Apel. Insolventa. Deschidere procedura. Lipsa caracterului cert al creantei pretinse.

Domeniu: Insolventa.

  Apel. Insolventa.  Deschidere procedura. Lipsa caracterului cert al creantei pretinse.

Curtea mai apreciaza ca, chiar si in situatia existentei unui pact comisoriu si a desfiintarii contractului in temeiul unei astfel de clauze nu se poate retine ca suma pe care  debitoarea ar fi obligata sa o restituie ar avea in mod cert cuantumul solicitat de creditoare avand in vedere pe de o parte, lipsa unei astfel de mentiuni in contractul partilor si, pe de alta parte  inexistenta unui inscris care sa emane de la debitoare si prin care aceasta din urma sa fi recunoscut debitul in cuantum de 824.087,22 lei invocat in cererea de deschidere a procedurii.

Art. 480 C.proc.civ.


(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A CIVILA,
DECIZIA  CIVILA NR. 458A din 15.03.2016)



Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a Civila  la data de 23.06.2015 sub nr. 23365/3/2015 creditorul SC T.N. SA, a solicitat, deschiderea procedurii insolventei debitorului SC G. H&H SRL care se afla in stare de insolventa si fata de care detine o creanta certa, lichida si exigibila in suma de 824.087,22 lei.
Cererea de chemare in judecata a fost comunicata debitorului, care la data de 15.07.2015 a formulat contesta?ie solicitand respingerea ac?iunii formulate de creditoare ca neintemeiata si introdusa cu rea credinta, obligarea creditorului la consemnarea la o banca a sumei de 10% din valoarea creantei de 824.087,22 de lei drept cautiune, avand in vedere dispozitiile art.72 alin.l din 1 85/2014, cautiunea va fi in valoare de 40.000 de lei;
 Prin sentinta civila nr.8117/15.10.2015 pronuntate de Tribunalul Bucuresti Sectia a VII-a Civila in dosarul nr. 23365/3/2015 a fost admisa contestatia formulata de catre debitoare; a fost respinsa cererea debitoarei de obligare a creditoarei la plata unei cautiuni; a fost respinsa  cererea de deschidere a procedurii formulata de catre creditoarea SC T. N. SA, in contradictoriu cu debitoarea SC G. H&H SRL,   ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta solutie judecatorul sindic a retinut, cu privire la solicitarea debitoarei de obligare a creditoarei la plata unei cau?iuni:
Potrivit art. 72 alin. 1 din Legea 85/2014 „In cazul cererii de deschidere a procedurii insolventei formulate de creditor, la cererea debitorului, formulata in termenul prevazut la alin. (3), judecatorul-sindic poate dispune, prin incheiere, in sarcina creditorului consemnarea la o banca a unei cautiuni de pana la 10% din valoarea creantei, dar nu mai mult de 40.000 lei. Cautiunea va fi consemnata in termen de 5 zile de la comunicarea masurii, sub sanctiunea respingerii cererii de deschidere a procedurii”.
Este adevarat ca scopul instituirii dispozitiilor mentionate este acela al protejarii debitorului impotriva unor cereri nejustificate ale creditorilor privind deschiderea procedurii. Insa, dat fiind faptul ca legea nu prevede motivele pentru care judecatorul sindic poate obliga creditorii la plata unei cautiuni, in practica s-a decis ca cererea debitorului trebuie sa aiba o justificare conforma scopului cautiunii, adica impiedicarea abuzului de drept din partea creditorilor.
Judecatorul sindic are posibilitatea si nu obligatia de a dispune consemnarea cautiunii, iar pentru a se justifica o astfel de masura, debitorul trebuie sa invoce motive temeinice care privesc eventualele pagube pe care le-ar suferi in cazul respingerii cererii de deschidere a procedurii. Prin urmare, nu este suficienta contestarea starii de insolventa sau contestarea creantei, ci trebuie ca debitorul sa dovedeasca iminenta producerii unui prejudiciu in patrimoniul sau, prejudiciu ce urmeaza a fi acoperit din cautiune.
