DREPT PROCESUAL CIVIL. TRANSMITEREA CALITATII PROCESUALE ACTIVE CATRE SOCIETATEA CESIONARA. ANTERIORITATEA CONTRACTULUI DE CESIUNE DE DREPTURI LITIGIOASE IN RAPORT DE DATA DECESULUI RECLAMANTULUI. EXCEPTII DE LA DISPOZITIILE CARE RESTRANG ADMISIBILITA
(Decizie nr. 937 din data de 23.10.2014 pronuntata de Curtea de Apel Oradea)SECTIA I - A CIVILA
Materie: DREPT PROCESUAL CIVIL. TRANSMITEREA CALITATII PROCESUALE ACTIVE CATRE SOCIETATEA CESIONARA. ANTERIORITATEA CONTRACTULUI DE CESIUNE DE DREPTURI LITIGIOASE IN RAPORT DE DATA DECESULUI RECLAMANTULUI. EXCEPTII DE LA DISPOZITIILE CARE RESTRANG ADMISIBILITATEA PROBEI CU MARTORI. MANDAT FARA REPREZENTARE.
- Art. 243 pct. 1 Cod procedura civila
- Art. 1191, 1197 si 1198 Cod civil
- Art. 1175, 1198, 1539 si 1541 Cod civil
- Art. 44 din Constitutia Romaniei
Problema transmiterii calitatii procesuale active catre societatea cesionara nu putea fi transata decat dupa finalizarea procedurii succesorale, in contradictoriu cu persoanele desemnate in calitate de succesoare prin certificatul de mostenitor. Dupa depunerea hotararii de atribuire a mostenirii, in procedura de contradictorialitate cu unica mostenitoare a reclamantului astfel cum impune principiul contradictorialitatii ce guverneaza procesul civil, instanta a stabilit ca societatea cesionara are calitate procesuala activa, statuare corecta data fiind anterioritatea contractului de cesiune de drepturi litigioase in raport de data decesului reclamantului.
Criticile axate pe nedovedirea in cauza a actului secret impus ad conditionem de dispozitiile art. 1191 din Codul civil, nu pot fi acceptate, avand in vedere exceptiile de la dispozitiile care restrang admisibilitatea probei cu martori instituite de art. 1197 si 1198 din Codul civil, fiind permisa proba cu martori cand exista un inceput de dovada scrisa si respectiv atunci cand partea s-a aflat in imposibilitate morala de a-si preconstitui o dovada scrisa cu privire la actul incheiat, din probatoriul administrat rezultand ca intre reclamantul defunct si parat au existat relatii de afaceri.
In speta, coexista actul juridic public - incheiat de parat cu AVAB - si mandatul fara reprezentare incheiat intre reclamant si parat - reiesind cu certitudine acordul simulatoriu al acestora din urma, acord in temeiul caruia paratul a actionat in nume propriu, insa pe seama mandantelui sau, dispozitiile art. 1175, 1198, 1539 si 1541 din Codul civil gasindu-si o corecta aplicare in cauza, fiind in prezenta unei simulatii prin interpunere de persoane. DECIZIA CIVILA NR. 937/2014-R din 23.10.2014
(Dosar nr. 1781/271/2007*)
Prin sentinta civila nr. 9162 din 02.07.2013 din pronuntata de Judecatoria O, s-a respins ca neintemeiata exceptia puterii de lucru judecat invocat de reclamanta, s-a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul initial H E si continuata de reclamanta SC P SA, in contradictoriu cu paratul H J si in consecinta: s-a constatat partial simulata licitatia publica din data de 27.02.2002 organizata de AVAB pentru vanzarea activului denumit Ferma B" situata in extravilanul localitatii B, jud. T, compusa din constructii speciale si utilitati, inscris in CF nr. 5239 D, in ceea ce priveste mijloacele fixe conform Anexei II la procesul verbal de licitatie nr.122 din 27.02.2002 si identitatea adjudecatarului, s-a constatat ca paratul a participat si adjudecat bunurile imobile si mobile (fara teren) in calitate de mandatar al reclamantului initial, hotararea tinand loc de contract de vanzare-cumparare pentru pretul de 32430 USD (echivalent in lei la cursul de schimb BNR din ziua efectuarii platii, respectiv 32.344 lei vechi/ 1 USD) + TVA, achitat integral de catre H E, s-a dispus rectificarea CF nr. 402384 D nr. top. 1-9/2, cad. CI top: 1-9/2, CF nr. 402385 D, nr. top. 1-9/3, cad. CI top: 1-9/3 si CF nr. 402386 D nr. top. 1-9/4, cad. CI top: 1-9/4 (toate provenite din conversia pe hartie a CF nr. 5239 D), in sensul radierii dreptului de proprietate al paratului H J si inscrierii dreptului reclamantei de proprietate asupra activului denumit Ferma B, situata in extravilanul localitatii B, jud.T, doar in ceea ce priveste constructiile speciale si utilitatile.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca in data de 27.02.2002, la sediul AVAB din B a avut loc licitatia publica pentru vanzarea urmatoarelor active, proprietatea SC P SA T: Ferma S T (fara teren) situata in extravilanul localitatii S T, jud. T, compusa din constructii speciale, utilitati si mijloace fixe, Ferma B cu teren in suprafata de 31.629 mp, situata in extravilanul localitatii B, jud. T, compusa din constructii speciale, utilitati si mijloace fixe -extras CF 5239 D, si a mijloacelor fixe apartinand Fermei G situate la sediul societatii din str. O, nr. 6, jud.T.
Astfel cum rezulta din procesul verbal de licitatie incheiat la data de 27.02.2002, ora 13,00, la licitatia publica s-a inscris un singur participant, respectiv paratul "‘H I - persoana fizica - cetatean roman, cu domiciliul in G si resedinta in T..." care a adjudecat bunurile pentru suma totala de 55.130 USD, exclusiv TVA, TVA in suma de 10.474,70 USD sau echivalentul in lei la cursul BNR valabil la data platii.
Conform aceluiasi proces verbal, pretul de adjudecare a fost achitat astfel: 16.539 USD echivalentul a 536.641.000 lei la cursul BNR valabil in data platii, reprezentand garantia de participare s-a achitat la casieria AVAB cu chitanta nr. 119/25.02.2002, iar diferenta de 38.591 USD reprezentand echivalentul sumei de 1.248.187.304 lei la cursul BNR valabil in data platii a fost achitata in contul AVAB cu FV nr. 1303586/13.03.02 si cu FV nr. 6694 - 6695- 6696/27.02.2002.
In speta, reclamantul invoca conventia de prete - nom, care este in realitate o simulatie prin interpunere de persoane, indiferent daca persoana care contracteaza cu mandatarul ocult, este sau nu partas la simulatie. In ambele cazuri, actul public consfinteste o situatie juridica necorespunzatoare realitatii, si deci este simulat, supus regimului juridic prev. de art. 1175 cod civil.
Contractul de mandat fara reprezentare este actul juridic prin care mandatarul lucreaza pe seama mandantului, dar in numele sau personal, fara a-l reprezenta pe mandant. In cazul acestui act juridic, interpunerea de persoane este reala, deoarece intermediarul dobandeste in patrimoniul sau dreptul de la tertul contractant si are obligatia, conform contractului de mandat fara reprezentare, sa il transmita apoi mandantului sau, ramas ocult.
Si in aceasta situatie, raporturile dintre mandant si mandatar sunt supuse regulilor de la mandat, si pentru a inlatura aparenta creata prin actul public nereal, este necesar sa faca dovada simulatiei prin actul juridic secret real, prin act scris sau inceput de dovada scrisa (art. 1197 Cod civil), fiind aplicabile si disp. art. 1198 Cod civil, care permit utilizarea probei cu martori si prezumtii daca a existat o imposibilitate, fie si morala, de a-si procura o dovada scrisa.
