Continutul capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
(Decizie nr. 480R din data de 19.05.2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti)Exceptii.
Interesul procesual ?i legitimarea procesuala activa a persoanei juridice de drept privat, ce are ca obiect de activitate pastrarea patrimoniului arhitectural urbanistic al unor cartiere ?i, pastrarea unui mediu inconjurator sanatos. Continutul capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
Sediul materiei: art.206 C.Civ, OUG nr.195/2005 privind protectia mediului
Potrivit prevederilor art.206 C.Civ intitulat ,,continutul capacitatii de folosinta,, se prevede clar ca ,,(1) persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile, afara de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice.
(2) Persoanele juridice fara scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.
(3) Actul juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor alin. (1) si (2) este lovit de nulitate absoluta.
Persoana juridica de drept privat, neguvernamentala ce are ca obiect de activitate, potrivit art.2 din Statutul sau, pastrarea patrimoniului arhitectural urbanistic al cartierelor D ?i BN, pastrarea unui mediu inconjurator sanatos poate avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut, cu excluderea celor care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice.
In raport de statutul intimatei reclamante nu se poate sus?ine ca aceasta ar avea interesul personal ?i direct ?i legitimarea procesuala activa de a solicita desfiintarea lucrarilor de constructie efectuate cu incalcarea autorizatiei de construire emise legal in ce prive?te imobilul din str. P nr. 6, sector 1 chiar daca acesta este situat in zona cuprinsa in Parcelarea Protejata „B” inscrisa in lista monumentelor istorice, ?i nici pentru a cere obligarea para?ilor la desfiintarea, pe cheltuiala proprie, a lucrarilor de constructie efectuate la imobil ce exced limitelor autorizatiei de construire si care incalca limitele legale de vecinatate fa?a de imobilele invecinate, ?i nici obligarea paratilor sa amenajeze locurile de parcare prevazute in autorizatia de construire.
Nu se poate sus?ine rezonabil ca desfiintarea lucrarilor de constructie efectuate de persoane fizice cu incalcarea autorizatiei de construire emise legal in ce prive?te imobilul de catre autoritatea publica locala, care incalca limitele legale de vecinatate fa?a de imobilele invecinate ?i afecteaza acestora locurile de parcare prevazute in autorizatia de construire sunt necesare, in sensul prevederilor art.206 C.civ. pentru pastrarea patrimoniului arhitectural urbanistic al cartierelor D ?i BN ?i al unui mediu inconjurator sanatos, deoarece aceste solicitari nu sunt in masura a atinge acest scop al persoanei juridice ?i nici nu pot avea acest acest efect ci vizeaza interesul personal ?i direct al celor a caror limite de vecinatate ?i locuri de parcare sunt incalcate, neavand nicio relevan?a ca ace?tia ar fi membri ai asocia?iei reclamante. Aceasta deoarece in cauza se solicita a se constata caracterul ilicit al ac?iunilor unor persoane fizice ?i nu ale unor autorita?i locale (situa?ia in care s-ar na?te interesul ?i legitimarea activa a intimatei in raport de specificul capacita?ii sale de folosin?a) iar faptele men?ionate nu lezeaza patrimoniul arhitectural urbanistic al cartierelor sau protec?ia mediului (altminteri autoriza?ia de construc?ie ar fi fost nelegal emisa ?i ar fi putut, de asemenea sa nasca interesul ?i legitimarea activa a intimatei in raport de specificul capacita?ii sale de folosin?a) ci, cum s-a aratat, interesele personale ?i directe de vecinatate ale vecinilor para?ilor ?i le incalca acestora locurile de parcare, ace?tia din urma, in consecin?a, fiind cei care un interes personal ?i direct a ac?iona in justi?ie, iar nu intimata contrar specificita?ii capacita?ii sale de folosin?a.
In sensul prevederilor art.206 C.civ., nici legisla?ia invocata de intimata, respectiv prevederile ale art.9 pct.2 Conven?iei de la Aarhus ratificata prin Legea nr.86/2000, ale art.20 alin.6 ?i ale art.70 lit.e ale OUG nr.195/2005, ale Anexei 2 a Legii nr.350/2001, ale HG nr.1076/2004, HG nr.445/2009, ale art.2 alin.2 al Legii nr.442/2001 nu confera un interes personal ?i direct intimatei in raport de petitul ac?iunii expus mai sus, deoarece interesul de a cere desfiin?area unor lucrari de construc?ie ce depa?esc autoriza?ia de construc?ie ?i lezeaza raporturile de vecinatate nu are nicio legatura cu protec?ia mediului ?i a patrimoniului arhitectural, ci vizeaza interesul personal ?i direct al persoanelor a caror limite de vecinatate ?i locuri de parcare au fost incalcate (Decizia civila nr.480R/ 19 mai 2016 pronuntata de CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A IV-A CIVILA
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr.4317/3/01.02.2013, reclamanta ASCDBN a chemat in judecata pe paratii Primarul General, SS, SBC solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna obligarea Primarului General la emiterea si punerea in aplicare a deciziei de desfiintare a lucrarilor de constructie efectuate la imobilul situat in Bucuresti, str. P nr. 6, Sector 1, ce exced limitelor autorizatiei de constructie nr. 476/23.07.2012 (S+P+2E+M).
In motivarea actiunii, in esenta, reclamanta a aratat ca prevederile autorizatiei de construire nu au fost respectate, depasindu-se parametrii aprobati si, totodata, s-a schimbat si destinatia celor 7 locuri de parcare, ca imobilul este situat in parcelarea protejata B, iar discrepantele dintre dimensiunile autorizate ale constructiei si trasaturile finale ale constructiei arata fara echivoc faptul ca a fost edificata cu incalcarea dispozitiilor Legii nr.50/1991 si ale autorizatiei de construire.
In drept, a invocat disp. Lg. nr.50/1991, HCGMB nr.279/2000.
La data de 01.03.2013, reclamanta a formulat cerere de modificare a actiunii (f. 12) prin care a solicitat obligarea paratilor la desfiintarea lucrarilor de constructie efectuate la acelasi imobil, lucrari intabulate separate in CF expres mentionata, fiind dezmembrate subsecvent edificarii in mod nelegal a constructiei de pe terenul inscris in CF nr. 231498, Sector 1.
Paratii au formulat intampinare (f.18) prin care au invocat exceptia de necompetenta materiala a instantei de contencios administrativ, a inadmisibilitatii actiunii, a prematuritatii, a lipsei calitatii lor procesuale pasive, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea actiunii pentru motivele expres aratate.
Prin sentinta civila nr.3790/2013 Tribunalul Bucuresti a admis exceptia de necompetenta materiala si a declinat cauza spre competenta solutionare in favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Intrucat, reclamanta a formulat contestatie in anulare, prin sentinta civila nr.4546/2013 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, s-a dispus anularea sentintei civile nr.3790/2013, admiterea exceptiei de necompetenta materiala si declinarea competentei de solutionare in favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Ca urmare, cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la nr.31498/299/05.08.2013.
Reclamanta prin cererile formulate la data de 17.12.2013 si in cuprinsul notelor scrise (f.68) si-a modificat si precizat actiunea, solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna in contradictoriu cu paratii MDF, MC, SS, BS, si SBC: obligarea acestora, in solidar, la desfiintarea pe cheltuiala proprie a lucrarilor de constructie efectuate la imobilul situat in Bucure?ti, str. P nr. 6, sector 1, in masura in care exced limitelor autorizatiei de construire nr.476/23.07.2012 si incalca distanta minima fata de limitele de proprietate ale imobilelor invecinate; obligarea paratilor sa amenajeze locurile de parcare prevazute in autorizatia de construire nr. 476/23.07.2012.
In motivarea cererii modificate si precizate a aratat ca lucrarile a caror desfiintare o solicita cuprind balcoanele, mansarda si celelalte care nu au fost incluse in proiectul tehnic ce a stat la baza autorizatiei de construire nr.476/23.07.2012, iar paratii sunt proprietarii acestui imobil.
A sustinut ca asociatia are membri care locuiesc atata in str. P, cat si in strazile adiacente, iar locuintele acestora sunt afectate de edificarea unui imobil ce nu respecta insorirea imobilelor din jur, determina un consum ridicat de utilitati si aglomereaza caile de acces cu auto parcate pe trotuar, datorita nerespectarii autorizatiei de construire.
De asemenea, a precizat ca este o asociatie neguvernamentala de protectie a mediului, conform art.2 din STATUT, ca din perspectiva legislatiei privind protectia mediului are calitate in astfel de litigii ce vizeaza protectia mediului, intrucat Parcelarea B este inscrisa in lista monumentelor istorice a Municipiului Bucuresti, invocand Legea nr.195/2005, Conventia de la Aarhus, Conventia de la Granada.
In sedinta publica din 17.02.2014, reclamanta a declarat ca prin cererea de modificare a actiunii a renuntat la judecata impotriva Primarului General.
Asupra exceptiilor invocate de parati prin intampinare, dupa punerea in discutia partilor, instanta s-a pronuntat in sedinta publica din 31.03.2014, in sensul respingerii acestora, iar in ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, a procedat in conformitate cu art.137 al. 2 C.pr.civila.
In aceeasi sedinta publica paratii S si M au invocat exceptia lipsei de interes a reclamantei in declansarea prezentului litigiu.
Prin sentinta civila nr.5487/31.03.2014, pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti in dosarul nr.31498/299/2013, s-a admis exceptia lipsei de interes, invocata de parati si s-a respins actiunea precizata formulata de reclamanta ASCDBN, impotriva paratilor SS, SBC, MC, MDF, BS si SS.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a constatat ca reclamanta, in calitate de persoana juridica de drept privat, neguvernamentala, al carui scop definit in statutul acesteia (f. 63-66 - I.d.f., 61) este de a se implica in problemele dezvoltarii urbanistice ale cartierelor D si BN, prin actiunea modificata si precizata a solicitat sa se dispuna: obligarea paratilor, in solidar, la desfiintarea pe cheltuiala proprie a lucrarilor de constructie efectuate la imobilul situat in Bucuresti, str. P nr. 6, sector 1, in masura in care exced limitelor autorizatiei de construire nr.476/23.07.2012 si incalca distanta minima fata de limitele de proprietate ale imobilelor invecinate, respectiv a balcoanelor, mansardei si celorlalte lucrari care nu au fost incluse in proiectul tehnic ce a stat la baza autorizatiei de construire; obligarea paratilor sa amenajeze locurile de parcare prevazute in autorizatia de construire nr. 476/23.07.2012.
Legitimarea procesuala pasiva a paratilor este determinata de calitatea acestora de titulari ai dreptului de proprietate asupra imobilului, asa cum rezulta din EXTRASELE CF pentru informare nr. 259799 –C4-U1-U8 si incheierile nr.61716, 61251,61255 /2013 emise de OCPI sector 1 (f. 24-44).
Motivele de fapt ale actiunii modificate si precizate (f. 52) vizeaza protectia mediului, conservarea patrimoniului - Parcelarea B, inscrisa pe lista monumentelor istorice a Municipiului Bucuresti, limitele de proprietate ale imobilelor invecinate.
Intr-adevar, amplasamentul imobilului locuinte colective S+P+2E+M situat in Bucuresti, str. P nr. 6, sector 1, este cuprins in Parcelarea Protejata „B”, inscris in lista monumentelor istorice, mentiune inserata in mod expres in cuprinsul autorizatiei de construire nr. 476/23.07.2012 emisa de PMB-Primarul General (f. 23).
Insa, atata timp cat reclamanta sustine ca numai lucrarile de constructie care, eventual, ar excede limitelor autorizatiei de construire (balcoane, mansarda), ar afecta mediul inconjurator si patrimoniul cultural, desi intregul imobil, este situat intr-o zona de protectie a monumentelor istorice, iar construirea acestuia a fost autorizata de autoritatea administratiei publice competente, aceasta nu justifica acel folos material, practic, imediat si actual in initierea prezentului litigiu.
Totodata, desfiintarea lucrarilor de constructie nu se poate dispune decat in conditiile prevazute de art.7 al.12, 15 coroborat cu art10 lit.a, b din Legea nr.50/1991.
In raport de cele ce preced, de textele de lege mentionate, instanta a admis exceptia invocata de parati, ceea ce a determinat respingerea actiunii.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel, calificat astfel, ?i motivat, reclamanta ASCDBN”, in baza art.312 alin.3 si 5 C.pr.civ, solicitand admiterea apelului astfel cum a fost formulat, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecatoria Sector 1 Bucuresti pentru ca nu s-a intrat in cercetarea fondului, modificarea hotararii nu este posibila, fiind necesara administrarea de probe noi (expertiza tehnica).
Motive de apel (art. 3041 Cod pr. Civ.):
Gresita admitere a exceptiei lipsei de interes.
Instanta de fond a admis exceptia lipsei de interes in baza a doua rationamente, ambele eronate: „atata timp cat reclamanta sustine ca numai lucrarile de constructie care, eventual, ar excede limitelor autorizatiei de construire (balcoane,mansarda),ar afecta mediul inconjurator si patrimoniul cultural, desi intregul imobil, este situat intr-o zona de protectie a monumentelor istorice, iar construirea acestuia a fost autorizata de autoritatea administratiei publice competente, aceasta nu justifica acel folos material, practic, imediat si actual in initierea prezentului litigiu”.
Chestiuni prealabile: Apelanta a sustinut in esenta, prin actiunea introductiva ca parametrii urbanistici autorizati nu au fost respectati de catre parati, fiind edificat un imobil de tip S+P+3E in loc de unul S+P+2E+M; nu au fost asigurate locurile de parcare prevazute in proiect cu incalcarea art. 5.3 din HCGMB nr. 66/2006, au fost depasite procentul de ocupare a terenului (POT) de 45% si coeficient de utilizare a terenului (CUT) de 1,3 prevazute in autorizatia de construire nr. 476/23.07.2012 a fost emisa de Primarul Municipiului Bucuresti.
Imobilul trebuia prevazut in mod obligatoriu cu 3 locuri de parcare la subsolul imobilului si patru locuri de parcare in incinta.
Subzonele locuintelor colective (tip blocuri): Se va asigura minim 1 (un) loc de parcare pentru fiecare apartament; fata de prevederile articolului 5.3.1. este necesara, pentru vizitatori, suplimentarea cu minim 20% a totalului locurilor de parcare/garare stabilite.
De asemenea, s-au incalcat retragerile minime obligatorii fata de proprietatile invecinate, asa cum sunt impuse prin art. 612 din Noul Cod civil si art. 6 din Regulamentul Local de Urbanism al Municipiului Bucuresti.
Fata de acestea, apelanta a apreciat ca in cauza sunt indeplinite cumulativ conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art. 1357 NCC, existand un prejudiciu cert ca urmare a edificarii neautorizate a unui imobil, prejudiciu ce se cuvine a fi reparat prin obligarea paratilor in baza art. 1528 NCC la desfiintarea lucrarilor de constructii realizate cu incalcarea autorizatiei de construire si a reglementarilor urbanistice in vigoare, precum si la amenajarea locurilor de parcare obligatorii.
Referitor la conditia interesului in promovarea acestei actiuni, in ceea ce priveste conditia interesului, in doctrina se arata ca acesta trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa fie legitim, sa fie nascut si actual, sa fie personal si direct.