In speta, debitoarea invocat doar generic caracterul litigios si incert al creantei, fara a arata in concret in ce ar consta prejudiciul pe care l-ar putea suferi in situatia in care cererea de insolventa formulata impotriva sa ar fi respinsa.Faptul ca debitoarea considera actiunea creditorului abuziva si facuta cu rea credinta nu este suficient pentru a justifica indatorarea creditorului cu plata unei sume in plus.
Pentru considerentele expuse a respins cererea de fixare a unei cautiuni in sarcina creditoarei, ca neintemeiata.
Cu privire la fondul cauzei a retinut ca intre creditoarea SC T. N. SA in calitate de beneficiar si debitoarea SC G. H&H SRL in calitate de prestator s-a incheiat contractul de prestari servicii  de consultan?a imobiliara, juridica, tehnica ?i fiscala nr. 14/15.07.2010, f. 9-11 dosar avand ca obiect ”consultanta imobiliara, juridica, tehnica si fiscala, acordata de Prestator, Beneficiarului, in vederea indeplinirii clauzelor suspensive stabilite prin contractul de vanzare-cumparare, incheiat intre S.C. T. N. S.A. si S.C. I. P. S.R.L., care vor conduce la incasarea restului de pret de catre Beneficiar".
In ceea ce prive?te modalitatea de plata, par?ile au stabilit in art. 3 din contract ca pentru serviciile sale prestatorul va primi un onorariu in valoare de 3% din valoarea de vanzare a imobilului susmen?ionat. (...) Prestatorul va factura integral valoarea contractului, dupa semnarea lui, iar plata se va face in lei, la cursul BNR din ziua facturarii. Beneficiarul va achita 25% din valoare, la care se adauga TVA in termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii facturii, 75% din  valoare la care se adauga TVA se va achita propor?ional cu modul cum beneficiarul va incasa restul de pre? de la SC I. P. SRL”.
In baza acestui contract, debitoarea a emis factura fiscala nr. 135/19.07.2010, f. 12 dosar, in valoare de 4.432.217,78 lei inclusiv TVA ( 3.574.369,18 lei + 857.848,60 lei), beneficiarul achitand avansul de 1.108.054,46 lei.
Potrivit art. 5 pct. 20 din Legea 85/2014, orice creditor indrepta?it sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege  impotriva unui debitor prezumat in insolventa poate introduce o cerere de chemare in judecata, prin creditor indrepta?it in?elegandu-se creditorul a carui creanta asupra patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile. Prin creanta certa, in sensul prezentei legi, se intelege acea creanta a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul.
Insolventa debitorului, fiind o condi?ie a aplicarii procedurii reglementate de legea 85/2014, cel care solicita declan?area aceste proceduri trebuie sa administreze dovezi din care sa rezulte : neplata la scadenta a datoriilor si lipsa lichidita?ilor.
Avand in vedere textele legale aratate mai sus, instan?a retine ca Legea nr. 85/2014 instituie o procedura concursuala avand scop plata pasivului debitorului aflat in stare de insolventa, care reprezinta o alternativa la indemana creditorilor care pot solicita deschiderea procedurii insolventei, daca sunt indeplinite conditiile Legii nr. 85/2014, bazandu-se pe prezumtia de incetare a platilor de catre debitorii lor, fara a apela la judecata pentru obtinerea unui titlu executoriu si la executarea silita in conditiile Codului de procedura civila pentru realizarea pretentiilorlor.Aceasta presupune insa ca acea creanta pretinsa de creditor sa fie in mod neindoielnic certa, lichida si exigibila, in caz contrar nefiind aplicabile prevederile legii speciale a insolventei, iar litigiul dintre parti neputand fi solutionat decat pe calea dreptului comun.