Instanta a apreciat ca procesul verbal al adunarii din 08.03.2004, intruneste conditiile unui inceput de dovada scrisa.
In primul rand, acest proces verbal este un inscris sub semnatura privata, a carui provenienta nu este pusa la indoiala, respectiv contestata. Intr-adevar, scrierea nu emana numai de la partea careia i se opune, adica de la parat, dar provine de la ambele parti, cata vreme paratul a participat la sedinta respectiva si a semnat procesul verbal, fara a avea vreo obiectiune. In plus, prin el, se face vorbire despre drepturile asupra terenurilor pe care paratul le are in custodie si la care nu poate renunta, nu le poate greva cu sarcini sau instraina, urmand a le transfera defunctului H E. Afirmand ca transfera drepturile sale asupra terenurilor si mentionand ca le detine in custodie pentru H E, a recunoscut implicit ca in sarcina sa exista obligatia de a transmite bunurile dobindite in baza mandatului dat.
Martorii audiati in cauza confirma existenta actului secret (mandatul fara reprezentare), incheiat intre parti.
Martorul L I, propus de parat, a relatat ca a presupus ca paratul era interesat de cumpararea pentru el a acelor active, intrucat avea o situatie financiara care i-ar fi permis acest lucru.
Insa martorul C I, arata ca stie ca initial s-a discutat despre cumpararea tuturor activelor P prin firma SC H SRL, insa s-a reusit acest lucru doar pentru ferma G. Prin aceasta se sustine astfel afirmatia reclamantului, si a martorei E I, care a aratat ca rationamentul intregii participari la licitatii era de a se cumpara aceste active pentru sine, dar prin societatea H SRL, insa intrucat ulterior aceasta a avut probleme financiare, nu s-a mai reusit ducerea la bun sfarsit a planului initial, insa duce la convingerea instantei ca intr-adevar intentia reclamantului era de a achizitiona activele prin orice interpus, el avand constienta interdictiei dobandirii terenurilor datorita lipsei cetateniei romane.
Cat priveste declaratiile martorilor propusi de reclamant, instanta a retinut ca martora E I a aratat ca stia ca reclamantul este cel interesat atat de cumpararea altor active ce urmeaza a fi scoase la licitatie, cat si de privatizarea SC P, si ca stie ca activele au fost adjudecate de reclamantul initial pe numele nepotului sau, paratul. Arata ca stie ca deja ferma G era cumparata de reclamantul initial, si in plus ca nu isi aminteste ca vreodata paratul sa fi mers singur fara reclamant si fratele sau, inainte de vanzarea la licitatie a fermei B, pentru a-i cere relatii referitoare la licitatie.
Instanta a apreciat ca, daca in speta reclamantul nu ar fi fost interesat de cumpararea pentru el a activelor fermei B, nu l-ar fi insotit de fiecare data pe parat pentru a culege informatii despre licitatie, cu atat mai mult cu cat, acesta nu cunostea limba romana, spre deosebire de parat si fratele sau. Ar fi ilogica prezenta sa permanenta, doar pentru a-l insoti pe parat, desi paratul era cel care cunostea limba romana, iar reclamantul se deplasa doar in scaun pentru persoane cu handicap locomotor.
In plus, martora afirma ca in prezenta ei fratele paratului i-a propus reclamantului cumpararea activelor fermei B si S T sa fie cumparate cu banii reclamantului de catre parat, care avea si cetatenie romana, urmand ca apoi sa transfere activele catre societatea infiintata in acest scop de reclamant, propunere acceptata de reclamant. A aratat ca doar reclamantul initial s-a interesat de vanzarea activelor, el detinand deja pachetul majoritar de actiuni P.
Si martora G H a aratat ca stie personal ca terenurile si cladirile fermei B au fost cumparate de parat cu bani proveniti de la reclamantul initial, ca partile, defunctul H E si paratul, au avut o intelegere in sensul ca paratul sa liciteze terenul si cladirile, iar reclamantul sa plateasca toate cheltuielile urmand ca dupa licitatie, paratul sa ii transmita proprietatea unei persoane juridice numita de H E, ca paratul i-a recunoscut obligatia de restituire a imobilelor cumparate si ca o va face.
Instanta a constat ca si aceasta martora stia de procedura de interpunere avuta initial in vedere de H E, printr-o societate comerciala, rezultat esuat datorita diferitelor motive, dar care intareste convingerea instantei ca acesta era cel cu adevarat interesat de cumpararea activelor fermei B, el fiind preocupat de piscicultura, scop pe care dorea sa il realizeze prin diferite subterfugii. In pus, toate detaliile referitoare la interpunere, martora le stie nu numai de la reclamant, ci si de la parat insusi.
Declaratiile martorilor se coroboreaza cu sustinerile intimatului din sedinta ce a avut loc la 08.03.2004. Astfel, acestia au aratat ca reclamantul initial avea mai multe afaceri in domeniul piscicol, pe care dorea sa le dezvolte, dovada fiind si faptul ca a cumparat integral societatea SC P SA, in cadrul procesului de privatizare, investind acolo sume foarte mari de bani. De asemenea, H E este cel care se interesa personal de situatia fermelor de pescuit, el deplasandu-se de mai multe ori la sediul societatii si discutand cu directorul acesteia.
Ambii martori ai reclamantului au relatat ca H dorea sa cumpere ferma piscicola B, care urma sa fie scoasa la licitatie, cunoscand aceasta situatie personal si ca, neavand o societate comerciala persoana juridica romana si nefiind cetatean roman nu putea participa la licitatie.
Paratul nu a contestat faptul ca reclamantul initial era asociat intr-o societate comerciala, SC H SRL , dar avea neintelegeri financiare grave cu celalalt asociat, ceea ce facea imposibila participarea acestei societati la licitatie.
Ambii martori ai reclamantului au aratat ca au fost de fata la discutii intre parti, stabilindu-se ca paratul va participa la licitatie pentru H E, deoarece are dubla cetatenie si va cumpara el imobilele, cu banii reclamantului initial, urmand ca ulterior, sa-i transfere acestuia dreptul de proprietate, dupa infiintarea societatii comerciale ce l-ar fi avut ca asociat unic.
Conform inscrisurilor de la dosar coroborate cu declaratiile martorilor, suma reprezentand TVA si impozitele au fost achitate de secretarul personal al reclamantului initial, cu bani de la acesta.
In raport de aceste considerente, instanta a apreciat ca in speta se regaseste coexistenta celor doua acte juridice, cel public (incheiat intre parat si AVAB) si actul secret (mandatul fara reprezentare dintre parti). Din probele administrate reiese cu certitudine acordul simulatoriu, implicit, care presupune ca mandatarul ocult (paratul) actioneaza in nume propriu, dar pe seama mandantului sau (H E).
Cum reclamantul initial, H E, nu este cetatean roman, acesta nu poate dobandi prin acte intre vii, dreptul de proprietate asupra terenurilor, conform art. 44 din Constitutie in redactarea anterioara modificarii si republicarii, conform principiului tempus regit actum.
Ca si mandatar, paratul este obligat sa-i predea reclamantului tot ce a primit in executarea mandatului. Cum a refuzat sa faca acest lucru de buna voie, instanta a apreciat partial simulata licitatia organizata de AVAB la 27.02.2002, respectiv numai cu privire la activul Fermei B, fara teren.
Pe cale de consecinta, in temeiul art. 1174 si 1175 Cod civil, ca efect al simulatiei intre parti, contractul de mandat fara reprezentare are valoarea unui antecontract, astfel ca a constat ca reclamantul initial este proprietarul activelor fermei piscicole B, fara teren, hotararea urmand a tine loc de act de vanzare cumparare.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, instanta a constat ca reclamanta, indreptatita la plata cheltuielilor de judecata, si-a rezervat dreptul de a le solicita pe cale separata.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel paratul H J si a declarat recurs (recalificat apel) reclamanta S.C. P S.A.