Caracterul legitim nascut si actual al interesului:
Prevederile Conventiei de la Aarhus invocate de apelanta au prioritate in fata prevederilor legislatiei nationale in situatia in care exista contradictie. Potrivit articolului 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei se da prioritate prevederilor dreptului european in fata legislatiei nationale, atunci cand exista contradictie - Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Conventia de la Aarhus a fost ratificata de Uniunea Europeana prin Decizia 2005/370/EC a Consiliului Uniunii Europene, prin urmare a devenit parte a dreptului european.
Articolul 9 pct. 2 al Conventiei de la Aarhus confera calitate procesuala si interes organizatiilor neguvernamentale de mediu definite de articolul 2 pct. 5 al Conventiei, in chestiunile de mediu definite de articolul 6 al Conventiei.
Articolul 9 pct. 2 din Conventia de la Aarhus prevede in mod expres calitatea procesuala activa si interesul organizatiilor neguvernamentale de mediu definite de articolul 2 pct. 5 al Conventiei.
Interesul suficient sau afectarea unui drept va fi determinata in concordanta cu prevederile legilor nationale si cu obiectivele de a asigura publicului interesat un acces larg la justitie conform prevederilor prezentei conventii. La acest nivel interesul oricarei organizatii neguvernamentale care indeplineste cerintele specificate la art. 2 pct. 5 trebuie sa fie considerat suficient pentru scopul subpunctului a) de mai sus. Astfel de organizatii vor fi considerate ca avand dreptul sau capacitatea de a fi afectate in concordanta cu prevederile subpunctului b) de mai sus.
Prin urmare, trebuie sa dovedeasca apelanta ca este organizatie neguvernamentala de mediu in sensul articolului 2 pct. 5 al Conventiei.
Apelanta este organizatie neguvernamentala de protectia mediului in sensul articolului 2 a pct. 5 al Conventiei de la Aarhus, la care articolul 9 pct. 2 face referire.
Articolul 2 pct. 5 al Conventiei de la Aarhus, la care articolul 9 pct. 2 face referire, prevede: „5. public interesat inseamna publicul afectat sau care poate fi afectat ori care are un interes in deciziile de mediu; in scopul acestei definitii organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului si indeplinesc cerintele legii nationale vor fi considerate ca avand un interes”.
ASCDBN este o organizatie neguvernamentala de protectia mediului, intrucat conform articolului 2 alin. (3) din statutul sau, are ca obiectiv: „protectia parcurilor si asigurarea unui mediu inconjurator sanatos”.
Apelanta este inscrisa sub nr.115/05.09.2012 in Registrul asociatiilor si fundatiilor, Registru public aflat pe site-ul Ministerului Justitiei, fapt atestat de certificatul de inscriere al asociatiei in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor.
Exista si practica judiciara, fiind mentionata sentinta civila nr. 4828/28.11.20121 a Tribunalului Bucuresti pronuntata in dosarul 30021/3/2011, care confirma argumentul apelantei.
Rezulta deci ca,de principiu, dreptul organizatiilor neguvernamentale care promoveaza protectia mediului de a introduce actiuni in justitie pe probleme de mediu, fara dovedirea unui interes particular deriva direct din Conventie, ca aceasta are aplicabilitate directa in dreptul intern, ca dreptul este prevazut foarte clar si nu este conditionat de vreo actiune ulterioara a statelor si ca dispozitiile conventionale au prioritate fata de orice dispozitie contrara din dreptul intern, inclusiv deci fata de eventuale dispozitii ale Curtii Constitutionale.
Calitatea procesuala si interesul din perspectiva legislatiei de mediu:
O.U.G. nr.195/2005 confera calitate procesuala si interes organizatiilor neguvernamentale de protectia mediului in litigii de protectia mediului;
Articolul 20 alin. (6) din O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului prevede calitatea procesuala activa a organizatiilor neguvernamentale de protectia mediului in litigii de protectia mediului;
Art.20.(6)Organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului au drept la actiune injustitie in probleme de mediu, avand calitate procesuala activa in litigiile care au ca obiect protectia mediului.
A aratat in sectiunea 01.3. ca reclamanta este organizatie neguvernamentala de protectia mediului.
Protectia patrimoniului este parte a protectiei mediului
Anexa 2 a Legii 350/2001 defineste Protectia mediului - ansamblu de actiuni si masuri privind protejarea fondului natural si construit in localitati si in teritoriul inconjurator Articolul 70 lit. e) al O.U.G. nr. 195/2005 prevede:
Art. 70. - Pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos, autoritatile administratiei publice locale, precum si, dupa caz, persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: [...] e) sa respecte regimul de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic si de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate si a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective si desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora;
H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe prevede in Anexa nr. 1 Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potentiale asupra mediului
[...]2. Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special, la:
[...] f) valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:
[...] (i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural:
si in Anexa 2 Continutul-cadru al raportului de mediu
Informatiile care trebuie furnizate, conform art. 19 alin. (4), sunt urmatoarele:
[...] 6. potentialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic, peisajul si asupra relatiilor dintre acesti factori,
H.G. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului prevede in art. 5 alin. (2)
Prevederile provin din Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene, a carei transpunere in legislatia nationala este HG 1076/2004.
Art. 5. - (2) Evaluarea impactului asupra mediului identifica, descrie si evalueaza, in mod corespunzator si pentru fiecare caz, in conformitate cu prevederile prezentei hotarari, efectele directe si indirecte ale unui proiect asupra urmatorilor factori: a)fiinte umane, fauna si flora; b)sol, apa, aer, clima si peisaj; c)bunuri materiale si patrimoniu cultural: d)interactiunea dintre factorii prevazuti la lit. a), b) si c) si in Anexa nr. 4 intitulata Informatii solicitate titularului proiectului pentru proiectele supuse evaluarii impactului asupra mediului
3. Descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate in mod semnificativ de proiectul propus, in special a populatiei, faunei, florei, solului, apei, aerului, factorilor climatici, bunurilor materiale, inclusiv patrimoniul arhitectural si arheologic, peisajul s interconexiunile dintre factorii de mai sus.
Cu alte cuvinte, protejarea fondului construit si in special a patrimoniului construit face parte din protectia mediului.
Obiectul cauzei este reprezentat de obligarea paratilor ca pe cheltuiala proprie sa aduca un imobil cladire in parametrii urbanistici ai unei autorizatii de construire, deci obiectul cauzei este unul de protectie a patrimoniului de vreme ce locatia respectiva se afla in parcelarea protejata B - monument istoric.
Decizia civila nr. 4607 din 9.12.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie retine: „Actele normative invocate recunosc expres organizatiilor nonguvernamentale posibilitatea acestora de a actiona in justitie recunoscand dreptul la actiune in probleme ce vizeaza protectia mediului, deci si a patrimoniului cultural. Astfel, potrivit art. 87 din Legea 137/1995 a protectiei mediului, preluat de art. 20 alin. 6 din O.U.G. 195/2005 se recunoaste dreptul la actiune in probleme de mediu organizatiilor neguvernamentale”.
Codul Civil prevede calitatea procesuala si interesul organizatiilor neguvernamentale care invoca vatamarea unui interes public,pe domenii de interes prevazute de statutul organizatiei.
Organismele sociale interesate care au ca obiect de activitate protectia diferitelor categorii de cetateni (de exemplu sindicatele) pot invoca vatamarea drepturilor si intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate.
Sintagma interesate se refera la interesul acestora in cauza, conditionat de specializarea acestora pe subiectul supus judecatii. Cu alte cuvinte, acestea au interes numai in chestiuni care tin de realizarea obiectului lor de activitate, in conformitate cu prevederile articolului 206 alin. (2) al Codului Civil.
(2) Persoanele juridice fara scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.
In concluzie, au calitatea de persoana vatamata invocand doar vatamarea unui interes legitim public organismele sociale interesate care au ca obiect de activitate buna functionare a serviciilor publice administrative al caror obiect de activitate corespunde cu subiectul supus judecatii. Se justifica in cele ce urmeaza ca obiectul cauzei este vatamarea unui interes public, pe domenii de interes prevazute de statutele celor doua asociatii.
Practica judiciara. In cazul organismelor sociale interesate, au un interes legitim actiunile care au ca obiect realizarea obiectului de activitate. Dreptul constitutional de a lua parte la opera de guvernare si administrare include si dreptul organismelor sociale interesate de a se adresa instantelor.
Aceasta interpretare este data de decizia nr. 1275/21.02.2011 a Curtii de Apel Bucuresti pronuntata in dosarul 11453/2/2010, care se refera la articolul 34 al Decretului 31/1954, preluat de articolul 206 alin. (2) NCC. Curtea apreciaza: „In ceea ce priveste exceptia lipsei de interes si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, curtea retine ca potrivit articolului 34 din Decretul 31/1954, persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut.
Prin raportare la aceste dispozitii legale curtea retine din actul constitutiv al reclamantei ca aceasta are, printre altele, ca obiect de activitate promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si protejarea acestora prin orice tip de activitati, protectia si conservarea mediului inconjurator si a conditiilor de viata ale omului, or, promovarea prezentei actiuni urmareste in mod direct promovarea drepturilor care se regasesc in actul constitutiv al acesteia.
Or, prin raportare la modul in care a fost conceputa cererea introductiva, curtea sustine ca reclamanta isi justifica atat calitatea procesuala activa cat si interesul judiciar in promovarea cererii de chemare in judecata,urmand a respinge aceste exceptii ca neintemeiate.
Protectia patrimoniului constituie o activitate de interes public prevazuta de statutul asociatiei, iar obiectul cauzei este unul de protectie a patrimoniului.
Conform art. 2 alin. (2) - al Statutului sau ASCDBN are ca obiectiv: „pastrarea patrimoniului arhitectural-urbanistic."
S-a aratat, de asemenea, ca obiectul cauzei este unul de protectia patrimoniului, mai precis de protectie a monumentelor.
Articolul 2 al Legii 422/2001 prevede:
Art. 2. - (1) Monumentele istorice fac parte integranta din patrimoniul cultural national si sunt protejate prin lege.
(2) Activitatile si masurile de protejare a monumentelor istorice se realizeaza in interes public.
Prin urmare, obiectul cauzei este unul de interes public, intr-un domeniu care face parte dintre obiectele de activitate al reclamantei.
Caracterul personal si direct al interesului apelantei:
Asociatia are membri care locuiesc atat in str. P din sectorul 1, Bucuresti, cat si in strazile adiacente, iar locuintele acestora sunt afectate de edificarea unui imobil ce nu respecta insorirea imobilelor din jur, determina un consum ridicat de utilitati (gaze, apa, curent electric) in conditiile unei infrastructuri subdimensionate (instalata in anii 80) si aglomereaza caile de acces cu autovehicule parcate pe trotuar, toate acestea datorandu-se omisiunii de a dota imobilul cu locurile de parcare mentionate in autorizatia de construire. Exista un folos practic al actiunii mai mult decat evident pentru membrii asociatiei ca autovehiculele noilor proprietari din blocul din str. P nr. 6 sa nu fie parcate pe trotuare si unul mai putin evident, dar nu mai putin important, legat de faptul ca aglomeratia urbana scade calitatea habitatului.
In situatia in care aglomerarea urbana este rezultatul incalcarii unor acte normative, fie si de forta juridica inferioara legii (acte administrative cu caracter individual sau normativ) vatamarea membrilor comunitatii se prezuma, deoarece acele administrative cu caracter normativ sau individual sunt edictate de autoritatile publice centrale si locale cu atributii in problema urbanismului tocmai spre a concilia interesele economice ale dezvoltatorilor imobiliari cu cele de mentinere (si eventual ridicare) a standardelor de calitate a locuirii dorite de comunitatea locala. Desi a mentionat aceste aspecte, instanta de fond nu a inteles sa le retina sau sa le inlature cu vreun motiv oarecare.
Din aceasta perspectiva (a caracterelor interesului in promovarea actiunii) considera ca in mod gresit instanta de fond a admis exceptia lipsei de interes.
Instanta de fond a mai retinut ca: „desfiintarea lucrarilor de constructie nu se poate dispune decat in conditiile prevazute de art. 7 al. 12, 15 coroborat cu art. 10 lit. a, b din Legea nr. 50/1991".
Argumentarea instantei sugereaza ca actiunea este supusa unor conditii suplimentare prevazute in normele de drept material invocate, ceea ce nu are de a face cu interesul in promovarea actiunii care trebuie sa fie sa fie legitim, nascut si actual, personal si direct.
Textele la care face referire instanta sunt:
Art.7 (12) Autorizatiile de construire/desfiintare se emit numai pe baza unei documentatii complete, in conformitate cu continutul-cadru prevazut in anexa nr. 1, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (16).
(13) Autorizatia de construire se semneaza de presedintele consiliului judetean sau de primar, dupa caz, de secretar si de arhitectul-sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente,responsabilitatea emiterii autorizatiilor revenind semnatarilor, potrivit atributiilor stabilite conform legii.
(14) Valabilitatea autorizatiei se mentine in cazul schimbarii investitorului, inaintea finalizarii lucrarilor, cu conditia respectarii prevederilor acesteia si a inscrierii in cartea funciara a modificarilor intervenite cu privire la drepturile reale imobiliare.
(15) in situatia in care in timpul executarii lucrarilor si numai in perioada de valabilitate a autorizatiei de construire survin modificari de tema privind lucrarile de constructii autorizate, care conduc la necesitatea modificarii acestora, titularul are obligatia de a solicita o noua autorizatie de construire, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 10 Pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii in zonele asupra carora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protectie prevazut in planurile de amenajare a teritoriului si in documentatiile de urbanism aprobate, se va proceda dupa cum urmeaza:
a) in zonele construite protejate, in zonele de protectie a monumentelor istorice, definite potrivit legii, si in ansamblurile de arhitectura si siturile arheologice, solicitantul va obtine avizul conform al Ministerului Culturii si Cultelor, pe baza documentatiilor de urbanism avizate si aprobate conform legii;
b) in cazul lucrarilor de interventii asupra constructiilor monumente istorice, pe langa avizul Ministerului Culturii si Cultelor se vor obtine avizele specifice cerintelor de calitate a constructiilor, potrivit prevederilor legale;
Aceste prevederi nu sunt incompatibile cu petitul formulat de reclamanta, deoarece s-a cerut sa fie obligati paratii sa aduca pe cheltuiala proprie imobilul in parametrii urbanistici aprobati ai autorizatiei de construire 476/23.07.2012 in baza art. 1357 si urmatoarele din Noul cod civil. Aceasta inseamna ca: paratii trebuie sa faca toate demersurile in fata autoritatilor competente pentru a ajunge la acest rezultat "aducerea imobilului in parametrii urbanistici ai autorizatiei de construire 476/23.07.2012; nu a rezultat din administrarea probei cu inscrisuri, nu s-a pus in discutia partilor existenta vreunei noi autorizatii de construire emisa ca urmare a unei schimbari de tema si care sa duca (eventual) la ramanerea fara obiect a actiunii si implicit la incidenta in speta a art. 7 alin. 15 invocat de instanta.
In concluzie, nici aceasta linie de argumentare a instantei de fond nu e apta sa conduca la admiterea exceptiei lipsei de interes.
