In recurs, cale extraordinara de atac nu pot fi invocate decat motive de nelegalitate

 In recurs, cale extraordinara de atac nu pot fi invocate decat motive de nelegalitate, chiar daca in cauza este vorba de un recurs  exercitat in conditiile articolului  3041 Cod procedura civila .
     


Potrivit articolului 304 alin.1 Cod procedura civila, recursul nu poate fi exercitat decat pentru motive de nelegalitate.
Chiar daca in cauza este vorba de un recurs exercitat in conditiile articolului 3041 Cod procedura civila, respectiv impotriva unei hotarari care nu este susceptibila de a fi atacata cu apel, iar acesta nu va fi limitat la motivele enumerate expres de articolul 304 pct. 1 - 9 Cod procedura civila, aspectele sub care va fi analizata cauza intr-un astfel de recurs sunt limitate doar la nelegalitatea hotararii.


- Articolul 304 pct. 1-9, Cod procedura civila 1865,
 - Articolul 3041, Cod procedura civila 1865,

(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A CIVILA,
DECIZIA CIVILA NR.403/ din 08.06.2015)


 

Prin sentinta civila nr. 467/07.10.2014, pronuntata de Tribunalul Giurgiu in dosarul nr.1852/122/2006/a1, in temeiul art.75 din Legea nr.85/2005, au fost respinse ca nefondate exceptiile lipsei interesului, lipsei calitatii procesuale active si tardivitatii invocate din oficiu, fiind respinsa ca nefondata contestatia formulata de paratul T. M. astfel cum a fost precizata si completata ca fiind o contestatie impotriva tabelului definitiv de creante vizand creditorul AJFP Giurgiu (fost AFPM Giurgiu) si salariatii ICMUG SA care au beneficiat de plati compensatorii.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin  cererea depusa la dosar, paratul T. M. a formulat „cerere reconventionala” in contradictoriu cu lichidatorul judiciar Inseval IPURL si creditorii DGFP (Actual AJFP) Giurgiu si Salariatii, solicitand radierea acestora de la masa credala.
In motivarea cererii sale paratul arata ca, desi cunostea ca prin actiunea civila introduca SC M. SA B. in data de 29.06.2006 in cadrul dosarului civil nr.1852/122/2006 aflat pe rolul Tribunalului Giurgiu a  cerut falimentul SC ICMUG SA Giurgiu, precum si faptul ca situatia economica a societatii este grea, administratorul special al societatii, nominalizat de AVAS pe criterii politice d-na Rebegea Maria care nu avea drept de semnatura si administrare, avand atributiuni si drepturi doar pe linia privatizarii societatii, a negociat si semnat cu salariatii societatii un contract colectiv de munca nou cu drepturi privind plata de salarii compensatorii in caz de lichidare a societatii 24 de salarii in loc de 7 salarii cat au fost – numar de salarii mai mare decat salariile negociate pe ramura.
Acest fapt a dus la cresterea masei credale cu circa 15% ,adica 2.000.000 lei peste creanta normala.
Pentru a  se acoperi acest fapt de natura penala, a fost tinuta de AGA in 20.06.2006 si a fost numita d-na M. R. din administrator, director general, functie care sa-i dea acesteia atributiuni executive si sa acopere actul administrativ, ilegal produs.
Edificatoare este numirea d-nei M. R. in functia de director general prin hotararea CA nr.1/10.07.2006 data ulterioara semnarii contractului colectiv de munca  mentionat, incepand cu data de 20.06.2006, deci retroactiv.
Lichidatorul societatii numit de instanta , SC I. IPURL ar fi trebuit sa atace in justitie acest contract sa nu permita inscrierea creantei la aceasta valoare cu atragerea raspunderii directorului vinovat M.R., acceptand-o la masa credala in mod nejustificat.
Cu privire la marirea masei credale a DGFP Giurgiu lichidatorul a permis acestei institutii sa se inscrie in tabloul de creante, cu rezultatele raportului de inspectie fiscala incheiat in 30.03.2007 fara a verifica daca observatiile si constatarile din acest document sunt corecte si  legale si nu a contestat ilegalitatea si neregulile din raport astfel, la pagina 3 punctul h din raport, se arata la data de 02.12.2004 SC D. I. C.SA  intra ca actionar in SC ICMUG SA cu o cota de 49,3116% din capitalul social, devenind astfel de la aceasta data persoane afiliate.
  Acesta mai sustine ca lichidatorul face o confuzie intentionata de la pag.13 alin. d) pana la pag.15) paragraf 2, recapituland, in sensul ca sunt confundate firmele D. I.C. SA si D. I. T. SRL intre ele si se confunda persoana afiliata la SC ICMUG SA, D. I. C. SA cu persoana cumparatoare a imobilului din str. Portului nr.1 Zona Libera, respectiv SC D. I. T. SRL.
Chiar daca imobilul ar fi fost cumparat de D. I. C. SA data tranzactiei a fost 27.08.2004, iar afilierea a avut loc asa cum inspectia constatata in 02.-12.2004 la patru luni dupa tranzactie.