In prezenta cauza, instan?a a retinut ca par?ile au incheiat un contract de prestari servicii prin care prestatorul, in schimbul unei sume de bani se obliga sa acorde consultanta imobiliara, juridica, tehnica si fiscala beneficiarului. Este fara putinta de tagada ca actul juridic incheiat intre par?i este un contract sinalagmatic, fiecare parte avand, in acelasi timp, fata de cealalta, dubla calitate de debitor si de creditor, obligatia ce-i revine uneia dintre parti avandu-si cauza juridica imediata in obligatia corelativa a celeilalte parti. Trasatura specifica a contractelor sinalagmatice consta in caracterul reciproc si interdependent al obligatiilor asumate de partile contractante. Avand in vedere aceasta trasatura specifica, in cazul in care una dintre partile contractului sinalagmatic refuza executarea prestatiei promise, cealalta parte poate invoca exceptia de neexecutare a contractului, poate cere executarea silita a acestuia si, dupa caz, despagubiri, insa aceasta are dreptul sa pretinda si rezolutiunea conventiei, solicitand, eventual, si despagubiri.
In conformitate cu dispozitiile art. 1020 din vechiul Codul civil (aplicabil raporturilor juridice dintre par?i), conditia rezolutorie este subinteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cand una din parti nu indeplineste angajamentul sau. Articolul 1021 din acelasi cod statueaza in mod expres ca, in acest caz, contractul nu este desfiintat de drept, partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat avand alegerea sau sa sileasca pe cealalta a executa conventia, cand este posibil, sau sa-i ceara desfiintarea, cu daune-interese. Desfiintarea trebuie sa se ceara inaintea justitiei, care, dupa circumstante, poate acorda un termen partii actionate.
Partile aflate in litigiu au prevazut in conventia incheiata un pact comisoriu expres- art. 9.2 lit. c -  prin care se precizeaza ca oricare dintre par?ile contractante poate rezilia contractul prin notificare transmisa cu minimum 7 zile inainte de data rezilierii . Or, atata timp cat creditoarea nu a facut dovada notificarii rezilierii contractului de prestari servicii  14/15.07.2010 debitoarei, partea care si-a executat integral sau partial prestatiile asumate prin aceasta conventie nu este indreptatita sa solicite restituirea lor.
Prin urmare, atat timp cat procedura reglementata de Legea nr. 85/2006 nu reprezinta un mijloc de recuperare a unui debit, ci este o procedura speciala care se aplica numai in momentul in care respectivul debit nu s-a putut recupera pe caile reglementate de dreptul comun, in cauza, in lipsa unei creante certe, nu se justifica inceperea procedurii insolventei, motiv pentru care instan?a a admis  contesta?ia formulata de catre debitoare si a respins ca neintemeiata cererea introductiva.
Impotriva acestei solutii a formulat apel formulat de creditoarea SC T. N. SA si a solicitat dmiterea apelului, anularea sentintei apelate si trimiterea cauzei judecatorului sindic in vederea deschiderii procedurii insolventei.
In motivare a aratat  ca  singurul argument pe care isi intemeiaza motivarea instanta de fond consta in faptul ca instanta retine ca Legea 85/2014 instituie o procedura concursuala avand scop plata pasivului debitorului aflat in stare de insolventa, care reprezinta o alternativa la indemana creditorilor care pot solicita deschiderea procedurii insolventei, daca sunt indeplinite conditiile Legii 85/2014, bazandu-se pe prezumtia de incetare a platilor de catre debitor, fara a apela la judecata pentru obtinerea unui titlu executoriu si la executarea silita in conditiile Codului de procedura Civila pentru realizarea pretentiilor.
 Partile aflate in litigiu au prevazut in conventia incheiata un pact comisoriu expres - art. 9.2 Ut. c - prin care precizeaza ca oricare dintre partile contractante poate rezilia contractul prin notificare transmisa cu minim 7 zile inainte de data rezilierii. Or, atata timp cat creditoarea nu a facut dovada notificarii rezilierii contractului de prestari servicii 14/15.07.2010 debitoarea, partea care si-a executat integral sau partial prestatiile asumate prin acesta conventie nu este indreptatita sa solicite restituirea lor.
A criticat acest rationament si a aratat ca este gresit intrucat Legea nr.85/2014 nu prevede obligativitatea ca inainte de formularea unei cereri de deschiderea insolventei sa fie parcursa o anumita procedura speciala sau creanta sa rezulte numai dintr-o hotarare judecatoresca si trebuie facuta dovada indeplinirii conditiilor speciale din acest act normativ anterior amintit.
Mai mult decat atat ramane la latitudinea creditorului ce procedura legala va urma in vederea recuperarii creantei de la debitor respectiv procedura insolventei sau o procedura de drept comun.
