Faliment – Admisibilitatea cererii de ordonanta presedintiala in procedura insolventei (Legea nr. 85/2006).

Faliment – Admisibilitatea cererii de ordonanta presedintiala in procedura insolventei (Legea nr. 85/2006).

Art. 149 din Legea nr. 85/2006 prevede ca dispozitiile acestei legi se completeaza, in masura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civila. Lipseste orice interdictie exprese a procedurii speciale a ordonantei presedintiale in cadrul procedurii insolventei. O asemenea interdictie nu ar putea fi desprinsa nici prin retinerea unei incompatibilitati implicite a acestei proceduri cu specificul insolventei guvernate de celeritate, dar acesta din urma va fi avut in vedere in analiza indeplinirii cerintelor prevazute de art. 581 C.p.civ.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 133 din 16.03.2016)

Constata ca, prin sentinta civila nr. 1328/25.02.2016 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VII-a Civila in dosarul nr. 5651/3/2016, judecatorul sindic a respins exceptiile privind lipsa calitatii procesuale active, lipsa de obiect si inadmisibilitatea, a admis cererea formulata de reclamantii C.C. si G.P. si a dispus, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea masurii vanzarii la licitatie publica a activelor paratei C SA si a efectelor hotararilor Adunarilor creditorilor din 29.01.2016, 02.02.2016 si 08.02.2016 pana la solutionarea contestatiilor formulate impotriva masurilor de convocare a acestor adunari, inregistrate sub nr. 25871/3/2012*/a10, 25871/3/2012*/a18 si 25871/3/2012*/a21.
Judecatorul sindic a constatat netemeinicia exceptiilor retinand in esenta ca in procedura ordonantei presedintiale detine calitate procesuala activa persoana care poate invoca o paguba prin neluarea masurilor solicitate a fi luate pe aceasta cale, conditie indeplinita in persoana reclamantilor prin faptul ca acestia au formulat cereri de creanta in procedura insolventei, mai mult, acestia formuland si actiuni pe fond de contestare a masurilor lichidatorului judiciar. In ceea ce priveste exceptia lipsei de obiect, instanta retinut ca reclamantii si-au indicat pretentiile, iar aspectele invocate de parata in sustinerea exceptiei nu pot fi analizate decat pe fondul respectivelor contestatii si nicidecum pe calea ordonantei presedintiale. In ceea ce priveste admisibilitatea, judecatorul sindic a subliniat ca din nici un text de lege nu se poate retine ca procedura ordonantei presedintiale nu ar fi aplicabila procedurii insolventei, dimpotriva, principiul celeritatii acesteia nefiind cu nimic afectat, atata timp cat procedura ordonantei presedintiale prevede termene mult mai scurte decat prima respectiv de 24 si 48 de ore pentru amanarea pronuntarii si redactare. Pe de alta parte, practica judiciara a retinut constant compatibilitatea de principiu a procedurii ordonantei presedintiale cu cea a insolventei, atata timp cat sunt respectate conditiile prevazute de art. 581-582 Cod procedura civila.
Pe fondul cererii de ordonanta presedintiala, in ceea ce priveste conditia urgentei prevazute de art. 581(1) C.p.civ.,  instanta a retinut ca se pot ordona masuri vremelnice in cazuri grabnice pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. Or, fiind vorba de vanzarea unor active, in conditiile in care exista contestatii impotriva modalitatii de evaluare a acestora si a procedurii de licitatie, conditia urgentei apare ca indeplinita, atata timp cat eventuala paguba care s-ar produce prin vanzarea acestora nu s-ar mai putea repara.
Caracterul vremelnic a fost considerat indeplinit deoarece s-a solicitat suspendarea masurii vanzarii la licitatie publica a activelor paratei SC CONBAN SA pana la solutionarea contestatiilor formulate impotriva masurilor lichidatorului judiciar inregistrate sub numerele 25871/3/2012*/a10, 25871/3/2012*/a18 si 25871/3/2012*/a21, acela fiind momentul la care se va stabili daca procedura de vanzare la licitatie in ansamblul ei si cu referire la modalitatea de evaluare a bunurilor, se desfasoara in conditii de deplina si perfecta legalitate si poate sa continue.
S-a apreciat ca prin masura suspendarii vanzarii la licitatie nu se prejudeca fondul atata timp cat prin aceasta solutie data in cadrul ordonantei presedintiale instanta nu stabileste si nu se pronunta cu privire la legalitatea procedurii de vanzare la licitatie.
Impotriva solutiei, au declarat recurs lichidatorul judiciar SP G C IPURL si creditorul I.D.C.
Recurentul I.D.C. a solicitat casarea sentintei, iar, in subsidiar, modificarea in sensul respingerii cererii, apreciind, in esenta, ca masura dispusa constituie un abuz si impiedica realizarea drepturilor creditorilor in procedura.