In drept, sunt invocate dispozitiile art. 312 alin 3 si 5 si art. 3041 C.pr.civila.
Prin decizia civila nr.248 A din 20.01.2015 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a V a Civila a admis apelul formulat de apelanta reclamanta, impotriva sentintei Judecatoriei Sectorului 1, in contradictoriu cu intimatii parati, a anulat hotararea apelata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante,
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca dat fiind faptul ca cererea a fost formulata ?i inregistrata la data de 01.02.2013, anterior intrarii in vigoare a noului cod de procedura civila, sunt aplicabile dispozi?iile C.pr.civ de la 1865, ca, desi a retinut ca intreaga motivare a cererii formulate de reclamanta se subsumeaza protectiei mediului, conservarii patrimoniului si respectarii limitelor proprietatilor invecinate imobilului in speta, prima instanta a apreciat in mod gresit ca nefiind indeplinita conditia de exercitiu a actiunii reprezentata de interesul in promovarea actiunii, fata de imprejurarea ca prin cererea de chemare in judecata sunt vizate doar lucrarile ce ar excede autorizatiei de construire, in conditiile in care intreg imobilul este situat intr-o zona de protectie a monumentelor istorice si a fost edificat in baza autorizatiilor emise, aspect care nu poate justifica solutia pronuntata.
Tribunalul a apreciat ca reclamanta, in calitate de persoana juridica romana de drept privat, fara scop patrimonial, avand ca scop implicarea in problemele urbanistice ale cartierelor D si BN, astfel cum rezulta din incheierea pronuntata la data de 23.08.2012 de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti in dosarul nr.18711/303/2012, precum si in raport de dispozitiile statutare, justifica interes in promovarea unei actiuni prin intermediul careia solicita luarea unor masuri privind imobilul situat in Bucuresti care, sustine aceasta, ar excede autorizatiei de construire emise.
Mai mult decat atat, conferirea calitatii procesuale active prin actul normativ adus in discutie de apelanta, respectiv OUG nr.195/2005, organizatiilor neguvernamentale care promoveaza protectia mediului, atrage verificarea in cauza si a conditiei interesului.
In considerarea argumentelor expuse, Tribunalul in temeiul disp. art.297 alin.1 din C.pr.civ., a admis apelul formulat de apelanta reclamanta.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratii SS, SB, MC si MDF, criticand-o ca fiind data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, motiv de recurs prevazut de art.304 pct.9 C.pr.civ, pentru urmatoarele motive:
In motivarea recursului recurentii parati critica decizia sus?inind ca modificarile succesive de ac?iune sub aspect procedural au condus la o calificarea gre?ita a obiectului actiunii si a dreptului material aplicabil, stabilit de parte prin cererea de chemare in judecata, deoarece initial reclamanta a investit instanta cu o cerere prin care solicita obligarea unei autoritati publice in solidar cu paratii persoane fizice, la a emite un act administrativ prin care sa se desfiinteze lucrari de constructie pretins neautorizate, iar ulterior, si-a precizat actiunea in sensul stabilirii cadrului procesual, renuntand la judecata in contradictoriu cu o autoritate publica locala, iar sub aspectul obiectului dedus judecatii, a solicitat ca in temeiul Legii 50/1991 sa fie obligati paratii, pe cheltuiala proprie, la desfiintarea lucrarilor de construire care exced autorizatiei de construire, indicand expres partile de constructie care, in opinia reclamantei, exced limitelor autorizate, respectiv: "mansarda, balcoanele si a tuturor celelalte care exced Autorizatiei de Construire 476/23.07.2012". Temeiul juridic al cererii a fost pastrat, in sensul indicarii dispozitiilor Legii 50/1991.
Dupa un periplu competenta intre instanta de contencios administrativ si instanta civila, dosarul a fost repartizat instantei civile.
Instanta de fond a considerat ca, interesul de a obtine demolarea unor parti dintr-o constructie nu este unul juridic, legal, justificat, nascut si actual, in conditiile in care, reclamanta nu solicita demolarea intregii cladiri, doar a unor prezumtive parti din aceasta. BTotodata, a aratat instanta ca, in speta, devin incidente si dispozitiile art.7 al.12 si 15 coroborate cu art.10 Iit.a, b, din Legea 50/1991 - aducand in discutie practic o lipsa de interes ce rezulta din chiar actul normativ indicat ca si temei al cererii, legea prevazand obligatii si proceduri exprese in sarcina unor institutii expres prevazut de lege,in ceea ce priveste verificarea incadrarii imobilului in limitele autorizatiei, atat din punct de vedere constructiv, cat si al protectiei mediului.
Instanta de recurs a considerat ca reclamanta justifica interes in promovarea actiunii prin raportare la obiectul sau de activitate ca persoana juridica fara scop patrimonial, care s-a constituit in scopul de a se implica in problemele urbanistice ale cartierelor Damaroaia si Bucurestii Noi, ?i ca interesul este justificat prin "actul normativ adus in discutie de apelanta, respectiv OUG 195/2005", simpla afiliere a reclamantei la entitati care promoveaza protectia mediului atragand verificarea in cauza si a conditiei interesului.
Recuren?ii sus?in ca instanta de apel a interpretat si aplicat gresit dispozitiile legale incidente, socotind ca intimata reclamanta ar justifica un interes, confundand interesul general al activitatilor privitoare la mediu, cu interesul particular, dat de anumite probleme ce tin de raporturile de vecinatate si de legea autorizarii constructiilor.
Recuren?ii arata ca au depus adresa Agentiei pentru Protectia Mediului nr.21529/2011 din care rezulta ca activitatea de edificarea unei constructii nu are impact asupra mediului, deci nu este supusa procedurilor de avizare sau oricaror alte proceduri prevazute de legea mediului sau orice alte legi in domeniu, ?i ca aceasta chestiune este cuprinsa inclusiv in actul de autorizare a executarii constructiei.
OUG nr.195/2005 - legea mediului, recunoaste dreptul organizatiilor neguvernamentale si a publicului larg, in general, de a fi informat si de a participa la luarea deciziilor in materie de mediu, conform art. 20 din OUG 195/2005 se prevede ca ,,autoritatea competenta pentru protectia mediului, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, dupa caz, asigura informarea, participarea publicului la deciziile privind activitati specifice si accesul la justitie, in conformitate cu prevederile Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificata prin Legea nr. 86/2000.
2) Informarea publicului in cadrul procedurilor de reglementare pentru planuri, programe proiecte si activitati se realizeaza conform legislatiei specifice in vigoare.
(4) Modalitatile de realizare a participarii publicului la elaborarea unor planuri si programe specifice in legatura cu mediul se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
(5) Accesul la justitie al publicului se realizeaza potrivit reglementarilor legale in vigoare.
Fiecare parte, in cadrul legislatiei nationale, va asigura posibilitatea pentru orice persoana care considera ca solutionarea informatiei, conform prevederilor art.4, a fost ignorata, in mod gresit refuzata, partial sau in totalitate, ori care considera ca a primit un raspuns inadecvat sau ca cererea sa nu a fost considerata conform prevederilor art.4, de a avea acces la o procedura de recurs in fata instantei de judecata sau a altui organism independent si impartial prevazut de lege.
In cazul in care o parte asigura un astfel de recurs in fata unei instante de judecata, ea va face astfel incat o asemenea persoana sa aiba acces si la o procedura de fond stabilita de lege, care sa fie gratuita sau nu prea scumpa, in cazul reconsiderarii solicitarii de catre o autoritate publica sau al revizuirii de catre un organism independent si impartial, altul decat o instanta de judecata.
Decizia finala luata in concordanta cu prevederile pct.1 trebuie sa fie obligatorie pentru autoritatea publica care detine informatia. Motivele trebuie sa fie declarate in scris, cel putin in cazul in care informatia este refuzata conform prevederilor acestui punct.
Din cele prezentate, este faza de tagada ca, dreptul la actiune si calitatea procesuala este recunoscuta organizatiilor neguvernamentale in ceea ce priveste chestiuni de ordin general, privitoare la politici de mediu, decizii administrative sau statale in chestiuni de mediu, in nici un caz, politicile de mediu nu urmaresc sa nasca un drept subiectiv si sa ii ofere protectia necesara, inclusiv prin recunoasterea unui drept de acces in justitie pentru chestiuni private, ce nu tin de protectia mediului, si care in mod obisnuit, poarta marca unor conflicte intre vecini (servitute de lumina etc).
Cu atat mai mult, cu cat, nici Legea nr.50/1991 nu recunoaste un asemenea drept decat "persoanei vatamate" iar dispozitiile art.12 din lege confirma fara de tagada lipsa de interes a asociatiei reclamante.
Pe de alta parte, omitand chestiunea competentei si a "problemei de mediu" de care se foloseste intimata reclamanta, chestiunea interesului general in problematici diferite protectia mediului, autorizarea, lucrarilor de constructie etc, - fac obiectul de reglementare a Legii 554/2004 care la art.8 - obiectul actiunii judiciare - prevede ca ,,persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula capete de‘ cerere prin care invoca apararea unui interes legitim public numai in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.
(12) Prin derogare de la dispozitiile alin.1), actiunile intemeiate pe incalcarea unui interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau obligarea autoritatii parate sa emita un act sau un alt inscris, respectiv sa efectueze o anumita operatiune administrativa, sub sanctiunea penalitatilor de intarziere sau a amenzii, prevazute la art.24 alin.2).,,
Recuren?ii arata ca au abordat sistematic problematica intrucat, demersul juridic al reclamantei a dorit sa evite lipsa de identitate cu scopul general urmarit atat de legislatia in materie de mediu, de legislatia in materie de autorizare de constructii, cat si legea in material contenciosului administrativ si pe cale de consecinta, lipsa de justificare a interesului in promovarea unei asemenea actiuni, ?i ca prima instan?a in mod intemeiat a apreciat ca, subscris unui scop general, de protectie a mediului, actiunea reclamantei trebuia sa priveasca intregul imobil si nu doar parti din acesta. Din aceasta perspectiva, instanta a re?inut ca nu este vorba despre ocrotirea unui interes general de protectie a mediului, ci, de o actiune privata eventual, ce vizeaza mai mult chestiuni de vecinatate si pentru care, reclamanta, chiar in cadrul motivelor de apel, le indica ca facand parte din "sfera raspunderii civile delictuale", abandonand inclusiv temeiul Legii 50/1991.
Practica judiciara afirma in mod constant faptul ca, "intrucat interesul trebuie sa fie nascut si actual, daca reclamantul nu a facut dovada incalcirii dreptului sau de catre parat, pentru a fi nevoit sa-I cheme in judecata pentru ca paratul sa fie obligat sa-i respecte dreptul sau sa-I despagubeasca, se respinge actiunea .. " - Curtea de Apel Bucuresti, sectia a III a, decizia 2657/2001.
Aplicand conditia interesului nascut si actul la speta dedusa judecatii, sus?in recuren?ii, nu s-a facut dovada incalcarii dreptului la informare si la participarea la luarea deciziilor administrative in chestiuni de mediu, sau ce tin de protectia mediului sau care sa tina de legea autorizarii constructiilor in ceea ce o priveste pe intimata reclamanta, prin edificarea unei constructii de catre unii dintre recurentii parati sau prin achizitionarea unei constructii de catre ceilalti recurenti parati.
Cu atat mai mult, cu cat, in ceea ce priveste persoana juridica, capacitatea juridica de folosinta este subsumata scopului ei, reglementat prin statut sau act constitutiv, fiind vorba despre specificitatea capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
Cum asociatia nu poate milita pentru interese particulare, ci doar generale, interese subsumate scopului declarat prin actele constitutive, avand in vedere dispozitiile Conventiei de la Aarhus si ale OUG 195/2005, este fara de tagada ca nu poate fi vorba despre un interes actual, juridic, nascut, legitim si legal de a actiona.
Este de esenta activitatii organizatiilor non profit de a actiona la nivel macro, de a avea un cuvant de spus in politicile generale ale statului, ca si societatea civila in genere, de a contesta in justitie eludarea unui interes general sau acte administrative care se opun interesului general, insa, in nici un caz nu putem vorbi despre ocrotirea unor interese private.
Ca este asa, rezulta si din imprejurarea ca, asocierea primeste legitimitate inclusiv din partea membrilor ei, pentru a ocroti interese generale, si din partea statului, prin recunoasterea personalitatii juridice, orice ocrotire a unor interese private sau a unor chestiuni ce tin de sfera privata, conducand practic la lipsirea de scop a asociatiei.
Revenind, solicita sa aiba in vedere faptul ca, instanta de apel a interpretat eronat dispozitiile legale invocate, legile de protectie a mediului si Conventia de la Aarhus invocata, vorbind despre un drept la informare si despre participarea ONG-urilor in procesele deliberative sau legislative, in nici un caz despre chestiuni private.
In ceea ce priveste Legea 50/1991, aceasta stabileste in mod clar procedura de emitere a autorizatiilor de constructie, de verificare a lucrarilor, de stabilire a masurilor - inclusiv cele de demolare, in conditiile art. 28 - astfel incat, recurenta reclamanta nu se poate substitui in drepturile si obligatiile altei puteri din stat - puterea administrativa - incercand sa rezolve anumite chestiuni private.
Cum de altfel, in practica art.28 din Legea 50/1991, s-a statuat ca nici instantele de judecata nu s-ar putea substitui in dreptul administratiei publica de a aplica procedura prevazuta de acest text de lege.
Interesul, ca si conditie de exercitiu a actiunii civile, solicita ca interesul sa fie nascut, actual (putindu-se vorbi si in cazul unui interes viitor, pentru preintampinarea unui prejudiciu viitor, dar nici despre aceasta nu poate fi vorba in speta), sa existe in persoana celui care invoca (ori, in speta, recuren?ii sus?in ca, nu exista un interes al asociatiei care sa fie nesocotit prin edificarea unei constructii), sa fie determinat (in speta, nu poate fi vorba despre nici un folos material sau moral, concret, nu abstract, pe care asociatia l-ar castiga prin eventuala demolare a balcoanelor sau a mansardei, mai ales in conditiile in care asociatia nu a atacat autorizatia de construire), sa fie legitim, adica sa urmareasca afirmarea unui drept subiectiv recunoscut de lege sau ocrotit de lege si care sa fie in directa legatura cu activitatea de protectie a mediului, astfel cum si-a justificat reclamanta, cauza, sa fie personal sau sa apere o colectivitate (ori, in speta, nu putem spune ca asociatia militeaza in consens cu membrii ei, desfasurati pe o suprafata de cativa km2, pentru balconul, de pe strada P nr. 6). "
Astfel fiind, recuren?ii sus?in ca, instanta de fond a avut in vedere cadrul procesual stabilit de reclamanta si a efectuat demarcatia necesara intre scopul si obiectivele de mediu sau de autorizare a constructiei invocate de reclamanta in justificarea interesului - care ar fi indrituit-o pe reclamanta sa se planga impotriva autorizarii unor lucrari de construire. Intr-o zona protejata,cum este Parcelarea B si situatia reala a cauzei, data de petitul cererii introductive, sanctionand astfel lipsa de interes a reclamantei in a actiona.