Prin apelul formulat reclamanta S.C. P S.A., a solicitat admiterea apelului, cu consecinta schimbarii in parte a sentintei atacate in sensul admiterii in integralitate a actiunii civile modificate si precizate.
Paratul H J a declarat apel atat impotriva sentintei civile nr. 9162/02.07.2013 pronuntata de Judecatoria O. in dosar nr. 1781/271/2007*, precum si impotriva incheierii de sedinta din data de 04.06.2013 prin care au fost respinse exceptiile invocate de acesta (mai putin exceptia lipsei calitatii procesuale active a Fundatiei O S S, care a fost admisa), solicitand admiterea apelului, admiterea exceptiilor invocate si: in principal anularea hotararii atacate, stabilirea competentei de solutionare a cauzei in prima instanta in favoarea Tribunalului Bihor si reiudecarea cauzei de instanta legal competenta, hotararea fiind data cu incalcarea competentei altei instante; in subsidiar, s-a solicitat schimbarea in tot a sentintei atacate, respingand cererea formulata, cu cheltuieli de judecata.
Prin decizia civila nr. 70/A din data de 28.02.2014, pronuntata de Tribunalul Bihor, in dosar nr. 1781/271/2007*, s-a respins ca nefondat apelul formulat de apelantul H. J..
S-a admis ca fondat apelul civil introdus de apelanta SC P SA cu sediul in comuna B, nr. 224, camera 3, stanga, etaj P, jud. T in contradictoriu cu intimatul H J, cu domiciliul procedural ales in T, P U, nr. 5, jud. T, impotriva sentintei civile nr. 9162 din 02.07.2013 pronuntata de Judecatoria O, pe care a schimbat-o in parte, in sensul ca :
S-a admis cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul def. H E si continuata de reclamanta SC P SA in contradictoriu cu paratul H J.
S-a constatat simulata licitatia publica din data de 27.02.2002 organizata de AVAB si pentru terenul in suprafata de 31629 mp, inscris in CF 5239 D, adjudecat de parat in calitate de mandatar al reclamantului defunct H E.
S-a dispus rectificarea CF si in privinta terenului cu nr. top. 1-9/2, 1-9/3, 1-9/4.
Au fost mentinute restul dispozitiilor sentintei atacate.
Fara cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de apel a avut in vedere urmatoarele considerente:
Apelul declarat de paratul H J, este nefondat si a fost respins, iar apelul declarat de reclamanta S.C. P S.A. este fondat si a fost admis, pentru urmatoarele considerente:
Referitor la apelul declarat de paratul-apelant H J, in ceea ce priveste sustinerea acestuia in sensul ca hotararea a fost data cu incalcarea normelor de competenta materiala, s-a retinut ca prezenta cauza a fost inregistrata pe rolul Judec. D la data de 25.03.2004, sub dosar nr. 316/2004, valoare obiectului litigiului fiind de peste 100.000 RON. Prin sent. civ. nr. 464/2004 Judec. D a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului T, retinandu-se ca potrivit disp. art. 2 alin. 1 lit. b Cod pr. civ. (astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 58/2003) procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste un miliard lei (ROL) se solutioneaza in prima instanta de tribunal.
Tribunalul T, prin sent. civ. nr. 562/PI/2005 a respins actiunea reclamantului H E. Impotriva acestei hotarari reclamantul a declarat apel, inregistrat pe rolul Curtii de Apel T. Prin Incheierea nr. 10284/8.12.2005, ICCJ a dispus stramutarea cauzei la Curtea de Apel O
Prin decizia civila nr. 64/2006-A data de Curtea de Apel O in dosar nr. 75/2006 s-a admis ca fondat apelul declarat de apelantul H E impotriva sent. civ. nr. 562/PI/2005 pronuntata de Tribunalul T, care a fost desfiintata, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul B.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului B sub dosar nr. 4107/111/2006. Prin sentinta civila nr. 138/C/05.02.2007 Tribunalul B a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei O, retinandu-se ca, in prezent, prev. art. 2 alin. 1 lit. b Cod pr. civ. sunt in sensul ca tribunalul solutioneaza in prima instanta procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste cinci miliarde lei (ROL).
La data pronuntarii sentintei civile, erau in vigoare prevederile art. 158 alin. 3 Cod pr. civ. in forma nemodificata prin Legea nr. 202/2010, care prevedeau ca "daca instanta se declara necompetenta, impotriva hotararii se poate exercita recurs in termen de 5 zile de 1a pronuntare."
Paratul H J nu a uzat de calea de atac a recursului impotriva sentintei civile de declinare a competentei data Tribunalul B, astfel ca respectiva sentinta a devenit irevocabila, avand autoritate de lucru judecat in privinta instantei competente sa judece prezentul litigiu1 si anume judecatoria.
Pe de alta parte potrivit disp. art. 725 alin. 2 teza a II- a Cod pr. civ. "In caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile legii noi privitoare la competenta sunt pe deplin aplicabile".
Ori prin Legea nr. 219/2005 dispozitiile art. 2 alin. 1 lit. b Cod pr. civ. au fost modificate in sensul ca tribunalul solutioneaza in prima instanta procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste cinci miliarde lei (ROL). Iar aceste prevederi legale privitoare la competenta s-au aplicat si in prezenta speta, potrivit art. 725 alin. 2 teza a II- a Cod pr. civ.
In consecinta, invocarea in prezentul apel a unor critici impotriva hotararii date de Tribunalul B de declinare a competentei de solutionare a cauzei in favoarea Judec. O. este in primul rand inadmisibila, incalcand puterea de lucru judecat de care beneficiaza sentinta civila nr. 138/2007 a Tribunalului B, iar pe de alta parte aceasta critica este si nefondata.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active a SC P SA rezultata din nulitatea contractului de cesiune de drepturi litigioase incheiat intre defunctul H E in calitate de cedent si SC P SA in calitate de cesionar, in mod corect aceasta a fost respinsa de instanta de judecata prin incheierea de sedinta din data de 04.06.2013.
Astfel, cu privire la exceptia de nulitate a contractului de cesiune de drepturi litigioase rezultand din lipsa stipularii cuantumului pretului cesiunii in contract, respectiv din neplata pretului de catre cesionar, instanta de apel a retinut ca potrivit disp. art. 1303-1304 Cod civ. pentru a fi valabil, pretul trebuie sa fie determinat in contract sau determinabil. Pretul este determinat atunci cand partile stabilesc cuantumul lui in contract si este determinabil atunci cand partile arata in contract elementele de determinare ulterioara a pretului.
Art. 1304 Cod civ. permite partilor sa prevada ca stabilirea pretului se va face de catre un tert ales de comun acord de catre parti, ceea ce in speta partile au si facut atunci cand au convenit sa se determine pretul prin recurgerea la cunostintele unui specialist.
Avand in vedere ca in contractul de cesiune din data de 15.06.2007 pretul este determinabil, criticile apelantului-parat nu pot fi primite.
Referitor la neplata pretului ca si cauza de nulitate a contractului, astfel cum in mod corect a retinut prima instanta, aceasta reprezinta un motiv de rezolutiune a contractului si nu de nevaliditate a acestuia. Nulitatea este sanctiunea care intervine pentru cauze contemporane sau anterioare incheierii actului si nu pentru neexecutarea obligatiilor de catre una din parti, pentru aceasta din urma situatie sanctiunea fiind rezolutiunea contractului.
In consecinta, si daca cesionarul SC P SA nu ar fi achitat pretul cesiunii, aceasta nu conduce la nulitatea contractului, iar neexecutarea obligatiei de catre cesionar putea fi invocata doar de catre cedent.