Rezulta in mod indubitabil ca confuzia a fost facuta intentionat de inspectorii fiscali, sumele percepute suplimentar ca urmare a acestei tranzactii fiind de 12.502.159.664 rol si TVA de colectat suplimentar de 2.375.410.336 rol.
La veniturile introduse nejustificat s-au calculat impozite pe profit si accesorii de neplata de 987.278.427 rol, respective 515.750 rol, TVA-ul introdus de asemenea nejustificat la aceasta tranzactie in valoare de 237.541 lei s-au calculat accesorii de 71.365 RON.
In acest fel au fost crescute nejustificat creantele DGFP G. cu suma de 459.209 ron adica circa 3,5% din masa credala.
Paratul mai precizeaza ca in urma controlului fiscal realizat la SC D. I. Co. si D. I. T. la 312.05.2006 nu s-au stabilit relatii de afiliere intre aceste companii sau intre ele si ICMUG SA la data derularii tranzactiilor, asa cum in mod gresit si rau intentional a realizat organul fiscal din Giurgiu.
Din cele demonstrate mai sus rezulta o marire  a masei credale cu aproape 20% adica peste 2,5 milioane ron, prin acceptarea unor creante ilegale si cresterea de creante prin atacarea unor acte legale.
De precizat ca tocmai confuzia prezentata mai sus ca realizata de DGFP G. a stat la baza atragerii raspunderii patrimoniale a sa ca administrator.
In drept au fost invocate dispozitiile legii nr.85/2006.
In probatiune partile au depus la dosarul cauzei inscrisuri si de asemenea au fost avute in vedere actele existente la dosarul de fond in care se deruleaza procedura de faliment a debitorului SC ICMUG SA.
Prin sentinta comerciala nr.322/2009 a Tribunalului Giurgiu, pe langa alte chestiuni solutionate , s-a respins ca neintemeiata contestatia formulata de paratul T. M. impotriva creantelor cu care sunt inscrisi in planul de distributie creditorii DGFP G. si salariatii  SC ICMUG SA Giurgiu.
Astfel, cum rezulta din considerentele mentionatei sentinte (pct.4, fila 7) paratul si-a calificat reconventionala de la filele 1561 si urmatoarele, vol.III, ca fiind o contestatie la planul de distribuire in contradictoriu cu creditorii DGFP G. si salariatii ICMUG SA Giurgiu, cererea fiind solutionata in consecinta.
Prin decizia comerciala nr.763/17.05.2010 a Curtii de Apel Bucuresti s-a admis recursul declarat de parat impotriva sentintei comerciale nr.322/2009 a Tribunalului Giurgiu pricina fiind  trimisa spre rejudecare  aceluiasi tribunal.
In referire la  motivatia de casatie cu trimitere a contestatiei la planul de distribuire Curtea a retinut, in esenta, necercetarea fondului pricinii, intrucat, desi s-a respins ca neintemeiata contestatia, totusi motivatia tribunalului are in vedere lipsa interesului paratului in formularea contestatiei, ca urmare a lipsei unui prejudiciu invocat de aceasta.
Dupa primirea cauzei de la Curtea de Apel Bucuresti paratul  contestator T. M. si-a completat si precizat contestatia trimisa spre rejudecare prin cererea completatoare si prin atasare de la filele 2283 – 2288, vol.V in sensul ca intelege sa-si califice contestatia ca fiind o  contestatie impotriva tabelului definitiv al creantelor in contradictoriu cu creditorii AFP G. si salariatii ICMUG SA in conditiile  art.75 din Legea nr.85/2006, solicitand radierea acestora din tabelul definitiv al creantelor.
In motivarea contestatiei sale, astfel cum a fost completata si precizata (filele 2283-2288, vol.V) contestatorul T. M. arata ca  cererea introductiva de deschidere a procedurii insolventei din 6.02.2006 pentru suma de 2.847.711 lei ce a facut obiectul dosarului nr.11/JS/2006 al Tribunalului Giurgiu.
Prin sentinta civila nr.254/18.04.2006 a fost respinsa cererea introductiva.
Impotriva sentintei de mai sus AFP G. a formulat si inregistrat la Tribunalul Giurgiu la data de 23.06.2006  recurs ce a fost admis prin decizia comerciala nr.3069/23.11.2006 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti.
Dosarul a fost retrimis la tribunalul G. pentru deschiderea procedurii, insa acesta a fost conexat la dosarul de fata unde, intre timp, la data de 16.01.2007 s-a deschis procedura insolventei la cererea creditorului M. SA B..
Cererea de inscriere la masa credala din 12.03.2007 pentru suma de 8.306.429 lei.
Cererea are anexate mai multe decizii de impunere emise la datele de 11.03.2007 si 12,.03.2007.
Termenul limita de depunere a declaratiilor de creanta a fost fixat prin sentinta de deschiderea procedurii la data de 13.03.2007.
Din aceasta suma lichidatorul judiciar a respins suma de 2.982.017 lei ca nefiind exigibila si a admis inscrierea in tabelul de creante cu suma de 5.324.412 lei.