Recuren?ii sus?in ca instanta de apel nu a retinut aceste diferente ci a confundat chestiunile urbanistice (dezvoltate de Legea 50/1991 si HG 350/2001 ca fiind PUG, PUZ etc si nu atributiile autoritatilor de control al statului in domeniul constructiilor) cu "implicarea asociatiei in problemele urbanistice" intrucat, implicarea in problemele urbanistice confera asociatiei dreptul la informare si la participarea la intocmirea si avizarea/aprobarea documentatiilor de urbanism, insa, in nici un caz, nu transforma asociatia intr-un organism care face dreptate in lipsa actiunii organelor statului.
In ceea ce priveste dispozitiile OUG 195/2005 si ale Conventiei de la Aarchus, lipsa de temei a motivarii este si mai evidenta, astfel cum a aratat anterior.
Recurs legal timbrat.
Intimata reclamanta a formulat intampinare, prin care au solicitat in esenta respingerea recursului ca nefondat. Intimata a aratat ca dispozi?iile art.20 alin.6 ?i ale art.70 lit.e ale OUG nr.195/2005 ?i Anexa 2 a Legii nr.350/2001 ii confera interes in cauza, ca organiza?iile neguvernamentale pot introduce ac?iuni in raport de Conven?ie pe probleme de mediu fara a dovedi un interes particular ?i ca ac?iunea de fa?a vizeaza protejarea unei zone monument istoric; dreptul sau de preti?ionare este asigurat de Conven?ia de la Aarhus ratificata prin Lehea nr.86/2000, ale carei norme au prioritate fa?a de dispozi?iile na?ionale contrare ?i asigura posibilitatea ONG-urilor de a se adresa direct instan?elor in materie de protec?ia mediului inconjurator. Intimatul arata ca apara un interes general al comunita?ii locale din cartierele Damaroaia ?i Bucure?tii Noi, ca sunt aplicabile prevederile art.9 pct.2 din Conven?ia de la Aarhus ?i Conven?ie de la Granada ratificata prin Legea nr.157/1997; se invoca HG nr.1076/2004, HG nr.445/2009 ?i se arata ca obiectul ac?iunii este unul de protec?ia mediului, reprezentat de obligarea para?ilor de a aduce un imobil in parametrii urbanistici ai unei autoriza?ii de construc?ie, data fiind loca?ia imobilului in parcelarea protejata B. Intimata invoca decizii jurispruden?iale ?i art.20 alin.2 C.Civ, art.2 alin.2 din Statutul Asocia?iei, art.2 alin.2 al Legii nr.442/2001 ?i sus?ine ca are un interes personal ?i direct deoarece membrii sai locuiesc pe strazile adiacente loca?iei imobilului.
Nu s-au solicitat si administrat probe noi in sensul prevederilor art.305 C.Pr.Civ in faza recursului.
Analizand decizia recurata prin prisma criticilor formulate, Curtea a apreciat recursul ca fondat pentru urmatoarele considerente:
Astfel, recuren?ii critica decizia instan?ei de apel prin care se re?ine interesul procesual al intimatei reclamante, confundand interesul general al activitatilor privitoare la mediu, cu interesul particular, dat de anumite probleme ce tin de raporturile de vecinatate si de legea autorizarii constructiilor ca nelegala, ca fiind data cu interpretarea ?i aplicarea gresita a dispozitiilor legale incidente, motiv de recurs intemeiat pe dispozi?iile art.304 pct.9 C.pr.civ.
Criticile sunt fondate.
In acest sens, Curtea a constat ca, a?a cum au consacrat doctrina ?i jurispruden?a constanta a instan?elor judecatore?ti, interesul este una dintre condi?iile de exerci?iu a ac?iunii civile, ?i reprezinta folosul practic urmarit de cel ce a pus in mi?care ac?iunea civila ?i trebuie sa indeplineasca condi?ia de a fi legitim, nascut, actual, personal ?i direct.
In cauza, interesul intimatei avea a fi analizat de instantele de fond in raport de cadrul procesual determinat de aceasta, in calitate de reclamanta, prin cererea modificata si precizata, prin care a solicitat obligarea recuren?ilor parati MDF, MC, SS, BS, SS si SBC la desfiintarea lucrarilor de constructie efectuate la imobilul situat in Bucure?ti, str. P nr. 6, sector 1, lucrari intabulate separate in CF expres mentionata; sa se dispuna obligarea para?ilor in solidar, la desfiintarea, pe cheltuiala proprie, a lucrarilor de constructie efectuate la imobil in masura in care exced limitelor autorizatiei de construire nr.476/23.07.2012 si incalca distanta minima fata de limitele de proprietate ale imobilelor invecinate; obligarea paratilor sa amenajeze locurile de parcare prevazute in autorizatia de construire nr.476/23.07.2012.
Potrivit prevederilor art.206 C.Civ intitulat ,,continutul capacitatii de folosinta,, se prevede clar ca ,,(1) persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile, afara de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice.
(2) Persoanele juridice fara scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.
(3) Actul juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor alin. (1) si (2) este lovit de nulitate absoluta.
Intimata reclamanta, potrivit art.2 din Statutul sau este o persoana juridica de drept privat, neguvernamentala ce are ca obiect de activitate pastrarea patrimoniului arhitectural urbanistic al cartierelor D ?i BN, pastrarea unui mediu inconjurator sanatos, sens in care i?i propune a ac?iona prin: organizarea ?i participarea la ac?iuni ?i dezbateri publice privind dezvoltarea celor doua cartiere, privind pastrarea patrimoniului lor arhitectural ?i urbanistic, medierea intre ceta?eni ?i autorita?ile locale, atacarea in instan?a a deciziilor ilegale ale autorita?ilor locale ?i centrale in probleme ce ?in de arhitectura, urbanism, protec?ie monumentelor ?i mediului inconjurator iar potrivit prevederilor art.206 alin.1 ?i 2 C.Civ men?ionate, aceasta poate avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut, cu excluderea celor care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice.
Prima instan?a a facut o gre?ita interpretare ?i aplicare in cauza a prevederilor art.206 C.Civ ?i a dispozi?iilor OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, criticile recuren?ilor fiind juste.
In cauza, in raport de statutul intimatei reclamante astfel cum acesta a fost inregistrat in Registrul Special al instan?ei ca urmare a acordarii personalita?ii juridice prin incheierea din 23.08.2012 din dosarul nr.18711/11/303/2012 al Judecatoriei sectorului 1, nu se poate sus?ine ca aceasta ar avea interesul personal ?i direct ?i legitimarea procesuala activa de a solicita desfiintarea lucrarilor de constructie efectuate cu incalcarea autorizatiei de construire emise legal in ce prive?te imobilul din str. P nr. 6, sector 1 chiar daca acesta este situat in zona cuprinsa in Parcelarea Protejata „B” inscrisa in lista monumentelor istorice, ?i nici pentru a cere obligarea para?ilor la desfiintarea, pe cheltuiala proprie, a lucrarilor de constructie efectuate la imobil ce exced limitelor autorizatiei de construire si care incalca limitele legale de vecinatate fa?a de imobilele invecinate, ?i nici obligarea paratilor sa amenajeze locurile de parcare prevazute in autorizatia de construire.
Nu se poate sus?ine rezonabil ca desfiintarea lucrarilor de constructie efectuate de persoane fizice cu incalcarea autorizatiei de construire emise legal in ce prive?te imobilul de catre autoritatea publica locala, care incalca limitele legale de vecinatate fa?a de imobilele invecinate ?i afecteaza acestora locurile de parcare prevazute in autorizatia de construire sunt necesare, in sensul prevederilor art.206 C.civ. pentru pastrarea patrimoniului arhitectural urbanistic al cartierelor D ?i BN ?i al unui mediu inconjurator sanatos, deoarece aceste solicitari nu sunt in masura a atinge acest scop al persoanei juridice ?i nici nu pot avea acest acest efect ci vizeaza interesul personal ?i direct al celor a caror limite de vecinatate ?i locuri de parcare sunt incalcate, neavand nicio relevan?a ca ace?tia ar fi membri ai asocia?iei reclamante. Aceasta deoarece in cauza se solicita a se constata caracterul ilicit al ac?iunilor unor persoane fizice ?i nu ale unor autorita?i locale (situa?ia in care s-ar na?te interesul ?i legitimarea activa a intimatei in raport de specificul capacita?ii sale de folosin?a) iar faptele men?ionate nu lezeaza patrimoniul arhitectural urbanistic al cartierelor sau protec?ia mediului (altminteri autoriza?ia de construc?ie ar fi fost nelegal emisa ?i ar fi putut, de asemenea sa nasca interesul ?i legitimarea activa a intimatei in raport de specificul capacita?ii sale de folosin?a) ci, cum s-a aratat, interesele personale ?i directe de vecinatate ale vecinilor para?ilor ?i le incalca acestora locurile de parcare, ace?tia din urma, in consecin?a, fiind cei care un interes personal ?i direct a ac?iona in justi?ie, iar nu intimata contrar specificita?ii capacita?ii sale de folosin?a.
De altfel, specificitatea capacita?ii sale de folosin?a a intimatei in sensul pastrarii patrimoniului arhitectural urbanistic al cartierelor D ?i BN, ?i al unui mediu inconjurator sanatos este prevazuta statutar a se realiza doar prin participarea la ac?iuni ?i dezbateri publice privind dezvoltarea celor doua cartiere, privind pastrarea patrimoniului lor arhitectural ?i urbanistic, medierea intre ceta?eni ?i autorita?ile locale, atacarea in instan?a a deciziilor ilegale ale autorita?ilor locale ?i centrale in probleme ce ?in de arhitectura, urbanism, protec?ie monumentelor ?i mediului inconjurator, iar nu prin asistarea membrilor sai in justi?ie pentru respectarea drepturilor personale ale acestora de vecinatate.
In sensul prevederilor art.206 C.civ., nici legisla?ia invocata de intimata, respectiv prevederile ale art.9 pct.2 Conven?iei de la Aarhus ratificata prin Legea nr.86/2000, ale art.20 alin.6 ?i ale art.70 lit.e ale OUG nr.195/2005, ale Anexei 2 a Legii nr.350/2001, ale HG nr.1076/2004, HG nr.445/2009, ale art.2 alin.2 al Legii nr.442/2001 nu confera un interes personal ?i direct intimatei in raport de petitul ac?iunii expus mai sus, deoarece interesul de a cere desfiin?area unor lucrari de construc?ie ce depa?esc autoriza?ia de construc?ie ?i lezeaza raporturile de vecinatate nu are nicio legatura cu protec?ia mediului ?i a patrimoniului arhitectural , ci vizeaza interesul personal ?i direct al persoanelor a caror limite de vecinatate ?i locuri de parcare au fost incalcate iar nu cum fara temei se sus?ine de catre intimata, interesul respectarii parametrilor urbanistici ai imobilului ?i cei ai unui mediu sanatos data fiind loca?ia imobilului in parcelarea protejata B. In acest sens, ar fi existat un interes al intimatei in sensul asigurarii respectarii parametrilor urbanistici ai cartierului-iar nu a imobilului, cum se sus?ine fara temei ?i cei ai unui mediu sanatos doar in situa?ia in care autoritatea publica ar fi lezat particularita?ile parcelarii protejate B, ?i un interes general ?i comun, iar nu in situa?ia in care sunt lezate interesele unor persoane fizice, cum s-a aratat mai sus.
In raport de prevederile art.1 ?i urmatoarele ale OUG nr.195/2005 protejarea mediului se refera la conditiile si elemente naturale ?i se asigura prin acordarea de avize ?i autoriza?ii de mediu, neavand legatura cu construc?iile supuse regimului de autorizare prevazut de Legea nr.50/1991
Potrivit art.2 pct.5 al Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificata prin Legea nr. 86/2000, ,,public interesat inseamna publicul afectat sau care poate fi afectat ori care are un interes in deciziile de mediu; in scopul acestei definitii organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului si indeplinesc cerintele legii nationale vor fi considerate ca avand un interes,, iar art.9 pct.2 prevede ca ,,fiecare parte trebuie, in cadrul legislatiei nationale, sa asigure membrilor publicului interesat: a) care au un interes suficient; sau b) carora li se afecteaza un drept, in cazul in care procedurile administrative legale ale unei parti solicita aceasta ca o preconditie, accesul la o procedura de recurs in fata instantei si/sau a altui organism independent si impartial stabilit prin lege, pentru a contesta, ca fond si ca procedura, legalitatea oricarei decizii, act sau omisiuni care face obiectul prevederilor art. 6, in cazul in care legislatia nationala prevede astfel si fara a prejudicia prevederile pct. 3 sau alte prevederi relevante ale acestei conventii. Interesul suficient sau afectarea unui drept va fi determinata in concordanta cu prevederile legilor nationale si cu obiectivele de a asigura publicului interesat un acces larg la justitie conform prevederilor prezentei conventii. La acest nivel interesul oricarei organizatii neguvernamentale care indeplineste cerintele specificate la art. 2 pct. 5 trebuie sa fie considerat suficient pentru scopul subpunctului a) de mai sus. Astfel de organizatii vor fi considerate ca avand dreptul sau capacitatea de a fi afectate in concordanta cu prevederile subpunctului b) de mai sus. Prevederile pct. 2 nu vor exclude posibilitatea unei proceduri prealabile de recurs in fata unei autoritati administrative si nu pot afecta cerinta epuizarii procedurilor de recurs administrative inainte de recurgerea la procedurile judiciare, in cazul in care o astfel de cerinta exista in dreptul intern.,,
Aceste dispozi?ii se refera la protec?ia mediului iar nu la respectarea limitelor de vecinatate interes lezat in cauza ?i nu au nicio relevan?a in cauza.
Potrivit art. 20 din OUG nr.195/2005 se prevede ca ,, 1) autoritatea competenta pentru protectia mediului, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, dupa caz, asigura informarea, participarea publicului la deciziile privind activitati specifice si accesul la justitie, in conformitate cu prevederile Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificata prin Legea nr. 86/2000.
(2) Informarea publicului in cadrul procedurilor de reglementare pentru planuri, programe proiecte si activitati se realizeaza conform legislatiei specifice in vigoare.
(3) Consultarea publicului este obligatorie in cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare, potrivit legislatiei in vigoare. Procedura de participare a publicului la luarea deciziei este stabilita prin acte normative specifice.
(4) Modalitatile de realizare a participarii publicului la elaborarea unor planuri si programe specifice in legatura cu mediul se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
(5) Accesul la justitie al publicului se realizeaza potrivit reglementarilor legale in vigoare.
(6) Organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului au drept la actiune in justitie in probleme de mediu, avand calitate procesuala activa in litigiile care au ca obiect protectia mediului.,,
Nici dispozi?iile men?ionate, nici celelalte prevederi legale referitoare la protec?ia monumentelor culturale ?i istorice invocate de intimat nu confera legitimare procesuala activa intimatei reclamante a solicita in justi?ie apararea interesului personal ?i direct de vecinatate ce apar?ine unor persoane invecinate recuren?ilor, deoarece nu are nicio legatura nici cu protec?ia mediului ?i nici cu cea a patrimoniului arhitectural ?i cultural, astfel ca apar fondate criticile recuren?ilor potrivit carora instanta de apel a interpretat eronat dispozitiile legale invocate, legile de protectie a mediului si Conventia de la Aarhus, acte normative ce reglementeaza dreptul la informare si participarea ONG-urilor in procesele
Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016
Interesul procesual ?i legitimarea procesuala activa a persoanei juridice de drept privat, ce are ca obiect de activitate pastrarea patrimoniului arhitectural urbanistic al unor cartiere ?i, pastrarea unui mediu inconjurator sanatos. Continutul capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
Sediul materiei: art.206 C.Civ, OUG nr.195/2005 privind protectia mediului
Potrivit prevederilor art.206 C.Civ intitulat ,,continutul capacitatii de folosinta,, se prevede clar ca ,,(1) persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile, afara de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice.