 A mai aratat ca in cauza a facut dovada indeplinirii tuturor conditiilor prevazute de Legea nr. 85/2014, dar nici macar nu au fost analizate de instanta de fond, acesta s-a multumit sa se indeparteze prin motivarea data de la raportul juridic cazut in jurisdictia sa.
In opinia apelantei sunt indeplinite conditiile privind deschiderea procedurii insolventei, cuantumul creantei este de 881.620,68 lei, deci depasind cu mult valoarea prag impusa de lege de 40.000 lei iar creanta in cuantum 881.620,68 lei, care este certa, lichida si exigibila.
A aratat ca certitudinea creantei rezulta din faptul ca a fost constatata prin contractul de prestari servicii de consultanta imobiliara, juridica, tehnica si fiscala nr. 141/15.07.2010. Potrivit art. 3.2 din contract prestatorul va factura integral valoarea contractului, dupa semnarea lui, iar plata se va face in lei, la cursul BNR din ziua facturarii iar conform art. 3.3. beneficiarul va achita factura emisa de prestator astfel: 25% din valoare, la care se adauga TVA, in termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii facturii; 75% din valoare, la care se adauga TVA, se va achita proportional cu modul cum Beneficiarul va incasa restul de pret de la SC I. P. SRL.
In plan practic cum rezulta si din nota contabila existenta la dosarul cauzei intocmita de economist Roman Otilia - debitoarea prin factura 135/19.07.2010 a facturat inteaga valoarea a contracului adica suma de 4.432.217,78 lei (inclusiv tva), iar ca urmare a emiterii facturii creditoarea cu respectarea termenilor contractuali amintiti a achitat in data de 23.08.2010 suma de 1.108.054,46 lei reprezentand 25% din valoarea contractului.
 A mai aratat ca intrucat debitoarea nu si-a executat obligatiile contractuale partile au hotarat ca debitoarea sa ii restituie sumele incasate necuvenit astfel -initial debitoarea a avut de restituit suma de 933.620,68 lei si rezulta din diferenta dintre suma de 1.108.054,46 lei (achitata de creditoare debitoarei in baza contractului in data de 23.08.2010) si suma de 174.433,78 lei (achitata de creditoare debitoarei in data de 15.07.2010).
Avand in vedere faptul ca din aceasta suma de 933.620,68 lei debitoarea a inteles sa restituie, intrucat nu si-a executat obligatiile contractuale in data de 08.02.2013, suma de 20.000 lei conform chitantei nr. CTN13010/08.02.2013 si suma de 32.000 lei conform chitantei nr. CTN13012/12 .02.2013 - in prezent debitul inregistrat de debitoare catre creditoare fiind de 881.620,68 lei.
Asadar, contractul de prestari servicii de consultanta imobiliara, juridica, tehnica si fiscala nr. 141/15.07.2010 a fost reziliat ca urmare a neexecutarii obligatiilor contractuale de catre debitoare, aceasta are obligatia de a restitui creditoarei suma de 881.620,68 lei - recunoscand ca nu si-a indeplinit obligatiile contractuale si restituind din sumele incasate suma de 64.000 lei.
Apelanta a invocat dispozitiile art. 1270 Noul Cod Civil (969 in vechea reglementare)  si a sustinut ca  instanta de fond in mod gresit a retinut ca debitoarea este cea care si-a indeplinit obligatiile contractuale in conditiile in care aceasta a recunoscut faptul ca nu si-a indeplinit aceste obligatii si a restituit  ca urmare nexecutarii suma de 64.000 lei, urmand sa fie restituita si diferenta de suma de 881.620,68 lei.
 A mai aratat ca a notificat in mai multe randuri debitoarea cu privire la nexecutarea obligatiilor contractuale si restituirea sumelor care nu au fost lipsite de efect si debitoarea a inceput sa restituie din suma, debitoare fiind pusa de drept in intarziere prin aceste notificari.
Mai mult decat atat, in fata instantei de fond debitoarea a invocat propria culpa recunoscand ca nu si-a indeplinit obligatiile contractuale.