AFP G. nu a facut contestatie impotriva trecerii partiale a creantei sale in tabelul preliminar.
Lichidatorul judiciar a inscris in tabelul de creanta o suma ce trebuia verificata temeinic, avand in vedere ca debitul are la baza o conventie de reesalonare a datoriei societatii din anii 2000-2002 ce a fost reziliata in 2005, precum si debite nascute pana la deschiderea procedurii, respectiv 16.01.2007.
Penalitatile si majorarile de intarziere urmau sa fie calculate la suma de 2.847.711 lei, suma cu care AFP G. a solicitat sa fie deschisa procedura insolventei cu un an inainte  la 6.02.2006.
Ca intr-un an de zile suma s-a marit de 4 ori se poate vedea la un calcul sumar si de catre un neprofesionist.
De asemenea faptul ca AFP G. emite decizii de impunere cu o zi inaintea expirarii termenului limita de depunere a declaratiilor de creanta, conduce la concluzia fireasca a necesitatii inlaturarii creantei ca neindeplinind conditiile de certitudine si exigibilitate prevazute de Legea nr.85/2006.
Creanta AFP Giurgiu mai veche de 30 de zile era cea de 2.847.711 lei cu care a solicitat deschiderea procedurii aceasta creanta fiind unica ce indeplinea conditiile prevazute de lege si care trebuie trecuta in tabelul de creanta al debitoarei.
Aceste sume au fost admise integral de lichidatorul judiciar ca fiind creante suplimentare, adica nascute in timpul perioadei de observatie, de la data deschiderii procedurii insolventei si pana la data deschiderii procedurii falimentului.
Creantele fiscale nascute in timpul procedurii sunt obligatiile fiscale curente si nu majorari si penalitati calculate la debite care dateaza dinaintea deschiderii procedurii.
Lichidatorul judiciar printr-o eroare esentiala a considerat ca aceste sume au devenit exigibile in timpul procedurii, dar ca sa aiba o astfel de exigibilitate atunci si debitul trebuia sa se nasca tot in timpul procedurii.
Niciuna dintre aceste creante nu indeplineste conditia de a fi inscrisa in tabel, respectiv cea de 732.050 lei care a fost determinata in urma unei inspectii fiscale abuziv continuata, acceptata eronat de lichidatorul judiciar, efectuata in timpul procedurii si inscrisa tardiv la masa credala, iar suma de 2.982.017 lei respinsa initial din tabelul preliminar ca nefiind exigibila, nu a devenit scadenta ulterior, pentru ca sunt majorari si penalitati calculate la un debit ce dateaza dinaintea deschiderii procedurii.
Chiar daca debitul ar data din timpul procedurii si ar fi fost inscris prematur la masa credala, atunci lichidatorul judiciar ignora prevederile art.122 din Codul de procedura fiscala, pentru creantele fiscale nascute anterior sau ulterior datei deschiderii procedurii insolventei nu se datoreaza si nu se calculeaza majorari de intarziere dupa data deschiderii procedurii insolventei.
Conform art.36, 40 si 41 din Legea 85/2006 de la data deschiderii procedurii se suspenda toate actiunile judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale si totodata nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala nu se adauga creantelor nascute anterior.
Prin urmare debitoarea a fost asezata sub protectia legii si data in administrarea judecatorului sindic prin mandatarul judiciar desemnat, astfel ca nu este admisibila si deci nici opozabila, nici o activitate extrajudiciara contra debitoarei si nici o adaugare de dobanzi sau penalitati peste data defipta de lege.
Intre aceste activitati suspendate se inscrie si controlul sau calcularea adaugarea ori  recalcularea datoriei de catre organul fiscal, aceste activitati neputand fi reflectate in operatiunile contabile legate de patrimoniul acesteia, procesele verbale incheiate dupa ce debitoarea s-a aflat sub protectia legii prin puterea judecatoreasca odata cui deschiderea procedurii fiind lipsite de orice efect juridic.
Fata de aceasta situatie intelege sa invoce conform dispozitiilor art.76, alin.2 din Legea nr.8572006 pe cale de exceptie, decaderea AFP G. din dreptul de a fi inscris in tabelul de creante al debitorului SC ICMUG SA Giurgiu cu suma de 735.050 lei a carei inscriere a fost solicitata prin cererea de completare de creanta din data de 17.05.2007 si prin cererea de completare din data de 10.07.2007 si cu suma de 8.306.429 lei pentru neexigibilitate si inopozabilitatea actului administrativ fiscal fata de debitor a carei inscriere in tabelul de creante a fost solicitata fara comunicarea deciziilor de impunere, nefiind o creanta mai veche de 30 de zile.
Lichidatorul judiciar a admis la masa credala o creanta a salariatilor debitorului ICMUG SA Giurgiu ce reprezentau plati compensatorii izvorate dintr-un contract colectiv de munca, ratificat de administratorul special inainte de numirea sa si fara a  avea atributii in acest sens, la un moment situat dupa introducerea cererii de deschidere a procedurii insolventei de catre creditorul AFP Giurgiu, respectiv la data de 28.07.2006.