(2) Persoanele juridice fara scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.
(3) Actul juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor alin. (1) si (2) este lovit de nulitate absoluta.
Persoana juridica de drept privat, neguvernamentala ce are ca obiect de activitate, potrivit art.2 din Statutul sau, pastrarea patrimoniului arhitectural urbanistic al cartierelor D ?i BN, pastrarea unui mediu inconjurator sanatos poate avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut, cu excluderea celor care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice.
In raport de statutul intimatei reclamante nu se poate sus?ine ca aceasta ar avea interesul personal ?i direct ?i legitimarea procesuala activa de a solicita desfiintarea lucrarilor de constructie efectuate cu incalcarea autorizatiei de construire emise legal in ce prive?te imobilul din str. P nr. 6, sector 1 chiar daca acesta este situat in zona cuprinsa in Parcelarea Protejata „B” inscrisa in lista monumentelor istorice, ?i nici pentru a cere obligarea para?ilor la desfiintarea, pe cheltuiala proprie, a lucrarilor de constructie efectuate la imobil ce exced limitelor autorizatiei de construire si care incalca limitele legale de vecinatate fa?a de imobilele invecinate, ?i nici obligarea paratilor sa amenajeze locurile de parcare prevazute in autorizatia de construire.
Nu se poate sus?ine rezonabil ca desfiintarea lucrarilor de constructie efectuate de persoane fizice cu incalcarea autorizatiei de construire emise legal in ce prive?te imobilul de catre autoritatea publica locala, care incalca limitele legale de vecinatate fa?a de imobilele invecinate ?i afecteaza acestora locurile de parcare prevazute in autorizatia de construire sunt necesare, in sensul prevederilor art.206 C.civ. pentru pastrarea patrimoniului arhitectural urbanistic al cartierelor D ?i BN ?i al unui mediu inconjurator sanatos, deoarece aceste solicitari nu sunt in masura a atinge acest scop al persoanei juridice ?i nici nu pot avea acest acest efect ci vizeaza interesul personal ?i direct al celor a caror limite de vecinatate ?i locuri de parcare sunt incalcate, neavand nicio relevan?a ca ace?tia ar fi membri ai asocia?iei reclamante. Aceasta deoarece in cauza se solicita a se constata caracterul ilicit al ac?iunilor unor persoane fizice ?i nu ale unor autorita?i locale (situa?ia in care s-ar na?te interesul ?i legitimarea activa a intimatei in raport de specificul capacita?ii sale de folosin?a) iar faptele men?ionate nu lezeaza patrimoniul arhitectural urbanistic al cartierelor sau protec?ia mediului (altminteri autoriza?ia de construc?ie ar fi fost nelegal emisa ?i ar fi putut, de asemenea sa nasca interesul ?i legitimarea activa a intimatei in raport de specificul capacita?ii sale de folosin?a) ci, cum s-a aratat, interesele personale ?i directe de vecinatate ale vecinilor para?ilor ?i le incalca acestora locurile de parcare, ace?tia din urma, in consecin?a, fiind cei care un interes personal ?i direct a ac?iona in justi?ie, iar nu intimata contrar specificita?ii capacita?ii sale de folosin?a.
In sensul prevederilor art.206 C.civ., nici legisla?ia invocata de intimata, respectiv prevederile ale art.9 pct.2 Conven?iei de la Aarhus ratificata prin Legea nr.86/2000, ale art.20 alin.6 ?i ale art.70 lit.e ale OUG nr.195/2005, ale Anexei 2 a Legii nr.350/2001, ale HG nr.1076/2004, HG nr.445/2009, ale art.2 alin.2 al Legii nr.442/2001 nu confera un interes personal ?i direct intimatei in raport de petitul ac?iunii expus mai sus, deoarece interesul de a cere desfiin?area unor lucrari de construc?ie ce depa?esc autoriza?ia de construc?ie ?i lezeaza raporturile de vecinatate nu are nicio legatura cu protec?ia mediului ?i a patrimoniului arhitectural, ci vizeaza interesul personal ?i direct al persoanelor a caror limite de vecinatate ?i locuri de parcare au fost incalcate (Decizia civila nr.480R/ 19 mai 2016 pronuntata de CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A IV-A CIVILA
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr.4317/3/01.02.2013, reclamanta ASCDBN a chemat in judecata pe paratii Primarul General, SS, SBC solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna obligarea Primarului General la emiterea si punerea in aplicare a deciziei de desfiintare a lucrarilor de constructie efectuate la imobilul situat in Bucuresti, str. P nr. 6, Sector 1, ce exced limitelor autorizatiei de constructie nr. 476/23.07.2012 (S+P+2E+M).
In motivarea actiunii, in esenta, reclamanta a aratat ca prevederile autorizatiei de construire nu au fost respectate, depasindu-se parametrii aprobati si, totodata, s-a schimbat si destinatia celor 7 locuri de parcare, ca imobilul este situat in parcelarea protejata B, iar discrepantele dintre dimensiunile autorizate ale constructiei si trasaturile finale ale constructiei arata fara echivoc faptul ca a fost edificata cu incalcarea dispozitiilor Legii nr.50/1991 si ale autorizatiei de construire.
In drept, a invocat disp. Lg. nr.50/1991, HCGMB nr.279/2000.
La data de 01.03.2013, reclamanta a formulat cerere de modificare a actiunii (f. 12) prin care a solicitat obligarea paratilor la desfiintarea lucrarilor de constructie efectuate la acelasi imobil, lucrari intabulate separate in CF expres mentionata, fiind dezmembrate subsecvent edificarii in mod nelegal a constructiei de pe terenul inscris in CF nr. 231498, Sector 1.
Paratii au formulat intampinare (f.18) prin care au invocat exceptia de necompetenta materiala a instantei de contencios administrativ, a inadmisibilitatii actiunii, a prematuritatii, a lipsei calitatii lor procesuale pasive, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea actiunii pentru motivele expres aratate.
Prin sentinta civila nr.3790/2013 Tribunalul Bucuresti a admis exceptia de necompetenta materiala si a declinat cauza spre competenta solutionare in favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Intrucat, reclamanta a formulat contestatie in anulare, prin sentinta civila nr.4546/2013 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, s-a dispus anularea sentintei civile nr.3790/2013, admiterea exceptiei de necompetenta materiala si declinarea competentei de solutionare in favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Ca urmare, cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la nr.31498/299/05.08.2013.
Reclamanta prin cererile formulate la data de 17.12.2013 si in cuprinsul notelor scrise (f.68) si-a modificat si precizat actiunea, solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna in contradictoriu cu paratii MDF, MC, SS, BS, si SBC: obligarea acestora, in solidar, la desfiintarea pe cheltuiala proprie a lucrarilor de constructie efectuate la imobilul situat in Bucure?ti, str. P nr. 6, sector 1, in masura in care exced limitelor autorizatiei de construire nr.476/23.07.2012 si incalca distanta minima fata de limitele de proprietate ale imobilelor invecinate; obligarea paratilor sa amenajeze locurile de parcare prevazute in autorizatia de construire nr. 476/23.07.2012.
In motivarea cererii modificate si precizate a aratat ca lucrarile a caror desfiintare o solicita cuprind balcoanele, mansarda si celelalte care nu au fost incluse in proiectul tehnic ce a stat la baza autorizatiei de construire nr.476/23.07.2012, iar paratii sunt proprietarii acestui imobil.
A sustinut ca asociatia are membri care locuiesc atata in str. P, cat si in strazile adiacente, iar locuintele acestora sunt afectate de edificarea unui imobil ce nu respecta insorirea imobilelor din jur, determina un consum ridicat de utilitati si aglomereaza caile de acces cu auto parcate pe trotuar, datorita nerespectarii autorizatiei de construire.
De asemenea, a precizat ca este o asociatie neguvernamentala de protectie a mediului, conform art.2 din STATUT, ca din perspectiva legislatiei privind protectia mediului are calitate in astfel de litigii ce vizeaza protectia mediului, intrucat Parcelarea B este inscrisa in lista monumentelor istorice a Municipiului Bucuresti, invocand Legea nr.195/2005, Conventia de la Aarhus, Conventia de la Granada.
In sedinta publica din 17.02.2014, reclamanta a declarat ca prin cererea de modificare a actiunii a renuntat la judecata impotriva Primarului General.
Asupra exceptiilor invocate de parati prin intampinare, dupa punerea in discutia partilor, instanta s-a pronuntat in sedinta publica din 31.03.2014, in sensul respingerii acestora, iar in ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, a procedat in conformitate cu art.137 al. 2 C.pr.civila.
In aceeasi sedinta publica paratii S si M au invocat exceptia lipsei de interes a reclamantei in declansarea prezentului litigiu.
Prin sentinta civila nr.5487/31.03.2014, pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti in dosarul nr.31498/299/2013, s-a admis exceptia lipsei de interes, invocata de parati si s-a respins actiunea precizata formulata de reclamanta ASCDBN, impotriva paratilor SS, SBC, MC, MDF, BS si SS.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a constatat ca reclamanta, in calitate de persoana juridica de drept privat, neguvernamentala, al carui scop definit in statutul acesteia (f. 63-66 - I.d.f., 61) este de a se implica in problemele dezvoltarii urbanistice ale cartierelor D si BN, prin actiunea modificata si precizata a solicitat sa se dispuna: obligarea paratilor, in solidar, la desfiintarea pe cheltuiala proprie a lucrarilor de constructie efectuate la imobilul situat in Bucuresti, str. P nr. 6, sector 1, in masura in care exced limitelor autorizatiei de construire nr.476/23.07.2012 si incalca distanta minima fata de limitele de proprietate ale imobilelor invecinate, respectiv a balcoanelor, mansardei si celorlalte lucrari care nu au fost incluse in proiectul tehnic ce a stat la baza autorizatiei de construire; obligarea paratilor sa amenajeze locurile de parcare prevazute in autorizatia de construire nr. 476/23.07.2012.
Legitimarea procesuala pasiva a paratilor este determinata de calitatea acestora de titulari ai dreptului de proprietate asupra imobilului, asa cum rezulta din EXTRASELE CF pentru informare nr. 259799 –C4-U1-U8 si incheierile nr.61716, 61251,61255 /2013 emise de OCPI sector 1 (f. 24-44).
Motivele de fapt ale actiunii modificate si precizate (f. 52) vizeaza protectia mediului, conservarea patrimoniului - Parcelarea B, inscrisa pe lista monumentelor istorice a Municipiului Bucuresti, limitele de proprietate ale imobilelor invecinate.
Intr-adevar, amplasamentul imobilului locuinte colective S+P+2E+M situat in Bucuresti, str. P nr. 6, sector 1, este cuprins in Parcelarea Protejata „B”, inscris in lista monumentelor istorice, mentiune inserata in mod expres in cuprinsul autorizatiei de construire nr. 476/23.07.2012 emisa de PMB-Primarul General (f. 23).
Insa, atata timp cat reclamanta sustine ca numai lucrarile de constructie care, eventual, ar excede limitelor autorizatiei de construire (balcoane, mansarda), ar afecta mediul inconjurator si patrimoniul cultural, desi intregul imobil, este situat intr-o zona de protectie a monumentelor istorice, iar construirea acestuia a fost autorizata de autoritatea administratiei publice competente, aceasta nu justifica acel folos material, practic, imediat si actual in initierea prezentului litigiu.
Totodata, desfiintarea lucrarilor de constructie nu se poate dispune decat in conditiile prevazute de art.7 al.12, 15 coroborat cu art10 lit.a, b din Legea nr.50/1991.
In raport de cele ce preced, de textele de lege mentionate, instanta a admis exceptia invocata de parati, ceea ce a determinat respingerea actiunii.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel, calificat astfel, ?i motivat, reclamanta ASCDBN”, in baza art.312 alin.3 si 5 C.pr.civ, solicitand admiterea apelului astfel cum a fost formulat, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecatoria Sector 1 Bucuresti pentru ca nu s-a intrat in cercetarea fondului, modificarea hotararii nu este posibila, fiind necesara administrarea de probe noi (expertiza tehnica).
Motive de apel (art. 3041 Cod pr. Civ.):
Gresita admitere a exceptiei lipsei de interes.
Instanta de fond a admis exceptia lipsei de interes in baza a doua rationamente, ambele eronate: „atata timp cat reclamanta sustine ca numai lucrarile de constructie care, eventual, ar excede limitelor autorizatiei de construire (balcoane,mansarda),ar afecta mediul inconjurator si patrimoniul cultural, desi intregul imobil, este situat intr-o zona de protectie a monumentelor istorice, iar construirea acestuia a fost autorizata de autoritatea administratiei publice competente, aceasta nu justifica acel folos material, practic, imediat si actual in initierea prezentului litigiu”.
Chestiuni prealabile: Apelanta a sustinut in esenta, prin actiunea introductiva ca parametrii urbanistici autorizati nu au fost respectati de catre parati, fiind edificat un imobil de tip S+P+3E in loc de unul S+P+2E+M; nu au fost asigurate locurile de parcare prevazute in proiect cu incalcarea art. 5.3 din HCGMB nr. 66/2006, au fost depasite procentul de ocupare a terenului (POT) de 45% si coeficient de utilizare a terenului (CUT) de 1,3 prevazute in autorizatia de construire nr. 476/23.07.2012 a fost emisa de Primarul Municipiului Bucuresti.
Imobilul trebuia prevazut in mod obligatoriu cu 3 locuri de parcare la subsolul imobilului si patru locuri de parcare in incinta.
Subzonele locuintelor colective (tip blocuri): Se va asigura minim 1 (un) loc de parcare pentru fiecare apartament; fata de prevederile articolului 5.3.1. este necesara, pentru vizitatori, suplimentarea cu minim 20% a totalului locurilor de parcare/garare stabilite.
De asemenea, s-au incalcat retragerile minime obligatorii fata de proprietatile invecinate, asa cum sunt impuse prin art. 612 din Noul Cod civil si art. 6 din Regulamentul Local de Urbanism al Municipiului Bucuresti.
Fata de acestea, apelanta a apreciat ca in cauza sunt indeplinite cumulativ conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art. 1357 NCC, existand un prejudiciu cert ca urmare a edificarii neautorizate a unui imobil, prejudiciu ce se cuvine a fi reparat prin obligarea paratilor in baza art. 1528 NCC la desfiintarea lucrarilor de constructii realizate cu incalcarea autorizatiei de construire si a reglementarilor urbanistice in vigoare, precum si la amenajarea locurilor de parcare obligatorii.
Referitor la conditia interesului in promovarea acestei actiuni, in ceea ce priveste conditia interesului, in doctrina se arata ca acesta trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa fie legitim, sa fie nascut si actual, sa fie personal si direct.