La termenul de judecata din recurs, reprezentantul conventional al recurentului a declarat ca partea nu intelege sa achite taxa de timbru stabilita in sarcina sa.
Pentru acest motiv, in baza art. 20(3) din Legea nr. 146/1997 si 9(2) din OG nr. 32/1995, Curtea va anula ca netimbrat recursul formulat de recurentul I.D.C.
Lichidatorul judiciar SP G C IPURL a solicitat modificarea sentintei in sensul respingerii cererii.
In motivare, recurentul a reiterat exceptiile invocate si in fata judecatorului sindic, solicitand admiterea acestora si, in consecinta, respingerea cererii.
In ceea ce priveste indeplinirea cerintelor procedurii speciale prevazute la art. 581 si urm. C.p.civ., recurentul a sustinut nerespectarea conditiei urgentei si aparenta de drept in favoarea sa avand in vedere ca reclamantii urmaresc in esenta paralizarea unor hotarari ale adunarii creditorilor, care nu ar putea fi cenzurate pe criterii de oportunitate, si impiedicarea recuperarii creantelor de catre creditori.
Prin intampinarea depusa la termenul din 16.03.2016, intimatii C.C. si G.P. au invocat exceptia nulitatii recursului pentru neindicarea motivelor de nelegalitate si au solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei atacate ca legala si temeinica.
In ceea ce priveste exceptia nulitatii recursului, de analizat cu prioritate potrivit art. 137 C.p.civ., Curtea constata netemeinicia acesteia fata de incidenta in cauza a dispozitiilor art. 3041 C.p.civ.

Analizand sentinta atacata prin prisma motivelor invocate de recurentul SP GRIG CONSULT IPURL, Curtea apreciaza nefondat recursul pentru urmatoarele considerente:
Sub aspectul solutionarii exceptiilor, Curtea achieseaza punctelor de vedere exprimate de judecatorul sindic in cuprinsul considerentelor sale, aducand unele precizari suplimentare.
In ceea ce priveste calitatea procesuala activa a reclamantilor, Curtea constata ca aceasta a fost analizata in mod judicios prin raportare la specificul procedurii ordonantei de presedintiale in care o asemenea calitate detine persoana care invoca existenta unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, paguba iminenta si care nu s-ar putea repara sau piedici ce s-ar ivi cu prilejul unei executari, aspecte ce se regasesc si in motivarea cererii reclamantilor si nu pot fi analizate decat ca argumente de fond. Mai mult, criticile concrete ale recurentului subsumate argumentarii exceptiei privesc in esenta lipsa calitatii reclamantilor de creditori participanti la procedura indreptatiti sa formuleze contestatiile inregistrate sub nr. 25871/3/2012*/a10, 25871/3/2012*/a18 si nr. 25871/3/2012*/a21. Or, in cuprinsul prezentei ordonante presedintiale nu ar putea fi transat aspectul privitor la calitatea procesuala activa din actiunile de fond, fiind incompatibil cu procedura speciala.
Totodata, reclamantii si-au indicat obiectul cererii de chemare in judecata, iar criticile recurentului privitoare la executarea masurilor contestate prin desfasurarea Adunarilor creditorilor  reprezinta aparari pe fondul cererii, urmand a fi analizate ca atare. In egala masura, argumentele recurentului privind ramanea fara obiect a contestatiilor reclamantilor nu ar putea fi verificate in cadrul procedurii speciale, urmand a fi analizate ca atare cu prilejul solutionarii acestora.
In concordanta cu argumentele deja retinute de judecatorul sindic, Curtea retine prevederile art. 149 din Legea nr. 85/2006, potrivit carora dispozitiile prezentei legi se completeaza, in masura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civila, si absenta oricarei interdictii exprese a procedurii speciale a ordonantei presedintiale in cadrul procedurii insolventei. O asemenea interdictie nu ar putea fi desprinsa nici prin retinerea unei incompatibilitati implicite a acestei proceduri cu specificul insolventei guvernate de celeritate, dar acesta din urma va fi avut in vedere in analiza indeplinirii cerintelor prevazute de art. 581 C.p.civ.
Astfel, cum a fost subliniat de prima instanta, dispozitiile art.581 C.p.civ. instituie procedura speciala a ordonantei presedintiala, care permite instantei luarea unor masuri provizorii, grabnice, cu privire la pastrarea unui drept sau prevenirea unei pagube iminente, ori pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Prin urmare textul de lege invocat impune verificarea a trei conditii, care trebuie sa fie cumulativ intrunite pentru a se putea dispune, in procedura speciala a ordonantei presedintiale, masura solicitata: caracterul provizoriu al masurii, existenta urgentei si neprejudecarea fondului, intreaga analiza mentinandu-se la  aprecieri asupra aparenta dreptului, si nu a fondului pretentiilor reclamantilor.