In virtutea principiului maximizarii averii debitorului, lichidatorului judiciar era obligat sa verifice conditiile concrete in care s-a incheiat contractul colectiv de munca in momentul in care pe rol exista o cerere de insolventa nesolutionata irevocabil si sa observe ca partile semnatare sub amenintarea falimentului au modificat doar prevederea referitoare la salariile compensatorii, marindu-se de aproape 4 ori, respectiv de 7 la 24 de salarii.
In mod nejustificat si pagubitor pentru creditorii chirografari, lichidatorul judiciar a preferat sa nu exercite actiunea prevazuta la art.80 alin.c) din Legea nr.85/2006 cu toate ca acest contract incalca in mod vizibil drepturile celorlalti creditori ce urmau sa fie achitati dupa plata platilor compensatorii.
Neverificand legalitatea unui astfel de contract colectiv lichidatorul judiciar a admis inscrierea salariilor prin sindicat cu 24 de salarii compensatorii in loc de 7 cat erau inscrise in vechiul contract , astfel ca acestia au fost preferati cu o suma mult mai mare in dauna celorlalti creditori,. fapt ce a cauzat o alta marire artificiala a pasivului  debitorului.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.75 din Legea nr.85/2006.
In referire la contestatia paratului T. M., astfel cum a fost precizata si completata, tribunalul a pus in discutia partilor, din oficiu exceptiile lipsei interesului, lipsa calitatii procesuale active, tardivitatea contestatiei, precum si fondul cauzei.
In probatiune tribunalul a avut in vedere documentele depuse de contestator in primul ciclu procesual atasate contestatiei initiale, cat si inscrisurile aflate la dosarul de fond in care se deruleaza insolventa debitorului falit ICMUG SA.
Analizand probele dosarului tribunalul a constatat urmatoarele:
1. In ceea ce priveste exceptiile lipsei interesului si lipsei calitatii procesuale active, tribunalul le-a constatat ca nefondate si le-a respins in consecinta.
Dupa casarea pricinii cu trimitere spre rejudecare contestatorul si-a completat  si precizat contestatia initiala indreptata impotriva planului de distribuire, ca fiind o contestatie indreptata impotriva tabelului definitiv al creantelor, in contradictoriu cu creditorul bugetar AJFP Giurgiu (fost DGFP Giurgiu, fost AFPM Giurgiu) si Salariatii ICMUG SA, solicitand radierea acestora din tabelul definitiv cu anumite sume de bani pe care  contestatorul le considera nejustificate.
Interesul paratului este justificat intrucat, sumele in privinta carora cere radierea din tabelul definitiv al creantelor dupa lichidarea activelor debitorului si care in mod vadit nu vor acoperi intreaga masa credala, vor constitui pasivul debitorului care va trebui recuperat de la organele de conducere ale debitorului pe calea actiunii in raspundere patrimoniala personala, deja formulata impotriva paratului – administrator statutar, dar inca nesolutionata.
  In consecinta, actiunea (contestatia) paratului in sensul diminuarii masei credale si pasivului debitorului are la baza un interes legitim si actual.
Calitatea procesuala activa reprezinta o consecinta a existentei interesului legitim si temeiului legal invocat (art.-75 din Legea nr.85/2006) care da dreptul oricarei parti interesate sa formuleze o atare contestatie impotriva tabelului definitiv al creantelor cu privire la inscrierea unei creante in cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau eroare esentiala care au terminat admiterea acelei creante.
Cum prin contestatia precizata si contestata se pretinde existenta unei erori esentiale cu privire la admiterea creantei creditorului bugetar si a salariatilor debitorului rezulta ca paratul are calitate procesuala activa ramanand ca in cadrul  verificarilor de fond din contestatia propriu-zisa sa se stabileasca daca exista sau nu vreo eroare esentiala la momentul inscrierii creantelor contestate.
2. In ceea ce  priveste exceptia tardivitatii contestatiei, tribunalul o constata ca nefondata, intrucat textul legal pe care paratul isi fundamenteaza contestatia precizata (art.75) stabileste un termen  limita de introducere a contestatiei ca fiind inchiderea procedurii, termen care in mod vadit nu s-a implinit, procedura insolventei debitorului falit SC ICMUG SA aflandu-se  in plina desfasurare.
3. In ceea ce priveste fondul judecatii reprezentat de contestatia formulata de catre paratul T. M., astfel cum a fost precizata si completata impotriva tabelului definitiv al creantelor  si in contradictoriu cu creditorul bugetar AJFP G. si Salariatii ICMUG SA, tribunalul o constata ca nefondata si o va respinge in consecinta.
Astfel, tribunalul, a constatat ca prin sentinta comerciala nr.2/16.01.2007 a Tribunalului Giurgiu s-a deschis procedura insolventei impotriva debitorului SC ICMUG SA la cererea creditorului M. SA B., administratorul judiciar fiind desemnat in persoana I. IPURL, dreptul de administrare al debitorului fiind mentinut.
