Litigiu de asigurari sociale avand ca obiect actiune in recalculare drepturi de pensie.

Domeniul: asigurari sociale
 Litigiu de asigurari sociale avand ca obiect actiune in recalculare drepturi de pensie. Netemeinicia pretentiilor privind valorificarea mentiunilor adeverintei emisa de fostul angajator cu incalcarea normelor juridice care reglementeaza continutul pe care trebuie sa-l aiba un asemenea document. Apel admis.

- Legea nr. 263/2010, art. 165; HGR nr. 257/2011, art. 124 si 127.


Adeverinta in cauza mentioneaza veniturile lunare realizate de intimata in perioada 15 august 1973 – 01 iulie 1996, emitentul adeverintei nespecificand daca aceste venituri sunt brute sau nete, respectiv ce reprezinta aceste sume, titlul cu care s-au platit, din ce sunt compuse, nefiind indicate distinct si defalcat sporurile cuprinse, pentru a se putea analiza daca au fost deja valorificate. De asemenea, nu se explica de unde provine diferenta dintre salariile consemnate in carnetul de munca si veniturile cuprinse in adeverinta.
Astfel, se constata ca adeverinta nr. 154/07.06.2013 ce atesta veniturile realizate de reclamanta in perioada 15 august 1973 – 01 iulie 1996 nu respecta conditiile de fond si forma prevazute de HG nr. 257/2011, pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.
Dispozi?iile art. 124 alin. 1, precum si cele ale art. 127 alin. 2 din HG nr. 257/2011 prevad ca adeverinta trebuie sa contina in mod obligatoriu salariul tarifar de incadrare, denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordata, perioada in care a primit sporul ?i temeiul in baza caruia s-a acordat, cerin?e pe care actul supus valorificarii nu le indepline?te. Adeverin?a in cauza atesta doar veniturile realizate in perioada indicata, in mod global, nedefalcat, fara a se preciza daca acestea sunt brute sau nete.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALA, DECIZIA NR. 2984 DIN 10 SEPTEMBRIE 2015)



Reclamanta V.V. prin cererea inregistrata la data de 06.01.2014 a chemat in judecata pe parata CPMB pentru a fi obligata sa emita o noua decizie prin care la recalcularea drepturilor de pensie sa valorifice veniturile mentionate in adeverinta nr. 154/07.06.2013 emisa de SC E. SA, precum si sa plateasca diferentele de drepturi de pensie rezultate  si cheltuielile de judecata.
Prin sentinta civila nr. 2797 din data  de 25.03.2015, pronuntata de Tribunalul Bucure?ti Sectia a VIII-a, a fost admisa cererea de chemare in judecata completata formulata.
A fost obligata parata sa emita o noua decizie prin care la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantei, incepand cu data de 01.07.2013, sa valorifice veniturile lunare mentionate in adeverinta nr. 154/07.06.2013 emisa de SC E. SA si sa plateasca diferentele de drepturi de pensie rezultate incepand cu data de 01.07.2013 pana la zi .
A fost obligata parata sa plateasca 500 de lei cheltuieli de judecata in favoarea reclamantei.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta, in raport de continutul inscrisurilor depuse la dosar prin prisma prevederilor art.2 lit. c, art.  art. 107  din Legea nr. 263/2010, a retinut urmatoarele:
Reclamanta, potrivit adeverintei nr. 154/2013, in perioada 1973-1996 a realizat  venituri  lunare pentru care s-au achitat toate obligatiile financiare conform legislatiei in vigoare.
Prin art. 2 lit. c din Legea nr. 263/2010 a fost consacrat principiul contributivitatii conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor  datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public.
Drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite. Dreptul de pensie al reclamantului s-a deschis sub imperiul prevederilor Legii nr.  263/2010.