Caracterul legitim nascut si actual al interesului:
Prevederile Conventiei de la Aarhus invocate de apelanta au prioritate in fata prevederilor legislatiei nationale in situatia in care exista contradictie. Potrivit articolului 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei se da prioritate prevederilor dreptului european in fata legislatiei nationale, atunci cand exista contradictie - Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Conventia de la Aarhus a fost ratificata de Uniunea Europeana prin Decizia 2005/370/EC a Consiliului Uniunii Europene, prin urmare a devenit parte a dreptului european.
Articolul 9 pct. 2 al Conventiei de la Aarhus confera calitate procesuala si interes organizatiilor neguvernamentale de mediu definite de articolul 2 pct. 5 al Conventiei, in chestiunile de mediu definite de articolul 6 al Conventiei.
Articolul 9 pct. 2 din Conventia de la Aarhus prevede in mod expres calitatea procesuala activa si interesul organizatiilor neguvernamentale de mediu definite de articolul 2 pct. 5 al Conventiei.
Interesul suficient sau afectarea unui drept va fi determinata in concordanta cu prevederile legilor nationale si cu obiectivele de a asigura publicului interesat un acces larg la justitie conform prevederilor prezentei conventii. La acest nivel interesul oricarei organizatii neguvernamentale care indeplineste cerintele specificate la art. 2 pct. 5 trebuie sa fie considerat suficient pentru scopul subpunctului a) de mai sus. Astfel de organizatii vor fi considerate ca avand dreptul sau capacitatea de a fi afectate in concordanta cu prevederile subpunctului b) de mai sus.
Prin urmare, trebuie sa dovedeasca apelanta ca este organizatie neguvernamentala de mediu in sensul articolului 2 pct. 5 al Conventiei.
Apelanta este organizatie neguvernamentala de protectia mediului in sensul articolului 2 a pct. 5 al Conventiei de la Aarhus, la care articolul 9 pct. 2 face referire.
Articolul 2 pct. 5 al Conventiei de la Aarhus, la care articolul 9 pct. 2 face referire, prevede: „5. public interesat inseamna publicul afectat sau care poate fi afectat ori care are un interes in deciziile de mediu; in scopul acestei definitii organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului si indeplinesc cerintele legii nationale vor fi considerate ca avand un interes”.
ASCDBN este o organizatie neguvernamentala de protectia mediului, intrucat conform articolului 2 alin. (3) din statutul sau, are ca obiectiv: „protectia parcurilor si asigurarea unui mediu inconjurator sanatos”.
Apelanta este inscrisa sub nr.115/05.09.2012 in Registrul asociatiilor si fundatiilor, Registru public aflat pe site-ul Ministerului Justitiei, fapt atestat de certificatul de inscriere al asociatiei in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor.
Exista si practica judiciara, fiind mentionata sentinta civila nr. 4828/28.11.20121 a Tribunalului Bucuresti pronuntata in dosarul 30021/3/2011, care confirma argumentul apelantei.
Rezulta deci ca,de principiu, dreptul organizatiilor neguvernamentale care promoveaza protectia mediului de a introduce actiuni in justitie pe probleme de mediu, fara dovedirea unui interes particular deriva direct din Conventie, ca aceasta are aplicabilitate directa in dreptul intern, ca dreptul este prevazut foarte clar si nu este conditionat de vreo actiune ulterioara a statelor si ca dispozitiile conventionale au prioritate fata de orice dispozitie contrara din dreptul intern, inclusiv deci fata de eventuale dispozitii ale Curtii Constitutionale.
Calitatea procesuala si interesul din perspectiva legislatiei de mediu:
O.U.G. nr.195/2005 confera calitate procesuala si interes organizatiilor neguvernamentale de protectia mediului in litigii de protectia mediului;
Articolul 20 alin. (6) din O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului prevede calitatea procesuala activa a organizatiilor neguvernamentale de protectia mediului in litigii de protectia mediului;
Art.20.(6)Organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului au drept la actiune injustitie in probleme de mediu, avand calitate procesuala activa in litigiile care au ca obiect protectia mediului.
A aratat in sectiunea 01.3. ca reclamanta este organizatie neguvernamentala de protectia mediului.
Protectia patrimoniului este parte a protectiei mediului
Anexa 2 a Legii 350/2001 defineste Protectia mediului - ansamblu de actiuni si masuri privind protejarea fondului natural si construit in localitati si in teritoriul inconjurator Articolul 70 lit. e) al O.U.G. nr. 195/2005 prevede:
Art. 70. - Pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos, autoritatile administratiei publice locale, precum si, dupa caz, persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: [...] e) sa respecte regimul de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic si de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate si a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective si desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora;
H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe prevede in Anexa nr. 1 Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potentiale asupra mediului
[...]2. Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special, la:
[...] f) valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:
[...] (i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural:
si in Anexa 2 Continutul-cadru al raportului de mediu
Informatiile care trebuie furnizate, conform art. 19 alin. (4), sunt urmatoarele:
[...] 6. potentialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic, peisajul si asupra relatiilor dintre acesti factori,
H.G. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului prevede in art. 5 alin. (2)
Prevederile provin din Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene, a carei transpunere in legislatia nationala este HG 1076/2004.
Art. 5. - (2) Evaluarea impactului asupra mediului identifica, descrie si evalueaza, in mod corespunzator si pentru fiecare caz, in conformitate cu prevederile prezentei hotarari, efectele directe si indirecte ale unui proiect asupra urmatorilor factori: a)fiinte umane, fauna si flora; b)sol, apa, aer, clima si peisaj; c)bunuri materiale si patrimoniu cultural: d)interactiunea dintre factorii prevazuti la lit. a), b) si c) si in Anexa nr. 4 intitulata Informatii solicitate titularului proiectului pentru proiectele supuse evaluarii impactului asupra mediului
3. Descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate in mod semnificativ de proiectul propus, in special a populatiei, faunei, florei, solului, apei, aerului, factorilor climatici, bunurilor materiale, inclusiv patrimoniul arhitectural si arheologic, peisajul s interconexiunile dintre factorii de mai sus.
Cu alte cuvinte, protejarea fondului construit si in special a patrimoniului construit face parte din protectia mediului.
Obiectul cauzei este reprezentat de obligarea paratilor ca pe cheltuiala proprie sa aduca un imobil cladire in parametrii urbanistici ai unei autorizatii de construire, deci obiectul cauzei este unul de protectie a patrimoniului de vreme ce locatia respectiva se afla in parcelarea protejata B - monument istoric.
Decizia civila nr. 4607 din 9.12.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie retine: „Actele normative invocate recunosc expres organizatiilor nonguvernamentale posibilitatea acestora de a actiona in justitie recunoscand dreptul la actiune in probleme ce vizeaza protectia mediului, deci si a patrimoniului cultural. Astfel, potrivit art. 87 din Legea 137/1995 a protectiei mediului, preluat de art. 20 alin. 6 din O.U.G. 195/2005 se recunoaste dreptul la actiune in probleme de mediu organizatiilor neguvernamentale”.
Codul Civil prevede calitatea procesuala si interesul organizatiilor neguvernamentale care invoca vatamarea unui interes public,pe domenii de interes prevazute de statutul organizatiei.
Organismele sociale interesate care au ca obiect de activitate protectia diferitelor categorii de cetateni (de exemplu sindicatele) pot invoca vatamarea drepturilor si intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate.
Sintagma interesate se refera la interesul acestora in cauza, conditionat de specializarea acestora pe subiectul supus judecatii. Cu alte cuvinte, acestea au interes numai in chestiuni care tin de realizarea obiectului lor de activitate, in conformitate cu prevederile articolului 206 alin. (2) al Codului Civil.
(2) Persoanele juridice fara scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.
In concluzie, au calitatea de persoana vatamata invocand doar vatamarea unui interes legitim public organismele sociale interesate care au ca obiect de activitate buna functionare a serviciilor publice administrative al caror obiect de activitate corespunde cu subiectul supus judecatii. Se justifica in cele ce urmeaza ca obiectul cauzei este vatamarea unui interes public, pe domenii de interes prevazute de statutele celor doua asociatii.
Practica judiciara. In cazul organismelor sociale interesate, au un interes legitim actiunile care au ca obiect realizarea obiectului de activitate. Dreptul constitutional de a lua parte la opera de guvernare si administrare include si dreptul organismelor sociale interesate de a se adresa instantelor.
Aceasta interpretare este data de decizia nr. 1275/21.02.2011 a Curtii de Apel Bucuresti pronuntata in dosarul 11453/2/2010, care se refera la articolul 34 al Decretului 31/1954, preluat de articolul 206 alin. (2) NCC. Curtea apreciaza: „In ceea ce priveste exceptia lipsei de interes si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, curtea retine ca potrivit articolului 34 din Decretul 31/1954, persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut.
Prin raportare la aceste dispozitii legale curtea retine din actul constitutiv al reclamantei ca aceasta are, printre altele, ca obiect de activitate promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si protejarea acestora prin orice tip de activitati, protectia si conservarea mediului inconjurator si a conditiilor de viata ale omului, or, promovarea prezentei actiuni urmareste in mod direct promovarea drepturilor care se regasesc in actul constitutiv al acesteia.
Or, prin raportare la modul in care a fost conceputa cererea introductiva, curtea sustine ca reclamanta isi justifica atat calitatea procesuala activa cat si interesul judiciar in promovarea cererii de chemare in judecata,urmand a respinge aceste exceptii ca neintemeiate.
Protectia patrimoniului constituie o activitate de interes public prevazuta de statutul asociatiei, iar obiectul cauzei este unul de protectie a patrimoniului.
Conform art. 2 alin. (2) - al Statutului sau ASCDBN are ca obiectiv: „pastrarea patrimoniului arhitectural-urbanistic."
S-a aratat, de asemenea, ca obiectul cauzei este unul de protectia patrimoniului, mai precis de protectie a monumentelor.
Articolul 2 al Legii 422/2001 prevede:
Art. 2. - (1) Monumentele istorice fac parte integranta din patrimoniul cultural national si sunt protejate prin lege.
(2) Activitatile si masurile de protejare a monumentelor istorice se realizeaza in interes public.
Prin urmare, obiectul cauzei este unul de interes public, intr-un domeniu care face parte dintre obiectele de activitate al reclamantei.
Caracterul personal si direct al interesului apelantei:
Asociatia are membri care locuiesc atat in str. P din sectorul 1, Bucuresti, cat si in strazile adiacente, iar locuintele acestora sunt afectate de edificarea unui imobil ce nu respecta insorirea imobilelor din jur, determina un consum ridicat de utilitati (gaze, apa, curent electric) in conditiile unei infrastructuri subdimensionate (instalata in anii 80) si aglomereaza caile de acces cu autovehicule parcate pe trotuar, toate acestea datorandu-se omisiunii de a dota imobilul cu locurile de parcare mentionate in autorizatia de construire. Exista un folos practic al actiunii mai mult decat evident pentru membrii asociatiei ca autovehiculele noilor proprietari din blocul din str. P nr. 6 sa nu fie parcate pe trotuare si unul mai putin evident, dar nu mai putin important, legat de faptul ca aglomeratia urbana scade calitatea habitatului.
In situatia in care aglomerarea urbana este rezultatul incalcarii unor acte normative, fie si de forta juridica inferioara legii (acte administrative cu caracter individual sau normativ) vatamarea membrilor comunitatii se prezuma, deoarece acele administrative cu caracter normativ sau individual sunt edictate de autoritatile publice centrale si locale cu atributii in problema urbanismului tocmai spre a concilia interesele economice ale dezvoltatorilor imobiliari cu cele de mentinere (si eventual ridicare) a standardelor de calitate a locuirii dorite de comunitatea locala. Desi a mentionat aceste aspecte, instanta de fond nu a inteles sa le retina sau sa le inlature cu vreun motiv oarecare.
Din aceasta perspectiva (a caracterelor interesului in promovarea actiunii) considera ca in mod gresit instanta de fond a admis exceptia lipsei de interes.
Instanta de fond a mai retinut ca: „desfiintarea lucrarilor de constructie nu se poate dispune decat in conditiile prevazute de art. 7 al. 12, 15 coroborat cu art. 10 lit. a, b din Legea nr. 50/1991".
Argumentarea instantei sugereaza ca actiunea este supusa unor conditii suplimentare prevazute in normele de drept material invocate, ceea ce nu are de a face cu interesul in promovarea actiunii care trebuie sa fie sa fie legitim, nascut si actual, personal si direct.
Textele la care face referire instanta sunt:
Art.7 (12) Autorizatiile de construire/desfiintare se emit numai pe baza unei documentatii complete, in conformitate cu continutul-cadru prevazut in anexa nr. 1, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (16).
(13) Autorizatia de construire se semneaza de presedintele consiliului judetean sau de primar, dupa caz, de secretar si de arhitectul-sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente,responsabilitatea emiterii autorizatiilor revenind semnatarilor, potrivit atributiilor stabilite conform legii.
(14) Valabilitatea autorizatiei se mentine in cazul schimbarii investitorului, inaintea finalizarii lucrarilor, cu conditia respectarii prevederilor acesteia si a inscrierii in cartea funciara a modificarilor intervenite cu privire la drepturile reale imobiliare.
(15) in situatia in care in timpul executarii lucrarilor si numai in perioada de valabilitate a autorizatiei de construire survin modificari de tema privind lucrarile de constructii autorizate, care conduc la necesitatea modificarii acestora, titularul are obligatia de a solicita o noua autorizatie de construire, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 10 Pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii in zonele asupra carora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protectie prevazut in planurile de amenajare a teritoriului si in documentatiile de urbanism aprobate, se va proceda dupa cum urmeaza:
a) in zonele construite protejate, in zonele de protectie a monumentelor istorice, definite potrivit legii, si in ansamblurile de arhitectura si siturile arheologice, solicitantul va obtine avizul conform al Ministerului Culturii si Cultelor, pe baza documentatiilor de urbanism avizate si aprobate conform legii;
b) in cazul lucrarilor de interventii asupra constructiilor monumente istorice, pe langa avizul Ministerului Culturii si Cultelor se vor obtine avizele specifice cerintelor de calitate a constructiilor, potrivit prevederilor legale;
Aceste prevederi nu sunt incompatibile cu petitul formulat de reclamanta, deoarece s-a cerut sa fie obligati paratii sa aduca pe cheltuiala proprie imobilul in parametrii urbanistici aprobati ai autorizatiei de construire 476/23.07.2012 in baza art. 1357 si urmatoarele din Noul cod civil. Aceasta inseamna ca: paratii trebuie sa faca toate demersurile in fata autoritatilor competente pentru a ajunge la acest rezultat "aducerea imobilului in parametrii urbanistici ai autorizatiei de construire 476/23.07.2012; nu a rezultat din administrarea probei cu inscrisuri, nu s-a pus in discutia partilor existenta vreunei noi autorizatii de construire emisa ca urmare a unei schimbari de tema si care sa duca (eventual) la ramanerea fara obiect a actiunii si implicit la incidenta in speta a art. 7 alin. 15 invocat de instanta.
In concluzie, nici aceasta linie de argumentare a instantei de fond nu e apta sa conduca la admiterea exceptiei lipsei de interes.
In drept, sunt invocate dispozitiile art. 312 alin 3 si 5 si art. 3041 C.pr.civila.
