamentelor livrate, precum si a unui certificat privind sistemul de management al calitatii in conformitate cu cerintele standardelor de referinta SR EN ISO 9001:2008 aferent acestor activitati.
In acelasi context, Curtea a subliniat ca cel care este raspunzator in fata autoritatii pentru executarea contractului de achizitie este ofertantul castigator, in cauza de fata X, care este parte a contractului de furnizare nr. 15162/13.10.2014, iar nu subcontractantii acesteia, astfel incat ofertantul castigator trebuia sa faca dovada abilitarii legale de a desfasura activitati de amplasare a produselor pe pozitie, montajul, punerea in functiune, instruirea personalului si service-ul in perioada de garantie a echipamentelor livrate, precum si a detinerii certificatului privind sistemul de management al calitatii pentru aceste activitati, ce sunt accesorii ale contractului de furnizare. In acest sens sunt prevederile art. 45 alin. 1 din OUG nr. 34/2006 potrivit carora „(1) Fara a i se diminua raspunderea in ceea ce priveste modul de indeplinire a viitorului contract de achizitie publica, ofertantul are dreptul de a include in propunerea tehnica posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv.”
Referitor la natura contractului incheiat de reclamanta cu X, Curtea a retinut ca acesta este unul de furnizare, cu precizarea ca potrivit art. 5 alin. 2 din OUG nr. 34/2006 „(2) Contractul de achizitie publica ce are ca obiect principal furnizarea de produse si, cu titlu accesoriu, operatiuni/lucrari de instalare si punere in functiune a acestora este considerat contract de furnizare.” Insa, din aceasta calificare nu se poate deduce ca ofertantul trebuia sa faca dovada ca este autorizat sa desfasoare doar activitatea de furnizare, ci trebuia sa faca dovada ca este autorizat sa desfasoare si operatiuni/lucrari de instalare si punere in functiune a acestora, care reprezinta accesoriu furnizarii.