A mai aratat ca creanta este lichida - fiind exprimata in bani, si exigibila, avand in vedere faptul ca a ajuns la scadenta.
A sustinut ca debitoarea nu a facut dovada care ii incumba in sensul ca nu s-ar afla incapacitate de plati.
 In drept a invocate dispozitiile art. 43 si urm. Legea nr. 85/2014 privind Codul Insolventei si art 466 si urm Cod Pr. Civila.
In dovedirea celor sustinute a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, si orice alt mijloc de proba a carui utilitate va reiesi din dezbateri.
A solicitat judecarea cauzei in lipsa partilor.
 Intimata debitoare SC G. H&H SRL a formulat intampinare si a solicitat respingerea apelului, raspunzand in fapt si in drept motivelor de apel.
Apelanta creditoare S.C. T.N. S.A.  a formulat raspuns la intampinare  si a solicitat admiterea apelului, anularea hotararii apelate, si trimiterea cauzei judecatorului sindic in vederea deschiderii procedurii insolventei.
In motivare a aratat ca  intreaga aparare a intimatei este concentrata pe faptul ca in cauza nu ar fi indeplinite conditiile privind deschiderea procedurii insolventei fata de acesta, respectiv creanta subsriei nu ar atinge valoarea prag de 40.000 lei si nu este certa, lichida si exigibila;
A sustinut ca a dovedit ca sunt indeplinite toate conditiile  prevazute de Legea 85/2014, cuantumul creantei fata de debitoare este de 824.087,22 lei, deci depasind cu mult valoarea prag impusa de lege de 40.000 lei cu aproape 20 de ori; Creanta in cuantum 824.087,22 lei, care este certa, lichida si exigibila; Creanta este certa - avand in vedere ca a fost constatata prin contractul de prestari servicii de consultanta imobiliara, juridica, tehnica si fiscala nr. 141/15.07.2010.
 A mai aratat ca din nota contabila existenta la dosarul cauzei intocmita de economist Roman Otilia - debitoarea prin factura 135/19.07.2010 a facturat inteaga valoarea a contractului adica suma de 4.432.217,78 lei (inclusiv tva), iar ca urmare a emiterii facturii creditoarea cu respectarea termenilor contractuali amintiti a achitat in data de 23.08.2010 suma de 1.108.054,46 lei reprezentand 25% din valoarea contractului.
 A mai aratat ca intrucat debitoarea nu si-a executat obligatiile contractuale partile au hotarat ca debitoarea sa ii restituie sumele incasate necuvenit astfel -initial debitoarea a avut de restituit suma de 933.620,68 lei si rezulta din diferenta dintre suma de 1.108.054,46 lei (achitata de creditoare debitoarei in baza contractului in data de 23.08.2010) si suma de 174.433,78 lei (achitata de creditoare debitoarei in data de 15.07.2010), aspect confirmate si de intimate prin intampinare.
Avand in vedere faptul ca din aceasta suma de 933.620,68 lei debitoarea a inteles sa restituie, intrucat nu si-a executat obligatiile contractuale in data de 08.02.2013, suma de 20.000 lei conform chitantei nr. CTN13010/08.02.2013 si suma de 32.000 lei conform chitantei nr. CTN13012/12 .02.2013 - in prezent debitul inregistrat de debitoare catre creditoare fiind de 881.620,68 lei.
 A mai aratat ca creanta este lichida, fiind exprimata in bani, si exigibila, avand in vedere faptul ca a ajuns la scadenta iar debitoarea  nu a facut dovada care ii incumba in sensul ca nu s-ar afla incapacitate de plati.
In opinia apelantei,in mod eronat a sustinut intimata prin intampinarea depusa la cererea de apel ca facturarea din contract s-a efectuat la cererea creditoarei. A mai aratat ca debitoarea nu intelege sau intelege eronat ca creditoarea nu a achitat avansul de 1.108.054, 46 lei pentru ca sa-si achite TVA-ul datorat conform legislatiei fiscal ci pentru a presta servicii de aceasta suma, ceea ce nu  s-a intamplat. In continuarea intimate ar trebui sa presteze in favoarea creditoarei servicii de 824.087,22 lei sau sa restituie suma creditoarei.