Contributia de asigurari sociale era datorata de angajator la venitul brut realizat de salariat. Prin decizia nr. 19/2011  Inalta Curte de Casatie si Justitie a statut  ca  formele de retribuire in acord global vor fi luate in considerare la stabilirea si calcul pensiei daca au fost incluse in salariul brut  si s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii. Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 19/2012  a statut  ca sumele incasate sub forma sporuri si alte venituri suplimentare  realizate anterior datei de 01.04.2001se iau  in calcul  la stabilirea pensiei daca au fost incluse in  baza de calcul conform legislatiei anterioare  sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverinte  eliberate de unitati  conform legislatiei in vigoare si pentru  care  s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
In continutul adeverintei se precizeaza in mod expres ca angajatorul a achitat  contributia de asigurari  sociale.
Avand in vedere prevederile art. 2 lit. c  din Legea nr. 263/2010 si ale rationamentului  din   decizia nr. 19/2012 si nr. 19/2011  pronuntate de  Inalta Curte de Casatie si Justitie, (obligatorii conform art. 517 alin. 4 cod procedura civila) in ceea ce priveste principiul contributivitatii, se va dispune admiterea cererii obligarea paratei sa emita o noua decizie prin care sa recalculeze pensia  incepand cu data de 01.07.2013  stabilita  fata de data depunerii cererii la casa de pensii, prevederile art. 107 alin. 4 din legea nr. 263/2010 prin valorificarea veniturilor din adeverinta nr. 154/07.06.2013.
Fata de prevederile art. 107 alin. 5 din Legea nr. 263/2010, a fost dispusa obligarea paratei sa o despagubeasca pe reclamanta cu diferenta dintre pensia recalculata incepand cu data de 01.07.2013 si cea incasata pana la zi.
Potrivit art. 453 Cod procedura civila, a fost dispusa obligarea  paratei la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecata fata de reclamant reprezentand onorariu de avocat.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, parata CPMB.
In motivarea apelului, intemeiat in drept pe dispozitiile art.466 C.pr.civ., apelanta parata a solicitat admiterea apelului, criticand sentinta civila pentru netemeinicie si nelegalitate, pentru urmatoarele motive:
Prin sentinta civila apelata, instanta de fond a obligat apelanta parata la valorificarea veniturilor lunare atestate de adeverinta nr. 154/07.06.2013 emisa de E. SA.
Instanta de fond a incalcat dispozitiile in temeiul art.165 al. 1 si 2 din legea nr.263/2010, care dispun ca la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, astfel:
salariile brute, pana la data de 1 iulie 1977;
salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991;
salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
La determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. 1 se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 01.04.1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite c adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.
Solicita sa se aiba in vedere ca Legea 263/2010 stabileste modalitatea de calcul a drepturilor de pensie cuvenite fiecarui beneficiar, procedura de calcul a punctajului mediu anual este descrisa in dispozitiile art. 95 si 96 din Legea n.263/2010.
Prima instanta nu a analizat in mod judicios continutul adeverintei nr. 154/07.06.2013, prin prisma dispozitiilor legale incidente si a concluzionat ca veniturile pot fi valorificate intrucat este respectat principiul contributivitatii.
Insa, forma in care adeverinta a fost redactata nu permite nici Casei de Pensii si nici instantei sa stabileasca daca veniturile suplimentare pe care le atesta pot fi avute in vedere la recalcularea pensiei.
Dispozitiile art.165 nu sunt respectate intrucat nu sunt precizate sporurile si adaosurile si nici veniturile brute de cele nete.
Principiul contributivitatii nu este contrazis de faptul ca in programul de calcul al pensiilor se introduce pentru anumite perioade, nivelul salariului brut, iar pentru altele, valoarea neta, caci aceasta masura se aplica unitar pentru toti destinatarii legii si numai daca pentru respectivele venituri se dovedeste deducerea contributiilor de asigurari sociale.
Prin urmare, solicita sa se dea eficienta legii care fixeaza anume ce forma a venitului respectiv se utilizeaza in algoritmul de calcul, lege de la care nu se poate deroga, inlaturand-o in procesul aplicarii, spre a crea in locul acesteia, alte norme, care, intr-o optiune subiectiva, ar reflecta mai bine cerintele echitatii ori alte principii de drept, deja consacrate, cum este in cauza cel al contributivitatii.