Referitor la admisibilitatea probei testimoniale in cauza pentru a dovedi mandatul fara reprezentare, raportat la inscrisul care a primit calificarea juridica de inceput de dovada scrisa, tribunalul a retinut ca apelantul - parat invoca in motivele de apel imprejurarea ca administarea probei testimoniale era inadmisibila pentru dovedirea raporturilor juridice dintre parti. De asemenea, acesta contesta faptul ca Procesul-verbal al Adunarii Generale a Asociatilor H T GmbH din data de 08.03.2004 are natura juridica a unui inceput de dovada scrisa.
In ceea ce priveste Procesul-verbal al Adunarii Generale a Asociatilor H T G din data de 08.03.2004, acesta a fost calificat in mod corect de catre instanta de fond ca reprezentand un inceput de dovada scrisa. Potrivit disp. art. 1197 alin. 2 Cod civil reprezinta inceput de dovada scrisa orice scriptura a celui in contra caruia s-a formulat petitia sau a celui ce el reprezinta si care scriptura face a fi crezut faptul pretins. Pentru existenta unui inceput de dovada scrisa este necesar sa existe o scriere, orice fel de inscris, chiar nesemnat si nedatat, o scrisoare, insemnari, note, declaratii scrise extrajudiciare, chitante care atesta primirea unei sume de bani, mentiunile unui inventar, cereri, etc., scrierea sa provina de la cel caruia ii este opusa sau de la o persoana fata de care partea este succesor in drepturi, ori ca inscrisul sa fie intocmit de o alta persoana, dar semnat de parte, scrierea sa fie de natura a face demn de crezare faptul pretins.
Acest inscris consemneaza faptul ca paratul H J este de acord sa ii cedeze lui H E terenurile, obligandu-se totodata sa renunte la tot ce ar putea periclita in vreun fel drepturile lui H E asupra terenurilor detinute in custodie de catre parat, sa nu greveze ori sa instraineze aceste drepturi si sa il informeze pe H E imediat ce afla ca drepturile respective ar putea fi in pericol.
Procesul-verbal al Adunarii Generale a Asociatilor H T G din data de 08.03.2004 este semnat de parat si este de natura a face demn de crezare faptul pretins.
Pe de alta parte, chiar in absenta unui inceput de dovada scrisa, proba cu martori tot ar fi fost admisibila in speta, data fiind imposibilitatea morala de preconstituire a probei scrise, imposibilitate rezultand din raporturile dintre rude apropiate. In consecinta sustinerea apelantului parat in sensul ca administrarea probei testimoniale pentru dovedirea raporturilor juridice dintre parti era inadmisibila nu poate fi primita.
De asemenea prin dispozitiile deciziei de casare nr. 64/2006-A pronuntata de Curtea de Apel O, obligatorie pentru instanta de rejudecare, se stabileste in mod expres ca "a-i refuza reclamantului de plano dreptul la declansarea si producerea de dovezi in sustinerea unei actiuni in constituirea dreptului de proprietate asupra imobilelor litigioase ... inseamna a-i ingradi titluarului la actiune accesul la justitie, ceea ce este inadmisibil avand in vedere art. 21 din Constitutia Romaniei si art. 6 din CEDO". Mai mult, s-a retinut ca "eliminarea oricarei posibilitati din partea acestuia de a-si dovedi pe fond temeinica pretentiilor echivaleaza nu numai cu nesocotirea acestor ultime norme legale mentionate, dar si ca de plano i se refuza stabilirea dreptului de proprietate pretins".
Totodata sustinerea apelantului-parat in sensul ca instanta de fond in mod nelegal, a incuviintat audierea martorilor G H (avocatul reclamantului H E, din G) si a d-nei E I (angajata Firmei P) nu poate fi primita, audierea acestor martori nefiind prohibita de disp. art. 189 alin. 1 Cod pr. civila.
Din declaratiile martorilor audiati, in mod corect a retinut instanta de fond ca reclamantul H E l-a mandatat pe paratul H J - care este nepotul sau, care detinea si cetatenie romana - sa participe si sa adjudece la licitatie bunurile deduse judecatii. Ulterior paratul H J a refuzat sa remita reclamantului H E bunurile mobile si imobile pe care le-a dobandit in temeiul Procesului verbal de licitatie incheiat cu A.V.A.B.
Din proba cu inscrisuri (filele 33-46 din dos. Tribunalului T), inscrisuri ce au fost prezentate in original de catre reclamanta in apel, respectiv chitantele de schimb valutar, chitanta de plata a TVA-ului aferent operatiunii de cumparare la licitatie, precum si din chitantele de plata a impozitului, rezulta ca sumele de bani necesare participarii la licitatie si pretul activelor deduse judecatii au provenit de la defunctul reclamant, acesta fiind si cel care a achitat ulterior impozitul pentru imobilul Ferma B.
Din amplul material probator administrat in cauza de catre instanta de fond, rezulta ca in speta a existat un mandat fara reprezentare sau conventie de prete-nom.
In cazul mandatului fara reprezentare, prete-nom, una dintre par?i este imputernicita sa incheie acte jurice pe seama persoanei care l-a imputernicit, insa ascunzandu-?i calitatea de reprezentant in rela?iile cu ter?ii.
Reprezentare nu este de esen?a contractului de mandat, astfel mandatul este valabil ?i fara reprezentare. De multe ori in practica, persoanele recurg la mandatul fara reprezentare, datorita faptului ca nu doresc sa-?i faca cunoscuta identitatea. In acest scop, mandantul da un mandat altei persoane, care contracteaza in nume propriu ?i nu in calitate de mandatar.
Asadar in acest caz mandatarul lucreaza pe seama mandantului, dar in numele sau personal, fara a-l reprezenta pe mandant; astfel, calitatea sa de mandatar ii este necunoscuta tertului contractant cu care se incheie actul juridic ce face obiectul mandatului.
Contractul de mandat fara reprezentare este de fapt, un mandat simulat prin interpunere de persoane, o simula?ie. In cazul mandatului fara reprezentare interpunerea este reala - deoarece intermediarul dobandeste in patrimoniul sau dreptul de la tertul contractant si are obligatia, potrivit contractului de mandat fara reprezentare, sa il transmita apoi mandantului sau. Efectele actelor savarsite de mandatarul fara reprezentare se produc in patrimoniul sau personal, ele trec apoi din patrimoniul sau in cel al mandantului.
Instanta de apel a retinut ca, paratul apelant nu a reusit prin probe pertinente sa combata aceasta stare de fapt. De altfel se constata ca licitatia AVAB din data de 27.02.2002, a avut loc pentru vanzarea mai multor active proprietatea SC P SA T, astfel: Ferma S T (fara teren), Ferma B cu teren in suprafata de 31.629 mp, situata in extravilanul loc. Banloc, si a mijloace fixe apartinand Fermei G care au fost adjudecate de parat.
Prin decizia civila nr. 746/2006 data de Tribunalul A, irevocabila, s-a constat partial simulata licitatia organizata la AVAB la data de 27.02.2002 pentru vanzarea Fermei S T (fara teren) si a mijloacelor fixe apartinand Fermei G, situatia in prezenta speta fiind identica.
In consecinta apelul declarat de apelantul parat a fost respins ca nefondat.
Referitor la apelul declarat de apelanta-reclamanta instanta de apel a retinut din materialul probator administrat in cauza ca acordul simulatoriu a vizat integralitatea bunurilor imobile, teren si constructii, aferente Fermei B.
Desi instanta de fond a respins cererea cu privire la terenul aferent, in dispozitivul sentintei se mentioneaza ca hotararea "tine loc de contract de vanzare cumparare pentru pretul de 32.430 USD (echivalent in lei la cursul de schimb BNR din ziua efectuarii platii, respectiv 32.344 lei vechi /1 USD) plus TVS, achitat integral de catre H E", in conditiile in care acest pret include constructiile speciale, utilitatiile si terenul, hotararea cuprinzand asadar dispozitii contradictorii.
Instanta de fond a retinut ca reclamantul initial, H E, nu este cetatean roman, in consecinta acesta nu poate dobandi prin acte intre vii, dreptul de proprietate asupra terenurilor, conform art. 44 din Constitutie in redactarea anterioara modificarii si republicarii, potrivit principiului tempus regit actum.