A mai aratat ca debitoarea a dat dovada de rea credinta pentru ca in perioada decembrie 2012-decembrie 2014 a avut activitatea suspendata.
 Analizand hotararea apelata, prin prisma motivelor de apel, Curtea retine urmatoarele:
Potrivit art. 70 alin.1 din Legea 85/2014   si art. 5 alin. 1 pct. 20 si pct. 72, orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii impotriva unui debitor prezumat in insolventa, a carui creanta, certa lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile, cu un cuantum minim de 40.000 lei, poate introduce o cerere  conform legii.
Potrivit art. 5 pct. 29 lit. a insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile si se prezuma atunci cand acesta, dupa 60 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de creditor; prezumtia este relativa.
Din textele legale mentionate rezulta ca pentru declansarea procedurii insolventei trebuie ca titularul cererii  sa faca parte din domeniul de aplicare al legii nr. 85/2014; creanta invocata sa fie certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile de la scadenta si sa indeplineasca conditiile privind valoarea prag prevazuta de art. 5 pct. 72; starea debitorului sa fie caracterizata de insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile.
Demersul judiciar al creditoarei SC T. N. SA a vizat deschiderea procedurii insolventei debitoarei SC G. H&H SRL, creditoarea sustinand ca este titulara unei creante certe, lichide si exigibile  in cuantum de 814.087,22 lei care rezulta din contractul de prestari servicii de consultanta imobiliara, juridica, tehnica si fiscala nr. 141/15.07.2010 si, in esenta,  din imprejurarea ca debitoarea trebuie sa restituie contravaloarea lucrarilor achitate de creditoare si neexecutate de debitoare.
Contrar celor sustinute de apelanta creditoare, Curtea constata ca judecatorul sindic nu a avut un singur argument (cel legat de caracterul concursual al procedurii) pentru a respinge cererea de deschidere a procedurii ci a aratat pe larg considerentele pentru care a conchis ca sumei solicitate ii lipseste caracterul cert si,  pe cale de consecinta in cauza nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru deschiderea procedurii debitoarei.
Este adevarat ca in considerentele sentintei judecatorul sindic a retinut aspectele invocate de creditoare, referitoare la Legea nr. 85/2014 care instituie o „procedura concursuala avand scop plata pasivului debitorului aflat in stare de insolventa, care reprezinta o alternativa la indemana creditorilor care pot solicita deschiderea procedurii insolventei, daca sunt indeplinite conditiile Legii nr. 85/2014, bazandu-se pe prezumtia de incetare a platilor de catre debitorii lor, fara a apela la judecata pentru obtinerea unui titlu executoriu si la executarea silita in conditiile Codului de procedura civila pentru realizarea pretentiilor.” dar, contrar sustinerilor apelantei, nu a retinut ca Legea nr. 85/2014 prevede obligativitatea ca anterior formularii unei cereri de deschidere a insolventei sa fie parcursa o anumita procedura speciala sau creanta sa rezulte numai dintr-o hotarare judecatoreasca.
Prima instanta a retinut insa ca se impune ca „acea creanta pretinsa de creditor sa fie in mod neindoielnic certa, lichida si exigibila, in caz contrar nefiind aplicabile prevederile legii speciale a insolventei, iar litigiul dintre parti neputand fi solutionat decat pe calea dreptului comun.” dar aceasta nu inseamna ca a imputat creditoarei inexistenta unei hotarari judecatoresti din care sa rezulte creanta solicitata.
Contrar sustinerilor apelantei,  in acord cu judecatorul sindic Curtea constata ca suma de 824.087,22 lei pretinsa de creditoare, nu are caracter cert.
Partile, creditoarea SC T. N. SA in calitate de beneficiar si debitoarea SC G.H&H SRL in calitate de prestator, au incheiat contractul de prestari servicii  de consultan?a imobiliara, juridica, tehnica ?i fiscala nr. 14/15.07.2010 avand ca obiect “consultanta imobiliara, juridica, tehnica si fiscala, acordata de Prestator, Beneficiarului, in vederea indeplinirii clauzelor suspensive stabilite prin contractul de vanzare-cumparare, incheiat intre S.C. T. N. S.A. si S.C. I. P. S.R.L., care vor conduce la incasarea restului de pret de catre Beneficiar".