Prin decizia civila nr.248 A din 20.01.2015 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a V a Civila a admis apelul formulat de apelanta reclamanta, impotriva sentintei Judecatoriei Sectorului 1, in contradictoriu cu intimatii parati, a anulat hotararea apelata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante,
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca dat fiind faptul ca cererea a fost formulata ?i inregistrata la data de 01.02.2013, anterior intrarii in vigoare a noului cod de procedura civila, sunt aplicabile dispozi?iile C.pr.civ de la 1865, ca, desi a retinut ca intreaga motivare a cererii formulate de reclamanta se subsumeaza protectiei mediului, conservarii patrimoniului si respectarii limitelor proprietatilor invecinate imobilului in speta, prima instanta a apreciat in mod gresit ca nefiind indeplinita conditia de exercitiu a actiunii reprezentata de interesul in promovarea actiunii, fata de imprejurarea ca prin cererea de chemare in judecata sunt vizate doar lucrarile ce ar excede autorizatiei de construire, in conditiile in care intreg imobilul este situat intr-o zona de protectie a monumentelor istorice si a fost edificat in baza autorizatiilor emise, aspect care nu poate justifica solutia pronuntata.
Tribunalul a apreciat ca reclamanta, in calitate de persoana juridica romana de drept privat, fara scop patrimonial, avand ca scop implicarea in problemele urbanistice ale cartierelor D si BN, astfel cum rezulta din incheierea pronuntata la data de 23.08.2012 de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti in dosarul nr.18711/303/2012, precum si in raport de dispozitiile statutare, justifica interes in promovarea unei actiuni prin intermediul careia solicita luarea unor masuri privind imobilul situat in Bucuresti care, sustine aceasta, ar excede autorizatiei de construire emise.
Mai mult decat atat, conferirea calitatii procesuale active prin actul normativ adus in discutie de apelanta, respectiv OUG nr.195/2005, organizatiilor neguvernamentale care promoveaza protectia mediului, atrage verificarea in cauza si a conditiei interesului.
In considerarea argumentelor expuse, Tribunalul in temeiul disp. art.297 alin.1 din C.pr.civ., a admis apelul formulat de apelanta reclamanta.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratii SS, SB, MC si MDF, criticand-o ca fiind data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, motiv de recurs prevazut de art.304 pct.9 C.pr.civ, pentru urmatoarele motive:
In motivarea recursului recurentii parati critica decizia sus?inind ca modificarile succesive de ac?iune sub aspect procedural au condus la o calificarea gre?ita a obiectului actiunii si a dreptului material aplicabil, stabilit de parte prin cererea de chemare in judecata, deoarece initial reclamanta a investit instanta cu o cerere prin care solicita obligarea unei autoritati publice in solidar cu paratii persoane fizice, la a emite un act administrativ prin care sa se desfiinteze lucrari de constructie pretins neautorizate, iar ulterior, si-a precizat actiunea in sensul stabilirii cadrului procesual, renuntand la judecata in contradictoriu cu o autoritate publica locala, iar sub aspectul obiectului dedus judecatii, a solicitat ca in temeiul Legii 50/1991 sa fie obligati paratii, pe cheltuiala proprie, la desfiintarea lucrarilor de construire care exced autorizatiei de construire, indicand expres partile de constructie care, in opinia reclamantei, exced limitelor autorizate, respectiv: "mansarda, balcoanele si a tuturor celelalte care exced Autorizatiei de Construire 476/23.07.2012". Temeiul juridic al cererii a fost pastrat, in sensul indicarii dispozitiilor Legii 50/1991.
Dupa un periplu competenta intre instanta de contencios administrativ si instanta civila, dosarul a fost repartizat instantei civile.
Instanta de fond a considerat ca, interesul de a obtine demolarea unor parti dintr-o constructie nu este unul juridic, legal, justificat, nascut si actual, in conditiile in care, reclamanta nu solicita demolarea intregii cladiri, doar a unor prezumtive parti din aceasta. BTotodata, a aratat instanta ca, in speta, devin incidente si dispozitiile art.7 al.12 si 15 coroborate cu art.10 Iit.a, b, din Legea 50/1991 - aducand in discutie practic o lipsa de interes ce rezulta din chiar actul normativ indicat ca si temei al cererii, legea prevazand obligatii si proceduri exprese in sarcina unor institutii expres prevazut de lege,in ceea ce priveste verificarea incadrarii imobilului in limitele autorizatiei, atat din punct de vedere constructiv, cat si al protectiei mediului.
Instanta de recurs a considerat ca reclamanta justifica interes in promovarea actiunii prin raportare la obiectul sau de activitate ca persoana juridica fara scop patrimonial, care s-a constituit in scopul de a se implica in problemele urbanistice ale cartierelor Damaroaia si Bucurestii Noi, ?i ca interesul este justificat prin "actul normativ adus in discutie de apelanta, respectiv OUG 195/2005", simpla afiliere a reclamantei la entitati care promoveaza protectia mediului atragand verificarea in cauza si a conditiei interesului.
Recuren?ii sus?in ca instanta de apel a interpretat si aplicat gresit dispozitiile legale incidente, socotind ca intimata reclamanta ar justifica un interes, confundand interesul general al activitatilor privitoare la mediu, cu interesul particular, dat de anumite probleme ce tin de raporturile de vecinatate si de legea autorizarii constructiilor.
Recuren?ii arata ca au depus adresa Agentiei pentru Protectia Mediului nr.21529/2011 din care rezulta ca activitatea de edificarea unei constructii nu are impact asupra mediului, deci nu este supusa procedurilor de avizare sau oricaror alte proceduri prevazute de legea mediului sau orice alte legi in domeniu, ?i ca aceasta chestiune este cuprinsa inclusiv in actul de autorizare a executarii constructiei.
OUG nr.195/2005 - legea mediului, recunoaste dreptul organizatiilor neguvernamentale si a publicului larg, in general, de a fi informat si de a participa la luarea deciziilor in materie de mediu, conform art. 20 din OUG 195/2005 se prevede ca ,,autoritatea competenta pentru protectia mediului, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, dupa caz, asigura informarea, participarea publicului la deciziile privind activitati specifice si accesul la justitie, in conformitate cu prevederile Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificata prin Legea nr. 86/2000.
2) Informarea publicului in cadrul procedurilor de reglementare pentru planuri, programe proiecte si activitati se realizeaza conform legislatiei specifice in vigoare.
(4) Modalitatile de realizare a participarii publicului la elaborarea unor planuri si programe specifice in legatura cu mediul se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
(5) Accesul la justitie al publicului se realizeaza potrivit reglementarilor legale in vigoare.
Fiecare parte, in cadrul legislatiei nationale, va asigura posibilitatea pentru orice persoana care considera ca solutionarea informatiei, conform prevederilor art.4, a fost ignorata, in mod gresit refuzata, partial sau in totalitate, ori care considera ca a primit un raspuns inadecvat sau ca cererea sa nu a fost considerata conform prevederilor art.4, de a avea acces la o procedura de recurs in fata instantei de judecata sau a altui organism independent si impartial prevazut de lege.
In cazul in care o parte asigura un astfel de recurs in fata unei instante de judecata, ea va face astfel incat o asemenea persoana sa aiba acces si la o procedura de fond stabilita de lege, care sa fie gratuita sau nu prea scumpa, in cazul reconsiderarii solicitarii de catre o autoritate publica sau al revizuirii de catre un organism independent si impartial, altul decat o instanta de judecata.
Decizia finala luata in concordanta cu prevederile pct.1 trebuie sa fie obligatorie pentru autoritatea publica care detine informatia. Motivele trebuie sa fie declarate in scris, cel putin in cazul in care informatia este refuzata conform prevederilor acestui punct.
Din cele prezentate, este faza de tagada ca, dreptul la actiune si calitatea procesuala este recunoscuta organizatiilor neguvernamentale in ceea ce priveste chestiuni de ordin general, privitoare la politici de mediu, decizii administrative sau statale in chestiuni de mediu, in nici un caz, politicile de mediu nu urmaresc sa nasca un drept subiectiv si sa ii ofere protectia necesara, inclusiv prin recunoasterea unui drept de acces in justitie pentru chestiuni private, ce nu tin de protectia mediului, si care in mod obisnuit, poarta marca unor conflicte intre vecini (servitute de lumina etc).
Cu atat mai mult, cu cat, nici Legea nr.50/1991 nu recunoaste un asemenea drept decat "persoanei vatamate" iar dispozitiile art.12 din lege confirma fara de tagada lipsa de interes a asociatiei reclamante.
Pe de alta parte, omitand chestiunea competentei si a "problemei de mediu" de care se foloseste intimata reclamanta, chestiunea interesului general in problematici diferite protectia mediului, autorizarea, lucrarilor de constructie etc, - fac obiectul de reglementare a Legii 554/2004 care la art.8 - obiectul actiunii judiciare - prevede ca ,,persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula capete de‘ cerere prin care invoca apararea unui interes legitim public numai in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.
(12) Prin derogare de la dispozitiile alin.1), actiunile intemeiate pe incalcarea unui interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau obligarea autoritatii parate sa emita un act sau un alt inscris, respectiv sa efectueze o anumita operatiune administrativa, sub sanctiunea penalitatilor de intarziere sau a amenzii, prevazute la art.24 alin.2).,,
Recuren?ii arata ca au abordat sistematic problematica intrucat, demersul juridic al reclamantei a dorit sa evite lipsa de identitate cu scopul general urmarit atat de legislatia in materie de mediu, de legislatia in materie de autorizare de constructii, cat si legea in material contenciosului administrativ si pe cale de consecinta, lipsa de justificare a interesului in promovarea unei asemenea actiuni, ?i ca prima instan?a in mod intemeiat a apreciat ca, subscris unui scop general, de protectie a mediului, actiunea reclamantei trebuia sa priveasca intregul imobil si nu doar parti din acesta. Din aceasta perspectiva, instanta a re?inut ca nu este vorba despre ocrotirea unui interes general de protectie a mediului, ci, de o actiune privata eventual, ce vizeaza mai mult chestiuni de vecinatate si pentru care, reclamanta, chiar in cadrul motivelor de apel, le indica ca facand parte din "sfera raspunderii civile delictuale", abandonand inclusiv temeiul Legii 50/1991.
Practica judiciara afirma in mod constant faptul ca, "intrucat interesul trebuie sa fie nascut si actual, daca reclamantul nu a facut dovada incalcirii dreptului sau de catre parat, pentru a fi nevoit sa-I cheme in judecata pentru ca paratul sa fie obligat sa-i respecte dreptul sau sa-I despagubeasca, se respinge actiunea .. " - Curtea de Apel Bucuresti, sectia a III a, decizia 2657/2001.
Aplicand conditia interesului nascut si actul la speta dedusa judecatii, sus?in recuren?ii, nu s-a facut dovada incalcarii dreptului la informare si la participarea la luarea deciziilor administrative in chestiuni de mediu, sau ce tin de protectia mediului sau care sa tina de legea autorizarii constructiilor in ceea ce o priveste pe intimata reclamanta, prin edificarea unei constructii de catre unii dintre recurentii parati sau prin achizitionarea unei constructii de catre ceilalti recurenti parati.
Cu atat mai mult, cu cat, in ceea ce priveste persoana juridica, capacitatea juridica de folosinta este subsumata scopului ei, reglementat prin statut sau act constitutiv, fiind vorba despre specificitatea capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
Cum asociatia nu poate milita pentru interese particulare, ci doar generale, interese subsumate scopului declarat prin actele constitutive, avand in vedere dispozitiile Conventiei de la Aarhus si ale OUG 195/2005, este fara de tagada ca nu poate fi vorba despre un interes actual, juridic, nascut, legitim si legal de a actiona.
Este de esenta activitatii organizatiilor non profit de a actiona la nivel macro, de a avea un cuvant de spus in politicile generale ale statului, ca si societatea civila in genere, de a contesta in justitie eludarea unui interes general sau acte administrative care se opun interesului general, insa, in nici un caz nu putem vorbi despre ocrotirea unor interese private.
Ca este asa, rezulta si din imprejurarea ca, asocierea primeste legitimitate inclusiv din partea membrilor ei, pentru a ocroti interese generale, si din partea statului, prin recunoasterea personalitatii juridice, orice ocrotire a unor interese private sau a unor chestiuni ce tin de sfera privata, conducand practic la lipsirea de scop a asociatiei.
Revenind, solicita sa aiba in vedere faptul ca, instanta de apel a interpretat eronat dispozitiile legale invocate, legile de protectie a mediului si Conventia de la Aarhus invocata, vorbind despre un drept la informare si despre participarea ONG-urilor in procesele deliberative sau legislative, in nici un caz despre chestiuni private.
In ceea ce priveste Legea 50/1991, aceasta stabileste in mod clar procedura de emitere a autorizatiilor de constructie, de verificare a lucrarilor, de stabilire a masurilor - inclusiv cele de demolare, in conditiile art. 28 - astfel incat, recurenta reclamanta nu se poate substitui in drepturile si obligatiile altei puteri din stat - puterea administrativa - incercand sa rezolve anumite chestiuni private.
Cum de altfel, in practica art.28 din Legea 50/1991, s-a statuat ca nici instantele de judecata nu s-ar putea substitui in dreptul administratiei publica de a aplica procedura prevazuta de acest text de lege.
Interesul, ca si conditie de exercitiu a actiunii civile, solicita ca interesul sa fie nascut, actual (putindu-se vorbi si in cazul unui interes viitor, pentru preintampinarea unui prejudiciu viitor, dar nici despre aceasta nu poate fi vorba in speta), sa existe in persoana celui care invoca (ori, in speta, recuren?ii sus?in ca, nu exista un interes al asociatiei care sa fie nesocotit prin edificarea unei constructii), sa fie determinat (in speta, nu poate fi vorba despre nici un folos material sau moral, concret, nu abstract, pe care asociatia l-ar castiga prin eventuala demolare a balcoanelor sau a mansardei, mai ales in conditiile in care asociatia nu a atacat autorizatia de construire), sa fie legitim, adica sa urmareasca afirmarea unui drept subiectiv recunoscut de lege sau ocrotit de lege si care sa fie in directa legatura cu activitatea de protectie a mediului, astfel cum si-a justificat reclamanta, cauza, sa fie personal sau sa apere o colectivitate (ori, in speta, nu putem spune ca asociatia militeaza in consens cu membrii ei, desfasurati pe o suprafata de cativa km2, pentru balconul, de pe strada P nr. 6). "
Astfel fiind, recuren?ii sus?in ca, instanta de fond a avut in vedere cadrul procesual stabilit de reclamanta si a efectuat demarcatia necesara intre scopul si obiectivele de mediu sau de autorizare a constructiei invocate de reclamanta in justificarea interesului - care ar fi indrituit-o pe reclamanta sa se planga impotriva autorizarii unor lucrari de construire. Intr-o zona protejata,cum este Parcelarea B si situatia reala a cauzei, data de petitul cererii introductive, sanctionand astfel lipsa de interes a reclamantei in a actiona.