Tribunalul mai retine ca la fila 436, vol. I se afla declaratia de creanta formulata de salariati din cadrul  debitorului prin  intermediul Sindicatului Uniumun IEF91 pentru suma de 2.853.195 lei reprezentand plati compensatorii datorate salariatilor in conformitate cu contractul colectiv de munca inregistrat sub nr.8854/28.07.2006 la DMSSF Giurgiu, platile compensatorii fiind solicitate in temeiul art.131 din  mentionatul contract colectiv de munca.
In probatiunea creantei sindicatul  reprezentativ a depus extras din contractul colectiv de munca mentionat in alineatul precedent si tabelul salariatilor din cadrul ICMUG SA Giurgiu din care rezulta numele si prenumele acestora,  meseria/functia, vechimea in munca, numarul de salarii la care au dreptul potrivit clauzei contractuale si suma cuvenita.
In urma analizarii creantei in conditiile art.66 din Legea nr.85/2006 si prin raportare la documentele doveditoare atasate, administratorul judiciar a procedat la inscrierea salariatilor in tabelul preliminar si definitiv al creantelor cu intreaga valoare declarata, practicianul in insolventa considerand solicitarea intemeiata si legala.
Tabelul preliminar al creantelor nu a fost contestat de catre debitor cu privire la inscrierea creantei salariatilor cu platile compensatorii solicitate in temeiul contractului colectiv de munca.
La filele 527 si urm. vol. I, se afla declaratia de creanta formulata de AFPM G. pentru suma de 8.306.429 lei reprezentand taxe, impozite, contributii si accesorii datorate de catre debitorul insolvent ICMUG SA bugetului de stat, in conformitate cu deciziile de impunere emise de organele fiscale in baza declaratiilor debitorului, intreaga documentatie regasindu-se la filele 529 – 820 , vol.I.
Prin raportul de activitate de la filele 825 si urm.vol.I, administratorul judiciar Inseval IPURL propune inscrierea partiala a creantei AFPM Giurgiu doar  pentru suma de 5.324.412  lei, apreciind ca diferenta de 2.982.017 lei trebuie respinsa, intrucat: suma de 2.747.617 lei nu era exigibila la data deschiderii procedurii insolventei, avand termene de scadenta posterioare date de 16.01.2007, suma urmeaza sa fie declarata drept creanta nascuta dupa deschiderea procedurii inscrisa ca tare in tabelul creantelor; suma de 234.400 lei reprezinta accesorii calculate pentru creanta nascuta anterior datei deschiderii procedurii (art.41 alin.1 din Legea nr.85/2006).
In consecinta celor mentionate in raport in tabelul preliminar al creantelor (fila 824, vol. I) creditorul AFPM Giurgiu a fost inscris  partial cu suma de 5.324.412 lei in categoria creantelor bugetare.
De asemenea, tribunalul mai retine ca la fila 891, vol. II se afla cererea creditorului AFPM G. de completare creanta cu suma de 732.050 lei reprezentand  impozit pe profit, TVA de plata si majorarile de intarziere, sume stabilite prin raportul de inspectie fiscala nr.9605/30.03.2007 si decizia de impunere nr.90/30.03.2007 atasate cererii de completare la filele 892 – 928, vol. II, in raport de cererea completatoare creditorul AFPM precizand  o creanta totala de  9.038.479 lei (= 8.306.429 lei + 732.050 lei).
La fila 947, vol. II se afla atasat tabelul definitiv al creantelor intocmit pentru debitorul insolvent SC ICMUG SA in care creditorul bugetar AFP Giurgiu apare inscris doar cu suma de 5.324.412 lei, astfel cum era inscris si in tabelul preliminar al creantelor, ceea ce inseamna ca practicianul in insolventa si-a mentinut pozitia exprimata in raportul de activitate si nu a rectificat tabelul preliminar in sensul revenirii asupra sumei diferente  neinscrise sau al analizarii cererii completatoare de la filele 891, vol. II, pentru suma de 732.050 lei.
La filele 949 – 950, vol. II , se afla sentinta comerciala nr.130/29.05.2007 a Tribunalului Giurgiu prin care s-a dispus trecerea debitorului ICMUG SA in faliment, stabilindu-se termenele legale pentru intocmirea tabelului suplimentar si definitiv al creantelor.
Dupa trecerea la faliment creditorul bugetar AFPM G. a depus la filele 955 – 956, vol. II, o cerere completare creanta (in realitate o cerere de suplimentare a creantei) pentru urmatoarele sume de bani:
-2.982.017 lei declarata initial si respinsa prin tabelul preliminar si definitiv , intrucat nu era exigibila la data deschiderii procedurii, fiind creante nascute dupa deschiderea procedurii,
-732.050 lei, reprezentand suma din cererea completatoare de la fila 891, vol.II si care nu a fost inclusa in tabelul preliminar sau definitiv  intrucat reprezinta sume nascute dupa  deschiderea procedurii stabilite  prin raportul de inspectie fiscala nr.9605/3.03.2007 si decizia de impunere nr.90/30.03.2007.