Tribunalul a retinut insa ca demersul judiciar initiat de defunctul H E si continuat de reclamanta SC P SA are caracterul unei actiuni constitutive de drepturi care, prin mijlocul procedural al declararii simulatiei si inlaturarii aparentei create de actul public, are drept finalitate constituirea pe cale judecatoreasca a dreptului de proprietate prin pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare.
In acest sens prin dispozitiile deciziei de casare nr. 64/2006-A pronuntata de Curtea de Apel O, obligatorie pentru instanta de rejudecare, se stabileste in mod expres ca scopul urmarit de reclamantul initial H E prin promovarea actiunii civile nu a vizat recunoasterea si valorificarea unei drept real existent in patrimoniul sau, ci pronuntarea unei hotarari cu caracter constitutiv de drepturi.
Efectele hotararilor constitutive de drepturi se produc numai pentru viitor, ex nunc, intrucat creeaza un raport juridic nou, spre deosebire de hotararile declarative de drepturi prin care se confirma cu efect retroactiv o situatie juridica preexistenta.
In speta, la data pronuntarii sentintei civile, calitatea procesuala activa apartine unei persoane juridice de nationalitate romana, reclamanta fiind SC Pescotim SA in privinta careia nu exista nici o interdictie de dobandire a dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Fata de cele de mai sus, in baza art. 296 Cod pr. civ. a fost respins ca nefondat apelul formulat de apelantul H J, a fost admis ca fondat apelul civil introdus de apelanta SC P SA, a fost schimbata in parte sentinta atacata, in sensul ca s-a admis cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul def. H E si continuata de reclamanta SC P SA in contradictoriu cu paratul H J, s-a constatat simulata licitatia publica din data de 27.02.2002 organizata de AVAB si pentru terenul in suprafata de 31629 mp, inscris in CF 5239 D, adjudecat de parat in calitate de mandatar al reclamantului defunct H E. S-a dispus rectificarea CF si in privinta terenului cu nr. top. 1-9/2, 1-9/3, 1-9/4. Au fost mentinute restul dispozitiilor sentintei atacate.
S-a constatat ca apelanta a solicitat cheltuieli de judecata pe cale separata.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs paratul H J, solicitand admiterea acestuia, in principal, modificarea in tot a deciziei recurate in sensul admiterii apelului declarat de parat si respingerea actiunii, iar in subsidiar, respingerea apelului declarat de apelanta SC P SA, mentinerea hotararii instantei de fond, cu cheltuieli de judecata.
Prin motivele de recurs au fost invocate urmatoarele:
- instanta de apel a pronuntat o hotarare lipsita de temei legal si data cu incalcarea normelor imperative ale Constitutiei - art. 44 in forma nemodificata, art. 41 alin. 2 in forma revizuita -, precum si cu incalcarea art. 3 alin. 1 din Legea nr. 54/1998;
- instanta de apel a incalcat in mod flagrant nu numai prevederile art. 29 pct. 5 Cod procedura civila dar si prevederile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si ale art. 21 din Constitutia Romaniei;
- recurentul, prin "Notele scrise" depuse pentru termenul de judecata din 04.06.2013, a invocat lipsa calitatii procesuale a SC P SA;
- SC P SA nu a facut dovada validitatii contractului de cesiune de drepturi litigioase din 15.06.2007, respectiv ca din 15.06.2007 pana la data decesului reclamantului H E s-a efectuat expertiza de specialitate pentru a se stabili valoarea de circulatie a bunului litigios, ca cesionarul a achitat acestuia pretul cesiunii, daca reclamantul a cesionat drepturile litigioase privind Ferma B catre cedentul P SA, de ce de la acea data in litigiu - dosar nr. 1781/271/2007 al Judecatoriei O., nu s-a prevalat de acest contract, de ce a fost necesar ca dosarul sa fie suspendat ani de zile pentru introducerea in cauza a mostenitorilor reclamantului defunct daca exista contractul de cesiune de drepturi litigioase si de ce acesta a fost prezentat in instanta atat de tarziu si dupa o traiectorie sinuoasa a dosarului;
- tuturor intrebarilor enuntate in fata atat a instantei de fond si cat si a instantei de apel nu li s-a dat un raspuns juridic pertinent, instantele preluand fara nici o cenzura expunerile SC P SA;
- instanta de apel a expediat fara a oferi argumente de drept motivele de apel prin care recurentul mentiona ca reclamantul nu a facut dovada existentei actului secret, impus ad conditionem de art. 1191 Cod civil, nefiind produsa nici o dovada a existentei unei "imposibilitati morale" de a incheia actul secret, astfel, recurentul nu este "ruda apropiata, nepot" al reclamantului defunct, cum eronat au retinut instantele;
- cu mare usurinta, ambele instante au apreciat ca procesul verbal al adunarii generale a asociatilor H T G din 08.03.2004, de care s-a prevalat reclamantul, se constituie intr-un inceput de dovada scrisa, cata vreme nefiind individualizate terenurile nu se poate retine ca sunt suficiente indicii pentru a se face demn de crezare faptul pretins de reclamant ca ar fi vorba de obiectivul Ferma "B";
- reclamantul avea infiintata in Romania la data adjudecarii de catre recurent a activului - ferma B -, SC H H SRL precum si alte societati, ca atare putea participa la licitatie prin intermediul acestora, fara sa recurga la ceea ce se numeste "contract" de prete-nom (simulatie prin interpunere de persoane);
- in mod gresit instanta de fond a incuviintat audierea martorilor G H - avocatul din G al reclamantului - si E I, angajata Firmei P, administrarea probei testimoniale, pentru dovedirea raporturilor juridice dintre parti fiind inadmisibila;
- raportat la particularitatile spetei, la ceea ce implica un mandat fara reprezentare, nu se poate retine ca recurentul a actionat in calitate de mandatar al numitului H E;
Cu totul si cu totul subsidiar, recurentul solicita respingerea apelului reclamantei si mentinerea sentintei civile din urmatoarele motive:
- desi recurentul a negat constant ca se afla in relatii de rudenie apropiate cu defunctul, iar sarcina probei revenea reclamantului, acesta nu a putut proba pretinsa relatie de rudenie inventata, iar instantele nu i-au pus in vedere sa probeze relatia de rudenie afirmata;
- in virtutea rolului activ al judecatorului, instantele trebuiau sa verifice sustinerile recurentului privind continutul real al procesului verbal al Adunarii Generale H G G, sens in care se impunea prezentarea integrala a acestuia in traducere legalizata, acest proces - verbal privind cu totul alte probleme decat activul Fermei B, nereprezentand un inceput de dovada scrisa, astfel cum este definit de art. 1197 alin. 2 Cod civil;
- din lecturarea cererii reclamantului rezulta ca acesta solicita constatarea simulatiei privind licitatia publica din 27.02.2002 organizata de AVAB privind Ferma B si transferarea catre acesta a dreptului de proprietate asupra activelor Fermei B si nicidecum catre vreo societate comerciala;
- recurentul, care era asociat cu defunctul, dispune de posibilitati materiale pentru a participa in nume propriu la licitatia organizata de AVAB avand si cetatenia romana.
In drept sunt invocate dispozitiile art. 304 pct. 7, 8 Cod procedura civila, art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Prin intampinare, intimata a solicitat respingerea recursului, cu motivarea ca motivele din recurs de la pag. 5 - 9 vizeaza exclusiv netemeinicia hotararii, ce nu mai pot fi invocate ca urmare a abrogarii pct. 10 si 11 din art. 304 Cod procedura civila. Referitor la criticile care vizeaza lipsa calitatii procesuale active a SC P SA, in mod corect a fost respinsa de prima instanta prin incheierea din 14.06.2013, intimata relevand lipsa de interes a paratului recurent de a invoca nulitatea contractului de cesiune, totodata acesta, desi a luat cunostinta de existenta contractului la termenul din 04.04.2008, i-a contestat validitatea abia pe calea Notelor scrise depuse pentru termenul din 16.04.2013.