In cauza, instanta a constatat ca este indeplinita conditia vremelniciei, fata de faptul ca reclamantii au solicitat luarea unor masuri pe perioada limitata la solutionarea dosarelor inregistrate sub nr. 25871/3/2012*/a10, 25871/3/2012*/a18 si nr. 25871/3/2012*/a21 avand ca obiect contestatii impotriva hotararilor Adunarii creditorilor privind evaluarea bunurilor debitoarei CONBAN SA si procedura de licitatie de urmat pentru valorificarea acestora.
In privinta cerintei urgentei, instanta a retinut ca textul 581 C.p.civ. enumera categoriile generale de situatii caracterizate prin urgenta, respectiv: pastrarea unui drept care s-ar putea pagubi prin intarziere, prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. In consecinta, imprejurarile de fapt care justifica cererea de ordonanta presedintiala trebuie sa se circumscrie, prin prisma acestei cerinte, uneia dintre cele trei categorii de situatii anterior enuntate, iar partea care formuleaza cererea trebuie sa le dovedeasca ca atare, potrivit regulii inscrise in art. 1169 C.civ.
Analizand indeplinirea acestei cerinte, doar din perspectiva aparentei in drept, Curtea constata ca reclamantii urmaresc pe aceasta cale suspendarea vanzarii la licitatie a activelor societatii C SA aflata in lichidare pana la solutionarea contestatiilor privitoare masurile de convocare a Adunarilor creditorilor privitoare la evaluarea activelor si valorificarea acestora, invocand dreptul actionarilor de a beneficia de distribuirea sumelor ramase dupa lichidare si de a intra in proprietatea bunurilor ramase in averea debitoarei dupa acoperirea in totalitate a creantelor si radierea societatii debitoare. Reclamantii au sustinut ca interesele debitoarei si ale actionarilor nu au fost protejate in cursul procedurii, urmarindu-se vanzarea activelor societatii la preturi derizorii doar pentru ca acestea sunt suficiente pentru acoperirea creantelor creditorilor, fara minime diligente pentru recuperarea creantelor detinute de debitoare impotriva tertilor. Iminenta si caracterul ireparabil al pagubei ar rezulta din chiar posibilitatea vanzarii activelor in procedura de lichidare fara a exista o certitudine cu privire la deplina si perfecta legalitate a masurilor lichidatorului judiciar, aspect retinut de judecatorul sindic ca fiind decisiv pentru luarea masurilor provizorii solicitate.
Curtea considera ca, in aprecierea urgentei masurii solicitate conform art. 581 C.p.civ., trebuie sa se tina cont ca actiunile sau inactiunile solicitate pentru a sigura pastrarea unui drept care s-ar putea pagubi prin intarziere sau prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara sa nu produca prin ele insele un dezechilibru ireparabil de data aceasta in detrimentul partii cu interese contrare cat timp, pana la dovada contrara, acesta este prezumat a actiona in mod legal.
Astfel, se retine ca nejustificata urgenta, din perspectiva pagubei iminente si ireparabile ce ar fi suportata de reclamanti, in conditiile in care drepturile invocate de acestia in temeiul art. 133 din Legea nr. 85/2006 sunt subsecvente celor ale creditorilor ale caror interese primeaza in procedura insolventei potrivit art. 2 din lege. Mai mult, prin masurile solicitate s-ar intrerupe practic procedura de lichidare a societatii debitoare contrar principiului celeritatii ce guverneaza intreaga procedura a insolventei si fara posibilitatea recuperarii pagubelor ce ar putea fi pricinuite prin acest demers celorlalti participanti la procedura. Pe de alta parte, in actualul stadiu al procedurii, dupa trecerea la faliment, nu se mai poate sustine interesul prioritar al societatii debitoare deoarece toate demersurile urmaresc lichidarea bunurilor din averea acesteia in scopul acoperirii creantelor, in privinta societatii urmand a se dispune in final radierea.
Fara a intra in analiza celorlalte argumente ale reclamantilor, retinute in mod corect de judecatorul sindic ca tinand de fondul raportului juridic dintre parti si de competenta instantei ce judeca actiunile principale de drept comun, Curtea subliniaza doar ca pentru valorificarea drepturilor si impiedicarea unor actiuni contrare legii, reclamantii pot actiona in limita drepturilor conferite in procedura insolventei, dar, in sens contrar, creditorii nu ar putea recupera eventualele prejudicii rezultand din intarzierea procedurii, masura solicitata a fi dispusa pe calea ordonantei presedintiale putand genera astfel un dezechilibru ireparabil, neurmarit de legiuitor cu prilejul instituirii acestei proceduri speciale.
Pentru aceste considerente, in baza art. 312(3) corob. cu art. 304 pct. 9 C.p.civ., Curtea a apreciat intemeiat recursul si l-a admis.
Pe cale de consecinta, a dispus modificarea in parte a sentintei atacate in sensul respingerii cererii formulate pe cale de ordonanta presedintiala.