Prin tabelul suplimentar intocmit (fila 1018, vol. II) lichidatorul judiciar I. IPURL a inscris salariatii ICMUG SA la capitolul creante salariale cu suma de 2.853.195 lei si pe  creditorul AFPM G. cu suma de  3.714.067 lei (=2.982.017 lei + 732.050 lei).
Prin tabelul definitiv consolidat (fila 1019, vol. II) situatia salariatilor a ramas nemodificata, iar la capitolul creante bugetare creditorul AFPM Giurgiu figureaza inscris cu suma de 9.038.497 lei (=5.324.412 LEI + 2.982.017 lei + 732.050 lei), adica rezultanta din adunarea sumelor din tabelul preliminar/definitiv cu sumele din tabelul suplimentar al creantelor.
Prin raportul de activitate intocmit de lichidator si aflat la filele 1024 -1027, vol.II, lichidatorul judiciar a analizat creantele inscrise in tabelul suplimentar privind pe AFPM G. si salariatii ICMUG SA, exprimandu-si punctul de vedere argumentat cu privire la temeinicia acestor creante raportat la documentele justificative depuse.
Raportul de analiza a creantei suplimentare a AFPM G. arata ca sumele declarate inscrise provin din inlesnirile la plata obligatiilor datorate bugetului de stat restante la data de 31.12.2011 acordate cu ocazia privatizarii SC ICMUG SA de catre AVAS si vanzarea de actiuni catre actionarul majoritar  S & T Oil E. and M. Ltd, in temeiul Legii nr.137/2002.
Desi a beneficiat de  aceste inlesniri in baza mai multor ordine emise de Ministerul Finantelor Publice si a conventiilor incheiate cu creditorul bugetar, acestea au fost pierdute in urma desfiintarii contractului de vanzare cumparare de actiuni prin care se realizase privatizarea SC ICMUG SA pentru neindeplinirea obligatiilor asumate astfel  incat creditorul bugetar a revenit asupra acestor facilitati si a solicitat plata lor pe calea inscrierii la masa credala.
De asemenea, se adauga sumele calculate de organul fiscal cu titlu de impozit pe profit, TVA si accesorii, reprezentand diferente de pret pentru tranzactiile succesive care au avut ca obiect vanzarea unor bunuri imobile ale debitorului prin  interpusi luand in considerare pretul real al bunurilor la care s-au vandut in tranzactiile ulterioare , iar nu in raport de valoarea subevaluata la care au iesit din patrimoniul debitorului.
O a treia componenta a creantei totale a creditorului bugetar este reprezentata de  sumele de bani calculate pentru cheltuielile  constatate ca nedeductibile, in sensul ca s-au efectuat plati catre furnizori pentru servicii contractate, dar neefectuate.
In conformitate cu dispozitiile art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006 (temeiul juridic invocat de parat), dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor la tabelul preliminar si pana la inchiderea procedurii orice parte interesata poate face contestatie impotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta in tabelul definitiv de creante, in cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau  unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta.
Asadar, in regula generala partile interesate si nemultumite de modul de intocmire si inscriere a creantelor trebuie sa foloseasca calea de atac a contestatiei la tabelul preliminar al creantelor.
In mod exceptional partile interesate care nu au formulat contestatie la tabelul preliminar, pot formula contestatie impotriva tabelului definitiv al creantelor, dar numai in cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau eroare esentiala care au determinat admiterea acelei creante.
Paratul T.M. pretinde, prin contestatia la tabelul definitiv  formulata , ca s-ar afla in aceasta ipoteza  de exceptie a legii, in sensul  existentei unei erori esentiale sub imperiul caruia practicianul in insolventa a inscris creantele contestate declarate de AFPM Giurgiu si salariati, urmand ca tribunalul sa verifice daca s-a realizat sau nu aceasta eroare esentiala mentionata de lege.
In acceptiune juridica eroarea inseamna falsa reprezentare a realitatii cu ocazia analizarii creantelor in discutie, falsa reprezentare a realitatii conducand la rezultatul prejudiciabil al inscrierii creantelor contestate.
In referire la situatia creantei creditorului AJFP (fost AFPM ) Giurgiu tribunalul constata ca prin tabelul preliminar al creantelor si definitiv acesta a fost inscris partial fata de cererea declarata, respectiv 5.324.412 lei, restul pana la 8.306.429 lei, apreciind ca nu reprezinta sume exigibile la data deschiderii procedurii insolventei (16.01.2007).
Sumele inscrise au la baza declaratiile fiscale efectuate de catre debitor si deciziile de impunere emise de organele fiscale,  necontestate de catre debitor prin organele sale reprezentative in procedura de contencios administrativ fiscal sub imperiul careia au fost emise, deciziile de impunere necontestate devenind titluri executorii.
In consecinta, dupa verificarea documentelor justificative depuse de creditorul bugetar AFPM G., practicianul in insolventa a inscris partial sumele declarate si care erau datorate la momentul deschiderii procedurii neputand sa refuze sumele ce proveneau din decizii de impunere necontestate.