Intimata precizeaza ca la data pronuntarii hotararii judecatoresti, ea si nu defunctul, avea calitate de reclamanta in cauza, in privinta careia nu a existat si nu exista nici o interdictie de dobandire a terenurilor. Mai arata ca paratul recurent nu a reusit sa combata prin probe pertinente starea de fapt conturata prin probele administrate de reclamanta.
Examinand hotararea recurata, prin prisma motivelor invocate cat si din oficiu, instanta de recurs a constatat urmatoarele:
Criticile axate pe problema competentei materiale invocata in cererea de apel si reiterata in cadrul motivelor de recurs, nu pot fi primite, in conditiile in care Sentinta civila nr. 138/C/2007 pronuntata de Tribunalul B in sedinta publica din 05.02.2007, nu a fost atacata cu recurs de catre recurentul parat, devenind prin nerecurare o hotarare irevocabila, cele statornicite prin aceasta sub aspectul competentei materiale de-a solutiona cauza in prima instanta bucurandu-se de prezumtia lucrului bine judecat, din perspectiva dispozitiilor art. 1201 din Codul civil.
De asemenea, nu pot fi acceptate nici criticile referitoare la rezolvarea data de tribunal exceptiei privind lipsa calitatii procesuale active a SC P SA. Aceasta exceptie a facut initial obiectul cercetarii din partea primei instante care, prin incheierea data in sedinta publica din 4 iunie 2013, a dispus respingerea ei, motivat de faptul ca, in speta, calitate procesuala si interes in anularea contractului de cesiune din 19.06.2007 ar avea succesoarea in drepturi a def. H E, care insa a recunoscut contractul ca fiind valabil.
Recurenta si-a intemeiat opinia potrivit careia SC P SA nu ar fi facut dovada validitatii contractului de cesiune de drepturi litigioase din 15.06.2007, pe cinci temeiuri, respectiv ca nu s-a dovedit ca, din 15.06.2007 si pana in 02.02.2008, cand a decedat reclamantul, s-a efectuat expertiza de specialitate pentru stabilirea valorii de circulatie a bunului litigios, nu s-a dovedit ca a fost achitat pretul cesiunii catre reclamant, de ce de la data cesionarii drepturilor litigioase catre SC P SA nu s-a prevalat de acest contract, iar daca exista contractul respectiv, de ce a fost necesar ca dosarul sa fie suspendat ani de zile pentru a se introduce succesorii defunctului H E si de ce a fost prezentat atat de tarziu, daca contractul era cunoscut de aparatorii reclamantului.
In primul rand, problema achitarii pretului cesiunii catre reclamant constituie motiv de rezolutiune a contractului si nicidecum de nulitate a acestuia, astfel cum corect au retinut instantele anterioare. Neplata pretului este ulterioara incheierii contractului, or cauzele nulitatii sunt anterioare si concomitente incheierii actului juridic, pe cand cauza rezolutiunii este ulterioara incheierii valabile a contractului si consta in neexecutarea culpabila a obligatiilor contractuale de catre cealalta parte.
Referitor la celelalte temeiuri invocate in sustinerea exceptiei aflate in discutie, trebuie a se retine ca reclamantul a decedat la data de 2 februarie 2008, imprejurare invederata instantei in sedinta publica din 22 februarie 2008, iar la urmatorul termen de judecata, din 4 aprilie 2008, a fost depus la dosar contractul de cesiune de drepturi litigioase prin care H E cesiona catre SC P B drepturile litigioase derivate din promovarea actiunii civile inregistrata sub dosar nr. 1781/271/2007.
Faptul ca sub durata celor sapte luni calculate de la data incheierii contractului si pana la data decesului reclamantului nu s-a facut expertiza de specialitate pentru stabilirea valorii de circulatie a dreptului litigios, nu este de natura a schimba datele problemei, intrucat in contract la cap. IV art. 6 nu s-a stipulat vreun termen inauntrul caruia trebuia sa fie determinat pretul cesiunii prin expertiza de specialitate, partile convenind doar asupra termenului in care trebuia sa fie platit pretul cesiunii, respectiv in 60 de zile de la data predarii catre parti a raportului de expertiza intocmit de expert, conform art. 7 din contract.
Contrar sustinerilor recurentului, contractul de cesiune a fost depus la dosar la primul termen de judecata dupa termenul la care instanta a fost instiintata despre survenienta decesului reclamantului, contractul era la dosar cand s-a luat masura de suspendare a judecarii cauzei in temeiul dispozitiilor art. 243 pct. 1 Cod procedura civila pentru depunerea certificatului definitiv de mostenitor. De altfel, data fiind existenta la dosar a respectivului contract, la unul dintre termenele de judecata parcurse dupa repunerea cauzei pe rol pentru perimare - sedinta publica din 19.02.2010 -, instanta a si pus in discutie cadrul procesual, solicitand explicatii cu privire la motivele pentru care se cere prezenta mostenitorilor defunctului, calitatea procesuala a acestora, in conditiile in care imobilele au facut obiectul unei cesiuni de drepturi litigioase.
Este evident ca problema transmiterii calitatii procesuale active catre societatea cesionara nu putea fi transata decat dupa finalizarea procedurii succesorale, in contradictoriu cu persoanele desemnate in calitate de succesoare prin certificatul definitiv de mostenitor, astfel cum cu justete a apreciat si judecatoria cand, prin incheierea din 28 aprilie 2016, a dispus o noua suspendare a judecatii pana la finalizarea procedurii succesorale din dosarul nr. 12VA.2008.27/ON 58 aflat pe rolul Tribunalului P L. Dupa depunerea hotararii de atribuire a mostenirii, definitiva si executorie la data de 2 mai 2012, in procedura de contradictorialitate cu unica mostenitoare a reclamantului, Fundatia O L L, astfel cum impune principiul contradictorialitatii ce guverneaza procesul civil, instanta a stabilit ca societatea cesionara are calitate procesuala activa, statuare corecta data fiind anterioritatea contractului de cesiune de drepturi litigioase in raport de data decesului reclamantului.
Nici criticile axate pe nedovedirea in cauza a actului secret impus ad conditionem de dispozitiile art. 1191 din Codul civil, nu pot fi acceptate, avand in vedere exceptia de la dispozitiile care restrang admisibilitatea probei cu martori, instituita de art. 1198 din Codul civil, ce vizeaza situatia in care partea s-a aflat in imposibilitate morala de a-si preconstitui o dovada scrisa cu privire la actul incheiat, iar unul dintre astfel de cazuri vizeaza nu doar actele incheiate intre rude, ci si intre persoane aflate in relatii apropiate, cum ar fi de prietenie, etc., or din probatoriul administrat in cauza, rezulta ca intre reclamantul defunct si recurentul parat au existat relatii de afaceri, inclusiv in cererea de recurs acesta din urma facand referire la faptul ca a fost asociat cu defunctul in mai multe societati comerciale atat in Germania cat si in Romania.
O alta exceptie de la dispozitiile care restrang admisibilitatea probei cu martori, este inscrisa in textul art. 1197 din Codul civil, care permite proba cu martori cand exista un inceput de dovada scrisa, prin care se intelege orice scriere, semnata sau nesemnata, provenind de la partea careia i se opune sau de la autorul sau reprezentantul acestuia si care face verosimil faptul pretins, fiind vorba de o scriere care nu indeplineste conditiile de validitate a inscrisului autentic sau a inscrisului sub semnatura privata.