In ceea ce prive?te modalitatea de plata, par?ile au stabilit in art. 3 din contract ca pentru serviciile sale prestatorul va primi un onorariu in valoare de 3% din valoarea de vanzare a imobilului susmen?ionat. (...) Prestatorul va factura integral valoarea contractului, dupa semnarea lui, iar plata se va face in lei, la cursul BNR din ziua facturarii. Beneficiarul va achita 25% din valoare, la care se adauga TVA in termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii facturii, 75% din  valoare la care se adauga TVA se va achita propor?ional cu modul cum beneficiarul va incasa restul de pre? de la SC I. P. SRL”. (f.9-11 dosar fond)
In baza acestui contract, debitoarea a emis factura fiscala nr. 135/19.07.2010 in valoare de 4.432.217,78 lei inclusiv TVA( 3.574.369,18 lei + 857.848,60 lei), beneficiarul achitand avansul de 1.108.054,46 lei.(f.12-14 dosar fond)
Suma pretinsa de creditoare este de 824.087,22 si reprezinta conform sustinerilor acesteia, diferenta dintre 1.108.054, 46 lei (avans achitat de creditoare) si sumele de 174.433,78 lei (lucrari prestate de debitoare) si de 109.533,95 lei (sume achitate de debitoare creditoarei-f.5 dosar fond)
Sub aspectul cuantumului solicitat Curtea observa ca in cererea de apel creditoarea a sustinut ca suma datorata de intimata debitoare este de 881.620, 68 lei (f.6 dosar apel) dar prezentul rationament nu este influentat de aceasta inadvertenta.
Potrivit art. 5.20 din Legea nr. 85/2014 „Prin creanta certa, in sensul prezentei legi, se intelege acea creanta a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul.”
Sub un prim aspect Curtea constata ca in mod legal si temeinic a retinut prima instanta ca sumei ii lipseste caracterul cert data fiind lipsa notificarii desfiintarii contractului in conditiile art. 9.2 lit. c din contract. Desi apelanta a sustinut in apel (f.6 dosar apel) ca in cauza contractul a fost reziliat, la dosarul cauzei nu a fost depusa notificarea transmisa celeilalte parti cu mimim 7 (sapte) zile calendaristice inainte de data rezilierii. 
Imprejurarea ca debitoarea a restituit sume de bani, aspect sustinut de creditoare si confirmat de debitoare (chiar daca sumele nu coincid: creditoarea sustinand in apel ca debitoarea a achitat 20.000 lei+32.000 lei iar debitoarea aratand prin intampinarea formulata cu privire la cererea de apel ca a achitat 64.000 + 45.533 lei) nu face dovada desfintarii contractului incheiat de parti.
In plus, Curtea nu contesta ca intre parti exista o situatie conflictuala generata de raporturile contractuale existente in baza contractului de prestari servicii de consultan?a imobiliara, juridica, tehnica ?i fiscala nr. 14/15.07.2010  dar, din niciun inscris nu rezulta ca debitoarea a recunoscut existenta creantei in cuantumul pretins de societatea creditoare.
Curtea mai apreciaza ca, chiar si in situatia existentei unui pact comisoriu si a desfiintarii contractului in temeiul unei astfel de clauze nu se poate retine ca suma pe care  debitoarea ar fi obligata sa o restituie ar avea in mod cert cuantumul solicitat de creditoare avand in vedere pe de o parte, lipsa unei astfel de mentiuni in contractul partilor si, pe de alta parte  inexistenta unui inscris care sa emane de la debitoare si prin care aceasta din urma sa fi recunoscut debitul in cuantum de 824.087,22 lei invocat in cererea de deschidere a procedurii.
Pentru aceste considerente, cum creantei ii lipseste caracterul cert, una din conditiile pe care legea le impune a fi indeplinite cumulativ, Curtea retine ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a fi admisa cererea de deschidere a procedurii debitoarei.
  Pentru aceste considerente, Curtea constata ca apelul este nefondat si, in temeiul art. 480 C.proc.civ. l-a respins ca atare.