Organele statutare de conducere ale debitorului, atat in prealabil deschiderii procedurii insolventei, cat si ulterior pana la trecerea in faliment avand dreptul de administrare pastrat, nu au atacat deciziile de impunere emise, acceptand astfel implicit, dar neechivoc, ca sumele pretinse de catre creditorul bugetar sunt reale si datorate.
Potrivit atributiilor  sale legale si deontologiei profesionale, practicianul in insolventa nu era obligat sa atace in contencios administrativ fiscal deciziile de impunere emise de organele fiscale, in masura in care, din verificarile efectuate, nu a constatat nereguli in ceea ce priveste realitatea si temeinicia creantei declarate de AFPM G..
Dimpotriva , practicianul in insolventa a procedat la analiza efectiva a creantei creditorului AFPM Giurgiu si a documentelor justificative depuse, ocazie cu care si-a format convingerea, argumentata prin rapoartele de activitate si de analiza intocmite , ca sumele declarate si inscrise in tabelul preliminar si definitiv, iar ulterior si in tabelul preliminar si definitiv consolidat sunt reale si intemeiate, motiv pentru care a dispus inscrierea lor.
Asadar, in analiza declaratiei de creanta initiale, cat si a declaratiilor de creanta suplimentare ulterioare in baza carora creditorul bugetar a fost inscris , nu subzista vreo eroare (falsa reprezentare a realitatii), intrucat  practicianul in insolventa a verificat aceste declaratii prin raportare la documente justificative depuse in probatiune – decizii de impunere fiscala care nu au fost contestate de catre debitor prin reprezentantii sai in procedura administrativ fiscala in temeiul careia fusesera emise, devenind executorii potrivit procedurii fiscale.
Astfel, cum s-a aratat deja suma de 2.982.017 lei a fost analizata de catre practicianul in insolventa ca o creanta suplimentara, intrucat chiar daca titlul din care  rezulta era anterior deschiderii procedurii (16.01.2007) , totusi sumele erau scadente posterior deschiderii,  asa incat in mod temeinic si legal au fost considerate creante suplimentare si inscrise in tabelul suplimentar.
In ceea ce priveste suma de 732.050 lei aceasta provine din inspectia fiscala derulata la debitor in perioada 18.10.2006 – 30.03.2007, cand in urma neregulilor constatate, s-au stabilit obligatii suplimentare de plata, reprezentand impozit pe profit, TVA si accesorii prin raportul de inspectie fiscala nr.9605/30.03.2007 si decizia de impunere nr.90/30.03.2007.
In acest context, judecatorul sindic apreciaza ca si daca obligatiile au fost stabilite pentru o perioada anterioara datei deschiderii procedurii, totusi acestea nu erau cunoscute la data deschiderii procedurii, fiind constatate ca obligatie fiscala dupa 16.01.2007 in baza actului  de inspectie fiscala si a deciziei de impunere fiscala devenind datorate din ziua de 30.03.2007 cand s-a stabilit existenta obligatiei fiscale, deci dupa deschiderea procedurii insolventei, situatie in care in mod corect a fost analizata si inscrisa drept creanta suplimentara , in mod temeinic si legal, potrivit naturii sale.
In referire la situatia creantei salariatilor ICMUG SA tribunalul a constatat ca practicianul a admis in integralitatea ei aceasta creanta avand la baza documente justificative reprezentate de contractul colectiv de munca si tabelul centralizator din care rezulta   numele acestora, functia , vechimea si drepturile cuvenite cu titlu de plati compensatorii in caz de concediere ca urmare a intrarii in insolventa.
Potrivit dispozitiilor art.130 – 131 din contractul colectiv de munca inregistrat la DMSSF Giurgiu conducerea debitorului si salariatii prin sindicatul reprezentativ au stabilit acordarea unor plati compensatorii salariatilor in cadrul concedierii colective, diferentiat in functie de vechimea in munca, intre 8 -22 salarii medii brute pe societate.
Acest contract reprezinta vointa libera a partilor semnatare care au considerat ca,  in caz de concediere colectiva, salariatilor trebuie sa li se ofere o minima protectie sociala din partea unitatii la care au fost angajati si la bunul mers al careia au contribuit, contractul fiind valabil intocmit si producator de efecte juridice, nefiind atacat de catre parti sau terti pretins vatamatori.
Tribunalul considera ca este irelevant ca acest contract a fost incheiat in timp ce pe rolul tribunalului se formulasera actiuni impotriva debitorului pentru deschiderea procedurii insolventei, intrucat in luna iulie 2006 impotriva debitorului nu se deschisese vreo procedura de insolventa, aflandu-se in stare normala de functionare.
De aceea, tribunalul considera ca avand in vedere contractul colectiv de munca valabil incheiat, practicianul in insolventa nu putea refuza inscrierea creantei salariatilor reprezentand plati compensatorii datorate, asa incat inscrierea a avut la baza verificarea creantei si documente justificative neexistand vreo eroare (falsa reprezentare a realitatii) care sa determine inscrierea creantei salariatilor.