In speta, Procesul - verbal al Adunarii Generale a Asociatilor H T G din 08.03.2004 intruneste cerintele dispozitiilor sus - enuntate, astfel procesul - verbal aflat in discutie constituie un inscris sub semnatura privata, a carui scriere intr-adevar nu apartine recurentului parat, insa apare ca fiind semnat de catre acesta, iar in cuprinsul procesului - verbal se face vorbire despre drepturile reclamantului asupra terenurilor pe care recurentul parat le avea in custodie, si pe care urma a le transfera reclamantului, context in care trebuie a se face referire la mentiunea vizand acordul recurentului privind cedarea terenurilor catre H E, de asemenea cea referitoare la obligatia asumata de recurent de renuntare la tot ce ar periclita in vreun fel drepturile reclamantului asupra terenurilor, cat si obligatia de a nu greva ori instraina respectivele drepturi si totodata de informare imediat ce afla ca drepturile aflate in discutie ar putea fi in pericol.
In atare situatie, este evident ca, in speta, proba cu martori in completarea acestui inceput de dovada scrisa apare ca fiind admisibila, astfel cum corect s-a apreciat in etapele procesuale precedente.
Este de netagaduit ca in procesul de fata s-a dovedit, pe deplin, in conditiile dispozitiilor art. 1197 si 1198 din Codul civil, existenta mandatului dat de reclamant recurentului parat de a cumpara pentru el imobilul litigios. O atare concluzie se desprinde neindoios din continutul procesului verbal din 08.03.2004, in care s-a consemnat pozitia recurentului parat, si anume afirmatiile acestuia in sensul ca transfera drepturile sale asupra terenurilor din B_ detinute in custodie pentru domnul H, impreuna cu inventarul conform listei de inventar a licitatorului. De asemenea, probele testimoniale administrate in cauza au fost de natura a confirma existenta mandatului fara reprezentare, instantele anterioare facand o corecta evaluare a acestora.
Rezulta cu puterea evidentei ca, in speta, coexista actul juridic public - incheiat de recurentul parat cu AVAB - si actul juridic secret - mandatul fara reprezentare incheiat intre reclamant si recurentul parat, reiesind cu certitudine acordul simulatoriu al acestora din urma, acord in temeiul caruia recurentul parat a actionat in nume propriu, insa pe seama mandantului sau, reclamantul H dispozitiile art. 1175, 1198, 1539 si 1541 din Codul civil gasindu-si o corecta aplicare in cauza, fiind in prezenta unei simulatii prin interpunere de persoana.
Intr-adevar, reclamantul neavand cetatenie romana nu putea dobandi prin acte intre vii dreptul de proprietate asupra terenurilor din perspectiva prevederilor art. 44 din Constitutia Romaniei, in versiunea anterioara modificarii si republicarii, insa la data transarii litigiului prin hotararea primei instante, calitatea de parte reclamanta o avea SC P SA, persoana juridica romana in privinta careia nu subzista nici o interdictie de dobandire a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Fiind in prezenta unei hotarari care tine loc de contract de vanzare cumparare cu efect constitutiv de drepturi si nu declarativ, in speta prezinta importanta situatia juridica a partii reclamante la data pronuntarii hotararii, prin urmare, solutia primei instante se impunea a fi remediata in parte in sensul de a se constata simulata licitatia din 27.02.2002 organizata de AVAB si pentru terenul in suprafata de 36629 mp inscris in CF nr. 5239 D, adjudecat de parat in calitate de mandatar al reclamantului defunct H E, si totodata de a se rectifica in mod corespunzator inscrierile din cartea funciara, astfel cum, cu justete, a procedat instanta de apel, motiv pentru care nici cererii formulate in subsidiar de catre recurentul parat nu i se poate da curs.
In contextul sus-aratat, trebuie a se mai sublinia ca instanta avea de cercetat situatia juridica a SC P SA la data pronuntarii hotararii, in calitatea acesteia de reclamant in cauza, calitate dobandita urmare a transmiterii catre ea a calitatii procesuale a reclamantului initial, H E, prin efectul contractului de cesiune de drepturi litigioase, odata cu incheierea caruia, prin desesizarea cedentului de toate drepturile sale aflate in litigiu, cesionara urma a se substitui calitatii procesuale a cedentului.
Fata de ansamblul considerentele ce preced, instanta, in baza dispozitiilor art. 312 alin. 1 din Codul de procedura civila, a respins ca nefondat recursul, decizia fiind mentinuta in totul.
Materie: DREPT PROCESUAL CIVIL. TRANSMITEREA CALITATII PROCESUALE ACTIVE CATRE SOCIETATEA CESIONARA. ANTERIORITATEA CONTRACTULUI DE CESIUNE DE DREPTURI LITIGIOASE IN RAPORT DE DATA DECESULUI RECLAMANTULUI. EXCEPTII DE LA DISPOZITIILE CARE RESTRANG ADMISIBILITATEA PROBEI CU MARTORI. MANDAT FARA REPREZENTARE.
- Art. 243 pct. 1 Cod procedura civila
- Art. 1191, 1197 si 1198 Cod civil
- Art. 1175, 1198, 1539 si 1541 Cod civil
- Art. 44 din Constitutia Romaniei
Problema transmiterii calitatii procesuale active catre societatea cesionara nu putea fi transata decat dupa finalizarea procedurii succesorale, in contradictoriu cu persoanele desemnate in calitate de succesoare prin certificatul de mostenitor. Dupa depunerea hotararii de atribuire a mostenirii, in procedura de contradictorialitate cu unica mostenitoare a reclamantului astfel cum impune principiul contradictorialitatii ce guverneaza procesul civil, instanta a stabilit ca societatea cesionara are calitate procesuala activa, statuare corecta data fiind anterioritatea contractului de cesiune de drepturi litigioase in raport de data decesului reclamantului.
Criticile axate pe nedovedirea in cauza a actului secret impus ad conditionem de dispozitiile art. 1191 din Codul civil, nu pot fi acceptate, avand in vedere exceptiile de la dispozitiile care restrang admisibilitatea probei cu martori instituite de art. 1197 si 1198 din Codul civil, fiind permisa proba cu martori cand exista un inceput de dovada scrisa si respectiv atunci cand partea s-a aflat in imposibilitate morala de a-si preconstitui o dovada scrisa cu privire la actul incheiat, din probatoriul administrat rezultand ca intre reclamantul defunct si parat au existat relatii de afaceri.
In speta, coexista actul juridic public - incheiat de parat cu AVAB - si mandatul fara reprezentare incheiat intre reclamant si parat - reiesind cu certitudine acordul simulatoriu al acestora din urma, acord in temeiul caruia paratul a actionat in nume propriu, insa pe seama mandantelui sau, dispozitiile art. 1175, 1198, 1539 si 1541 din Codul civil gasindu-si o corecta aplicare in cauza, fiind in prezenta unei simulatii prin interpunere de persoane. DECIZIA CIVILA NR. 937/2014-R din 23.10.2014
(Dosar nr. 1781/271/2007*)
Prin sentinta civila nr. 9162 din 02.07.2013 din pronuntata de Judecatoria O, s-a respins ca neintemeiata exceptia puterii de lucru judecat invocat de reclamanta, s-a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul initial H E si continuata de reclamanta SC P SA, in contradictoriu cu paratul H J si in consecinta: s-a constatat partial simulata licitatia publica din data de 27.02.2002 organizata de AVAB pentru vanzarea activului denumit Ferma B" situata in extravilanul localitatii B, jud. T, compusa din constructii speciale si utilitati, inscris in CF nr. 5239 D, in ceea ce priveste mijloacele fixe conform Anexei II la procesul verbal de licitatie nr.122 din 27.02.2002 si identitatea adjudecatarului, s-a constatat ca paratul a participat si adjudecat bunurile imobile si mobile (fara teren) in calitate de mandatar al reclamantului initial, hotararea tinand loc de contract de vanzare-cumparare pentru pretul de 32430 USD (echivalent in lei la cursul de schimb BNR din ziua efectuarii platii, respectiv 32.344 lei vechi/ 1 USD) + TVA, achitat integral de catre H E, s-a dispus rectificarea CF nr. 402384 D nr. top. 1-9/2, cad. CI top: 1-9/2, CF nr. 402385 D, nr. top. 1-9/3, cad. CI top: 1-9/3 si CF nr. 402386 D nr. top. 1-9/4, cad. CI top: 1-9/4 (toate provenite din conversia pe hartie a CF nr. 5239 D), in sensul radierii dreptului de proprietate al paratului H J si inscrierii dreptului reclamantei de proprietate asupra activului denumit Ferma B, situata in extravilanul localitatii B, jud.T, doar in ceea ce priveste constructiile speciale si utilitatile.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca in data de 27.02.2002, la sediul AVAB din B a avut loc licitatia publica pentru vanzarea urmatoarelor active, proprietatea SC P SA T: Ferma S T (fara teren) situata in extravilanul localitatii S T, jud. T, compusa din constructii speciale, utilitati si mijloace fixe, Ferma B cu teren in suprafata de 31.629 mp, situata in extravilanul localitatii B, jud. T, compusa din constructii speciale, utilitati si mijloace fixe -extras CF 5239 D, si a mijloacelor fixe apartinand Fermei G situate la sediul societatii din str. O, nr. 6, jud.T.