In situatia admiterii apelului, solicita obligarea intimatei reclamante la restituirea cheltuielilor de judecata in cuantum de 500 lei la care apelanta parata a fost obligata de catre instanta de fond.
Prin intampinarea depusa la dosar intimata reclamanta a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizand apelul declarat, potrivit dispozitiilor art.477 C.pr.civ., in raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:
Prima instanta a facut o gresita aplicare a dispozitiilor legale incidente in speta, admi?and cererea de valorificare a veniturilor evidentiate in adeverinta nr. 154/07.06.2013 emisa de SC E. SA.
Adeverinta in cauza mentioneaza veniturile lunare realizate de intimata in perioada 15 august 1973 – 01 iulie 1996, emitentul adeverintei nespecificand daca aceste venituri sunt brute sau nete, respectiv ce reprezinta aceste sume, titlul cu care s-au platit, din ce sunt compuse, nefiind indicate distinct si defalcat sporurile cuprinse, pentru a se putea analiza daca au fost deja valorificate. De asemenea, nu se explica de unde provine diferenta dintre salariile consemnate in carnetul de munca si veniturile cuprinse in adeverinta.
Astfel, se constata ca adeverinta nr. 154/07.06.2013 ce atesta veniturile realizate de reclamanta in perioada 15 august 1973 – 01 iulie 1996 nu respecta conditiile de fond si forma prevazute de HG nr. 257/2011, pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.
Dispozi?iile art. 124 alin. 1, precum si cele ale art. 127 alin. 2 din HG nr. 257/2011 prevad ca adeverinta trebuie sa contina in mod obligatoriu salariul tarifar de incadrare, denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordata, perioada in care a primit sporul ?i temeiul in baza caruia s-a acordat, cerin?e pe care actul supus valorificarii nu le indepline?te. Adeverin?a in cauza atesta doar veniturile realizate in perioada indicata, in mod global, nedefalcat, fara a se preciza daca acestea sunt brute sau nete.
Legea nr. 263/2010 stabileste modalitatea de calcul a drepturilor de pensie cuvenite fiecarui beneficiar. Potrivit art. 165 din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, astfel: salariile brute, pana la data de 1 iulie 1977; salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991; salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
    (2) La determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.
Art. 2 lit. c din acelasi act normativ reglementeaza principiul contributivitatii care presupune ca stabilirea drepturilor de pensie sa fie efectuata in raport de toate veniturile asupra carora s-a calculat contributia de asigurari sociale, inregistrate in carnetul de munca sau evidentiate in adeverintele eliberate de unitatile la care asiguratul si-a desfasurat activitatea.
Cu toate acestea, aplicarea principiului enuntat anterior nu poate fi facuta fara a se avea in vedere si dispozitiile art. 96 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 care arata cum se determina punctajul mediu anual pe baza caruia se calculeaza cuantumul pensiei cuvenite, anume prin raportarea salariului brut lunar individual, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale la castigul salarial mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.
Asadar, evidentierea distincta in cazul fiecarui salariat a categoriilor salariale mentionate de legiuitor (salariu brut, sporuri, adaosuri) nu este intamplatoare si nici inutila deoarece, pentru perioada anterioara datei de 01.04.2001, art. 165 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 prevede in mod expres modalitatea in care se utilizeaza la determinarea punctajelor lunare salariile brute sau nete, respectiv salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991.
Mai mult decat atat, adeverinta nu cuprinde mentiunea conform careia pentru aceste venituri s-ar fi achitat contributii de asigurari sociale, ci doar o mentiune generica potrivit careia pentru perioada de activitate atestata de adeverinta societatea a retinut si virat achitat CAS, potrivit legislatiei in vigoare la acea data.
Cum o serie de venituri au fost exceptate de la plata contributiilor de asigurari sociale, o astfel de mentiune este irelevanta si fara eficienta din punct de vedere juridic. Emitentul adeverintei trebuia sa-si asume raspunderea de a declara ca angajatorul a virat contributia la toate sumele mentionate in adeverinta si pentru care legislatia de la acea data nu prevedea retinerea contributiei si sa confirme in acest fel faptul ca s-a platit contributia de asigurari sociale in raport si de veniturile suplimentare realizate de salariat.