Potrivit atributiilor sale legale si  deontologiei sale profesionale, formandu-si convingerea ca platile compensatorii erau datorate in baza contractului colectiv de munca valabil incheiat, practicianul in insolventa nu era obligat sa atace sub imperiul jurisdictiei dreptului muncii contractul mentionat.
Pentru aceste motive  tribunalul a respins ca nefondate exceptiile lipsei interesului, lipsei calitatii procesuale active si tardivitatii invocate  din oficiu si a respins ca nefondata contestatia formulata de paratul T. M..
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs recurentul parat  T. M., cauza fiind inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V- a Civila.
Recursul nu a fost motivat in termenul prevazut de lege.
Desi la data de 04.06.2015 recurentul a depus la dosar „nota de sedinta” ( filele 26-30), prin care a sustinut mai multe critici ale sentintei, fara ca vreuna dintre acestea sa imbrace forma unor motive de recurs de ordine publica, instanta a invocat exceptia nulitatii recursului, ca nefiind motivat in termenul legal, cu privire la care a retinut urmatoarele:
Recursul, asa cum era acesta reglementat de legislatia procesuala aplicabila cauzei de fata ( vechiul Cod), reprezinta acea cale de atac extraordinara, nedevolutiva, comuna si, in principiu, nesuspensiva de executare, ce poate fi exercitata numai pentru motive de nelegalitate a hotararii atacate.
Astfel, art. 299 alin. 1 din C.pr. civ. reglementeaza : „Hotararile date fara drept de apel, cele date in apel, precum si, in conditiile prevazute de lege, hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse recursului.” Textul este situat in Titlul V intitulat „ Caile extraordinare de atac” din cadrul Cartii a II a din vechiul Cod de procedura civila, astfel ca asupra caracterului extraordinar al acestei cai de atac, in prezent nu se mai pot propune discutii controversate.
Dispozitiile art. 304 din C.pr. civ. stabilesc ca „Modificarea sau casarea unei hotarari se poate cere in urmatoarele situatii, numai pentru motive de nelegalitate : […] „ ( textul enumerand apoi motivele de recurs, cu privire la care nu ne vom opri aici deoarece nu intereseaza pentru solutionarea exceptiei).
Caracterul de cale de atac extraordinara este dat de criteriul conditiilor necesare pentru exercitarea acestei cai de atac. Daca o cale ordinara de atac poate fi formulata pentru orice motiv pe care se justifica nemultumirea partii care o exercita, calea extraordinara de atac va putea fi formulata numai pentru motivele expres si limitativ stabilite de lege.
In ce priveste recursul, pornind de la dispozitiile enuntate mai sus, este unanim acceptat ca acesta nu poate fi exercitat decat pentru motive de nelegalitate ( art. 304 alin. 1 din C.pr. civ.).
Chiar daca in cauza este vorba de un recurs exercitat in conditiile art. 304 1 din C.pr. civ., respectiv impotriva unei hotarari care nu este susceptibila de a fi atacata cu apel, iar acesta nu va fi limitat la motivele enumerate expres de art. 304 pct. 1-9 din C.pr. civ., aspectele sub care va fi analizata cauza intr-un astfel de recurs sunt limitate doar la nelegalitatea hotararii. Altfel spus, limitarea motivelor de recurs conform art. 304 1 din C.pr. civ. nu priveste enumerarea motivelor prevazute de art. 304 pct. 1-9, ci priveste caracterul de motive de nelegalitate a hotararii.
Acest lucru rezulta din intreaga reglementare actuala a recursului, care este o cale extraordinara de atac, indiferent daca priveste o hotarare data in apel sau o hotarare fara drept de apel, aceasta putand fi exercitata doar pentru motive de nelegalitate.
Acestea trebuie sa imbrace forma unor critici aduse sentintei , a unor aspecte referitoare la modul de aplicare a legii de catre prima instanta la situatia concreta.
Mai mult, recurentul arata in declaratia sa de recurs ca urmeaza sa formuleze motivele dupa redactarea hotararii.
Din analiza actelor dosarului rezulta ca hotararea a fost comunicata paratului la data de 07.04.2015, astfel cum rezulta din dovada de comunicare de la fila 366 din dosarul Tribunalului Giurgiu, astfel ca acesta avea posibilitatea sa depuna motivele de recurs in termen de 7 zile de la comunicare, adica pana cel mai tarziu la data de 15.04.2015, termen calculat pe zile libere conform art. 101 din vechiul Cod de procedura civila.
Intrucat in recursul declarat nu se regaseste nici o critica a hotararii, instanta de recurs va constata nul recursul, conform art. 306 alin. 1 din C.pr. civ. rap. al art. 304 alin. 1 din C.pr. civ., pentru lipsa acestor motive de nelegalitate. In acelasi timp, Curtea constata ca nu pot fi identificate motive de ordine publica de nelegalitate, ce ar fi putut fi invocate din oficiu de catre instanta sau dintre cele cuprinse in Nota depusa la dosar la data de  04.06.2015, conform art. 306 alin. 2 din C.pr. civ., astfel ca exceptia nulitatii recursului a fost admisa.