Recuren?ii sus?in ca instanta de apel nu a retinut aceste diferente ci a confundat chestiunile urbanistice (dezvoltate de Legea 50/1991 si HG 350/2001 ca fiind PUG, PUZ etc si nu atributiile autoritatilor de control al statului in domeniul constructiilor) cu "implicarea asociatiei in problemele urbanistice" intrucat, implicarea in problemele urbanistice confera asociatiei dreptul la informare si la participarea la intocmirea si avizarea/aprobarea documentatiilor de urbanism, insa, in nici un caz, nu transforma asociatia intr-un organism care face dreptate in lipsa actiunii organelor statului.
In ceea ce priveste dispozitiile OUG 195/2005 si ale Conventiei de la Aarchus, lipsa de temei a motivarii este si mai evidenta, astfel cum a aratat anterior.
Recurs legal timbrat.
Intimata reclamanta a formulat intampinare, prin care au solicitat in esenta respingerea recursului ca nefondat. Intimata a aratat ca dispozi?iile art.20 alin.6 ?i ale art.70 lit.e ale OUG nr.195/2005 ?i Anexa 2 a Legii nr.350/2001 ii confera interes in cauza, ca organiza?iile neguvernamentale pot introduce ac?iuni in raport de Conven?ie pe probleme de mediu fara a dovedi un interes particular ?i ca ac?iunea de fa?a vizeaza protejarea unei zone monument istoric; dreptul sau de preti?ionare este asigurat de Conven?ia de la Aarhus ratificata prin Lehea nr.86/2000, ale carei norme au prioritate fa?a de dispozi?iile na?ionale contrare ?i asigura posibilitatea ONG-urilor de a se adresa direct instan?elor in materie de protec?ia mediului inconjurator. Intimatul arata ca apara un interes general al comunita?ii locale din cartierele Damaroaia ?i Bucure?tii Noi, ca sunt aplicabile prevederile art.9 pct.2 din Conven?ia de la Aarhus ?i Conven?ie de la Granada ratificata prin Legea nr.157/1997; se invoca HG nr.1076/2004, HG nr.445/2009 ?i se arata ca obiectul ac?iunii este unul de protec?ia mediului, reprezentat de obligarea para?ilor de a aduce un imobil in parametrii urbanistici ai unei autoriza?ii de construc?ie, data fiind loca?ia imobilului in parcelarea protejata B. Intimata invoca decizii jurispruden?iale ?i art.20 alin.2 C.Civ, art.2 alin.2 din Statutul Asocia?iei, art.2 alin.2 al Legii nr.442/2001 ?i sus?ine ca are un interes personal ?i direct deoarece membrii sai locuiesc pe strazile adiacente loca?iei imobilului.
Nu s-au solicitat si administrat probe noi in sensul prevederilor art.305 C.Pr.Civ in faza recursului.
Analizand decizia recurata prin prisma criticilor formulate, Curtea a apreciat recursul ca fondat pentru urmatoarele considerente:
Astfel, recuren?ii critica decizia instan?ei de apel prin care se re?ine interesul procesual al intimatei reclamante, confundand interesul general al activitatilor privitoare la mediu, cu interesul particular, dat de anumite probleme ce tin de raporturile de vecinatate si de legea autorizarii constructiilor ca nelegala, ca fiind data cu interpretarea ?i aplicarea gresita a dispozitiilor legale incidente, motiv de recurs intemeiat pe dispozi?iile art.304 pct.9 C.pr.civ.
Criticile sunt fondate.
In acest sens, Curtea a constat ca, a?a cum au consacrat doctrina ?i jurispruden?a constanta a instan?elor judecatore?ti, interesul este una dintre condi?iile de exerci?iu a ac?iunii civile, ?i reprezinta folosul practic urmarit de cel ce a pus in mi?care ac?iunea civila ?i trebuie sa indeplineasca condi?ia de a fi legitim, nascut, actual, personal ?i direct.
In cauza, interesul intimatei avea a fi analizat de instantele de fond in raport de cadrul procesual determinat de aceasta, in calitate de reclamanta, prin cererea modificata si precizata, prin care a solicitat obligarea recuren?ilor parati MDF, MC, SS, BS, SS si SBC la desfiintarea lucrarilor de constructie efectuate la imobilul situat in Bucure?ti, str. P nr. 6, sector 1, lucrari intabulate separate in CF expres mentionata; sa se dispuna obligarea para?ilor in solidar, la desfiintarea, pe cheltuiala proprie, a lucrarilor de constructie efectuate la imobil in masura in care exced limitelor autorizatiei de construire nr.476/23.07.2012 si incalca distanta minima fata de limitele de proprietate ale imobilelor invecinate; obligarea paratilor sa amenajeze locurile de parcare prevazute in autorizatia de construire nr.476/23.07.2012.
Potrivit prevederilor art.206 C.Civ intitulat ,,continutul capacitatii de folosinta,, se prevede clar ca ,,(1) persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile, afara de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice.
(2) Persoanele juridice fara scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.
(3) Actul juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor alin. (1) si (2) este lovit de nulitate absoluta.
Intimata reclamanta, potrivit art.2 din Statutul sau este o persoana juridica de drept privat, neguvernamentala ce are ca obiect de activitate pastrarea patrimoniului arhitectural urbanistic al cartierelor D ?i BN, pastrarea unui mediu inconjurator sanatos, sens in care i?i propune a ac?iona prin: organizarea ?i participarea la ac?iuni ?i dezbateri publice privind dezvoltarea celor doua cartiere, privind pastrarea patrimoniului lor arhitectural ?i urbanistic, medierea intre ceta?eni ?i autorita?ile locale, atacarea in instan?a a deciziilor ilegale ale autorita?ilor locale ?i centrale in probleme ce ?in de arhitectura, urbanism, protec?ie monumentelor ?i mediului inconjurator iar potrivit prevederilor art.206 alin.1 ?i 2 C.Civ men?ionate, aceasta poate avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut, cu excluderea celor care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice.
Prima instan?a a facut o gre?ita interpretare ?i aplicare in cauza a prevederilor art.206 C.Civ ?i a dispozi?iilor OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, criticile recuren?ilor fiind juste.
In cauza, in raport de statutul intimatei reclamante astfel cum acesta a fost inregistrat in Registrul Special al instan?ei ca urmare a acordarii personalita?ii juridice prin incheierea din 23.08.2012 din dosarul nr.18711/11/303/2012 al Judecatoriei sectorului 1, nu se poate sus?ine ca aceasta ar avea interesul personal ?i direct ?i legitimarea procesuala activa de a solicita desfiintarea lucrarilor de constructie efectuate cu incalcarea autorizatiei de construire emise legal in ce prive?te imobilul din str. P nr. 6, sector 1 chiar daca acesta este situat in zona cuprinsa in Parcelarea Protejata „B” inscrisa in lista monumentelor istorice, ?i nici pentru a cere obligarea para?ilor la desfiintarea, pe cheltuiala proprie, a lucrarilor de constructie efectuate la imobil ce exced limitelor autorizatiei de construire si care incalca limitele legale de vecinatate fa?a de imobilele invecinate, ?i nici obligarea paratilor sa amenajeze locurile de parcare prevazute in autorizatia de construire.
Nu se poate sus?ine rezonabil ca desfiintarea lucrarilor de constructie efectuate de persoane fizice cu incalcarea autorizatiei de construire emise legal in ce prive?te imobilul de catre autoritatea publica locala, care incalca limitele legale de vecinatate fa?a de imobilele invecinate ?i afecteaza acestora locurile de parcare prevazute in autorizatia de construire sunt necesare, in sensul prevederilor art.206 C.civ. pentru pastrarea patrimoniului arhitectural urbanistic al cartierelor D ?i BN ?i al unui mediu inconjurator sanatos, deoarece aceste solicitari nu sunt in masura a atinge acest scop al persoanei juridice ?i nici nu pot avea acest acest efect ci vizeaza interesul personal ?i direct al celor a caror limite de vecinatate ?i locuri de parcare sunt incalcate, neavand nicio relevan?a ca ace?tia ar fi membri ai asocia?iei reclamante. Aceasta deoarece in cauza se solicita a se constata caracterul ilicit al ac?iunilor unor persoane fizice ?i nu ale unor autorita?i locale (situa?ia in care s-ar na?te interesul ?i legitimarea activa a intimatei in raport de specificul capacita?ii sale de folosin?a) iar faptele men?ionate nu lezeaza patrimoniul arhitectural urbanistic al cartierelor sau protec?ia mediului (altminteri autoriza?ia de construc?ie ar fi fost nelegal emisa ?i ar fi putut, de asemenea sa nasca interesul ?i legitimarea activa a intimatei in raport de specificul capacita?ii sale de folosin?a) ci, cum s-a aratat, interesele personale ?i directe de vecinatate ale vecinilor para?ilor ?i le incalca acestora locurile de parcare, ace?tia din urma, in consecin?a, fiind cei care un interes personal ?i direct a ac?iona in justi?ie, iar nu intimata contrar specificita?ii capacita?ii sale de folosin?a.
De altfel, specificitatea capacita?ii sale de folosin?a a intimatei in sensul pastrarii patrimoniului arhitectural urbanistic al cartierelor D ?i BN, ?i al unui mediu inconjurator sanatos este prevazuta statutar a se realiza doar prin participarea la ac?iuni ?i dezbateri publice privind dezvoltarea celor doua cartiere, privind pastrarea patrimoniului lor arhitectural ?i urbanistic, medierea intre ceta?eni ?i autorita?ile locale, atacarea in instan?a a deciziilor ilegale ale autorita?ilor locale ?i centrale in probleme ce ?in de arhitectura, urbanism, protec?ie monumentelor ?i mediului inconjurator, iar nu prin asistarea membrilor sai in justi?ie pentru respectarea drepturilor personale ale acestora de vecinatate.
In sensul prevederilor art.206 C.civ., nici legisla?ia invocata de intimata, respectiv prevederile ale art.9 pct.2 Conven?iei de la Aarhus ratificata prin Legea nr.86/2000, ale art.20 alin.6 ?i ale art.70 lit.e ale OUG nr.195/2005, ale Anexei 2 a Legii nr.350/2001, ale HG nr.1076/2004, HG nr.445/2009, ale art.2 alin.2 al Legii nr.442/2001 nu confera un interes personal ?i direct intimatei in raport de petitul ac?iunii expus mai sus, deoarece interesul de a cere desfiin?area unor lucrari de construc?ie ce depa?esc autoriza?ia de construc?ie ?i lezeaza raporturile de vecinatate nu are nicio legatura cu protec?ia mediului ?i a patrimoniului arhitectural , ci vizeaza interesul personal ?i direct al persoanelor a caror limite de vecinatate ?i locuri de parcare au fost incalcate iar nu cum fara temei se sus?ine de catre intimata, interesul respectarii parametrilor urbanistici ai imobilului ?i cei ai unui mediu sanatos data fiind loca?ia imobilului in parcelarea protejata B. In acest sens, ar fi existat un interes al intimatei in sensul asigurarii respectarii parametrilor urbanistici ai cartierului-iar nu a imobilului, cum se sus?ine fara temei ?i cei ai unui mediu sanatos doar in situa?ia in care autoritatea publica ar fi lezat particularita?ile parcelarii protejate B, ?i un interes general ?i comun, iar nu in situa?ia in care sunt lezate interesele unor persoane fizice, cum s-a aratat mai sus.
In raport de prevederile art.1 ?i urmatoarele ale OUG nr.195/2005 protejarea mediului se refera la conditiile si elemente naturale ?i se asigura prin acordarea de avize ?i autoriza?ii de mediu, neavand legatura cu construc?iile supuse regimului de autorizare prevazut de Legea nr.50/1991
Potrivit art.2 pct.5 al Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificata prin Legea nr. 86/2000, ,,public interesat inseamna publicul afectat sau care poate fi afectat ori care are un interes in deciziile de mediu; in scopul acestei definitii organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului si indeplinesc cerintele legii nationale vor fi considerate ca avand un interes,, iar art.9 pct.2 prevede ca ,,fiecare parte trebuie, in cadrul legislatiei nationale, sa asigure membrilor publicului interesat: a) care au un interes suficient; sau b) carora li se afecteaza un drept, in cazul in care procedurile administrative legale ale unei parti solicita aceasta ca o preconditie, accesul la o procedura de recurs in fata instantei si/sau a altui organism independent si impartial stabilit prin lege, pentru a contesta, ca fond si ca procedura, legalitatea oricarei decizii, act sau omisiuni care face obiectul prevederilor art. 6, in cazul in care legislatia nationala prevede astfel si fara a prejudicia prevederile pct. 3 sau alte prevederi relevante ale acestei conventii. Interesul suficient sau afectarea unui drept va fi determinata in concordanta cu prevederile legilor nationale si cu obiectivele de a asigura publicului interesat un acces larg la justitie conform prevederilor prezentei conventii. La acest nivel interesul oricarei organizatii neguvernamentale care indeplineste cerintele specificate la art. 2 pct. 5 trebuie sa fie considerat suficient pentru scopul subpunctului a) de mai sus. Astfel de organizatii vor fi considerate ca avand dreptul sau capacitatea de a fi afectate in concordanta cu prevederile subpunctului b) de mai sus. Prevederile pct. 2 nu vor exclude posibilitatea unei proceduri prealabile de recurs in fata unei autoritati administrative si nu pot afecta cerinta epuizarii procedurilor de recurs administrative inainte de recurgerea la procedurile judiciare, in cazul in care o astfel de cerinta exista in dreptul intern.,,
Aceste dispozi?ii se refera la protec?ia mediului iar nu la respectarea limitelor de vecinatate interes lezat in cauza ?i nu au nicio relevan?a in cauza.
Potrivit art. 20 din OUG nr.195/2005 se prevede ca ,, 1) autoritatea competenta pentru protectia mediului, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, dupa caz, asigura informarea, participarea publicului la deciziile privind activitati specifice si accesul la justitie, in conformitate cu prevederile Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificata prin Legea nr. 86/2000.
(2) Informarea publicului in cadrul procedurilor de reglementare pentru planuri, programe proiecte si activitati se realizeaza conform legislatiei specifice in vigoare.
(3) Consultarea publicului este obligatorie in cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare, potrivit legislatiei in vigoare. Procedura de participare a publicului la luarea deciziei este stabilita prin acte normative specifice.
(4) Modalitatile de realizare a participarii publicului la elaborarea unor planuri si programe specifice in legatura cu mediul se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
(5) Accesul la justitie al publicului se realizeaza potrivit reglementarilor legale in vigoare.
(6) Organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului au drept la actiune in justitie in probleme de mediu, avand calitate procesuala activa in litigiile care au ca obiect protectia mediului.,,
Nici dispozi?iile men?ionate, nici celelalte prevederi legale referitoare la protec?ia monumentelor culturale ?i istorice invocate de intimat nu confera legitimare procesuala activa intimatei reclamante a solicita in justi?ie apararea interesului personal ?i direct de vecinatate ce apar?ine unor persoane invecinate recuren?ilor, deoarece nu are nicio legatura nici cu protec?ia mediului ?i nici cu cea a patrimoniului arhitectural ?i cultural, astfel ca apar fondate criticile recuren?ilor potrivit carora instanta de apel a interpretat eronat dispozitiile legale invocate, legile de protectie a mediului si Conventia de la Aarhus, acte normative ce reglementeaza dreptul la informare si participarea ONG-urilor in procesele
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete
Reziliere contract de concesiune - Conditii - Decizie nr. 132/R din data de 07.02.2014Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016