Practica atat a asiguratilor cat si a angajatorilor de a solicita si a elibera adeverinte neconforme care nu mentioneaza salariatilor si temeiul legal al acordarii acestor drepturi, dupa cum nu mentioneaza nici care este baza de calcul a contributiei de asigurari sociale si daca aceasta a fost achitata la data realizarii veniturilor, este incorecta si nu poate fi validata de instanta prin obligarea casei de pensii la valorificarea unor adeverinte care nu respecta cerintele legale nici macar sub aspectul elementelor minime care sa le asigure validitatea.
Valorificarea unor venituri suplimentare fata de cele consemnate in carnetul de munca este posibila doar daca sunt indeplinite aceleasi conditii ca si cele expuse in considerentele Deciziei nr. 19/2011 din 17/10/2011 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 824 din 22/11/2011 si anume sa rezulte ca angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, ca aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse in salariul de baza brut, ca bugetul asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributia de asigurari sociale platita de catre angajator, aferenta veniturilor salariale suplimentare obtinute.
Astfel, Curtea noteaza ca in mod corect apelanta parata a refuzat valorificarea acestor venituri, pentru faptul ca nu se poate verifica daca acestea fac parte din categoria veniturilor pentru care s-au achitat contributiile de asigurari sociale sau din categoria veniturilor exceptate de la plata contributiei  si care nu sunt avute in vedere. De asemenea, veniturile fiind mentionate in mod global, nefiind defalcate, nu se poate verifica nici care parte dintre sporurile incluse in venitul brut au fost deja luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie, existand si riscul ca o parte din aceste venituri sa fie valorificate de doua ori, in raport de veniturile rezultate din carnetul de munca al reclamantei intimate si adeverinta depusa de acesta.
Intimata a depus in calea de atac adeverinta nr.243/22.07.2015 eliberata de SC E. SA, referitoare la veniturile realizate de acesta in calitate de salariat in perioada august 1973 – iunie 1996. Insa, adeverinta a fost eliberata ulterior pronuntarii sentintei de fond, motiv pentru care prima instanta nu o putea avea in vedere. In plus, in apel nu s-a facut dovada faptului ca intimata reclamanta s-ar fi adresat Casei de pensii, depunand respectiva adeverinta la institutia apelanta. Or, potrivit art.107 alin.3 si 5 din Legea nr.263/2010, intimata trebuia sa se adrese Casei de pensii, in speta neexistand un refuz al acesteia in sensul recalcularii pensiei cu luarea in considerare a adeverintei anexate in apel.
Sustinerea intimatei reclamante in sensul ramanerii fara obiect a apelului declarat de apelanta-parata CPMB este nefondata. Decizia nr. 251821/21.08.2015 privind acordarea pensiei anticipate partiale, in raport de care intimata sustine ramanerea fara obiect a prezentului apel, a fost emisa pentru punerea in executare a sentintei civile nr.2797/25.03.2015, apelata in cauza. Aceasta sentinta civila are caracter executoriu de drept, potrivit dispozitiilor art.448 pct.4 C.pr.civ., conform carora hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale, astfel ca apelanta era obligata a o pune in executare, in virtutea legii. Prin urmare, cum apelanta a emis decizia nr.251821/21.08.2015 de revizuire a pensiei intimatei in baza hotararii judecatoresti executorii de drept, Curtea va inlatura sustinerile intimatei privind ramanerea fara obiect a apelului declarat.
Fata de aceste considerente de fapt si de drept, in baza art. 480 alin. 2 C.pr.civ., Curtea va admite apelul, va schimba sentinta si va respinge contestatia completata, ca neintemeiata. Fata de solutia ce va fi pronuntata si raportat la culpa procesuala retinuta, va respinge cererea intimatei reclamante privind cheltuielile de judecata, ca neintemeiata.