Astfel cum rezulta din procesul verbal de licitatie incheiat la data de 27.02.2002, ora 13,00, la licitatia publica s-a inscris un singur participant, respectiv paratul "‘H I - persoana fizica - cetatean roman, cu domiciliul in G si resedinta in T..." care a adjudecat bunurile pentru suma totala de 55.130 USD, exclusiv TVA, TVA in suma de 10.474,70 USD sau echivalentul in lei la cursul BNR valabil la data platii.
Conform aceluiasi proces verbal, pretul de adjudecare a fost achitat astfel: 16.539 USD echivalentul a 536.641.000 lei la cursul BNR valabil in data platii, reprezentand garantia de participare s-a achitat la casieria AVAB cu chitanta nr. 119/25.02.2002, iar diferenta de 38.591 USD reprezentand echivalentul sumei de 1.248.187.304 lei la cursul BNR valabil in data platii a fost achitata in contul AVAB cu FV nr. 1303586/13.03.02 si cu FV nr. 6694 - 6695- 6696/27.02.2002.
In speta, reclamantul invoca conventia de prete - nom, care este in realitate o simulatie prin interpunere de persoane, indiferent daca persoana care contracteaza cu mandatarul ocult, este sau nu partas la simulatie. In ambele cazuri, actul public consfinteste o situatie juridica necorespunzatoare realitatii, si deci este simulat, supus regimului juridic prev. de art. 1175 cod civil.
Contractul de mandat fara reprezentare este actul juridic prin care mandatarul lucreaza pe seama mandantului, dar in numele sau personal, fara a-l reprezenta pe mandant. In cazul acestui act juridic, interpunerea de persoane este reala, deoarece intermediarul dobandeste in patrimoniul sau dreptul de la tertul contractant si are obligatia, conform contractului de mandat fara reprezentare, sa il transmita apoi mandantului sau, ramas ocult.
Si in aceasta situatie, raporturile dintre mandant si mandatar sunt supuse regulilor de la mandat, si pentru a inlatura aparenta creata prin actul public nereal, este necesar sa faca dovada simulatiei prin actul juridic secret real, prin act scris sau inceput de dovada scrisa (art. 1197 Cod civil), fiind aplicabile si disp. art. 1198 Cod civil, care permit utilizarea probei cu martori si prezumtii daca a existat o imposibilitate, fie si morala, de a-si procura o dovada scrisa.
Instanta a apreciat ca procesul verbal al adunarii din 08.03.2004, intruneste conditiile unui inceput de dovada scrisa.
In primul rand, acest proces verbal este un inscris sub semnatura privata, a carui provenienta nu este pusa la indoiala, respectiv contestata. Intr-adevar, scrierea nu emana numai de la partea careia i se opune, adica de la parat, dar provine de la ambele parti, cata vreme paratul a participat la sedinta respectiva si a semnat procesul verbal, fara a avea vreo obiectiune. In plus, prin el, se face vorbire despre drepturile asupra terenurilor pe care paratul le are in custodie si la care nu poate renunta, nu le poate greva cu sarcini sau instraina, urmand a le transfera defunctului H E. Afirmand ca transfera drepturile sale asupra terenurilor si mentionand ca le detine in custodie pentru H E, a recunoscut implicit ca in sarcina sa exista obligatia de a transmite bunurile dobindite in baza mandatului dat.
Martorii audiati in cauza confirma existenta actului secret (mandatul fara reprezentare), incheiat intre parti.
Martorul L I, propus de parat, a relatat ca a presupus ca paratul era interesat de cumpararea pentru el a acelor active, intrucat avea o situatie financiara care i-ar fi permis acest lucru.
Insa martorul C I, arata ca stie ca initial s-a discutat despre cumpararea tuturor activelor P prin firma SC H SRL, insa s-a reusit acest lucru doar pentru ferma G. Prin aceasta se sustine astfel afirmatia reclamantului, si a martorei E I, care a aratat ca rationamentul intregii participari la licitatii era de a se cumpara aceste active pentru sine, dar prin societatea H SRL, insa intrucat ulterior aceasta a avut probleme financiare, nu s-a mai reusit ducerea la bun sfarsit a planului initial, insa duce la convingerea instantei ca intr-adevar intentia reclamantului era de a achizitiona activele prin orice interpus, el avand constienta interdictiei dobandirii terenurilor datorita lipsei cetateniei romane.
Cat priveste declaratiile martorilor propusi de reclamant, instanta a retinut ca martora E I a aratat ca stia ca reclamantul este cel interesat atat de cumpararea altor active ce urmeaza a fi scoase la licitatie, cat si de privatizarea SC P, si ca stie ca activele au fost adjudecate de reclamantul initial pe numele nepotului sau, paratul. Arata ca stie ca deja ferma G era cumparata de reclamantul initial, si in plus ca nu isi aminteste ca vreodata paratul sa fi mers singur fara reclamant si fratele sau, inainte de vanzarea la licitatie a fermei B, pentru a-i cere relatii referitoare la licitatie.
Instanta a apreciat ca, daca in speta reclamantul nu ar fi fost interesat de cumpararea pentru el a activelor fermei B, nu l-ar fi insotit de fiecare data pe parat pentru a culege informatii despre licitatie, cu atat mai mult cu cat, acesta nu cunostea limba romana, spre deosebire de parat si fratele sau. Ar fi ilogica prezenta sa permanenta, doar pentru a-l insoti pe parat, desi paratul era cel care cunostea limba romana, iar reclamantul se deplasa doar in scaun pentru persoane cu handicap locomotor.
In plus, martora afirma ca in prezenta ei fratele paratului i-a propus reclamantului cumpararea activelor fermei B si S T sa fie cumparate cu banii reclamantului de catre parat, care avea si cetatenie romana, urmand ca apoi sa transfere activele catre societatea infiintata in acest scop de reclamant, propunere acceptata de reclamant. A aratat ca doar reclamantul initial s-a interesat de vanzarea activelor, el detinand deja pachetul majoritar de actiuni P.
Si martora G H a aratat ca stie personal ca terenurile si cladirile fermei B au fost cumparate de parat cu bani proveniti de la reclamantul initial, ca partile, defunctul H E si paratul, au avut o intelegere in sensul ca paratul sa liciteze terenul si cladirile, iar reclamantul sa plateasca toate cheltuielile urmand ca dupa licitatie, paratul sa ii transmita proprietatea unei persoane juridice numita de H E, ca paratul i-a recunoscut obligatia de restituire a imobilelor cumparate si ca o va face.
Instanta a constat ca si aceasta martora stia de procedura de interpunere avuta initial in vedere de H E, printr-o societate comerciala, rezultat esuat datorita diferitelor motive, dar care intareste convingerea instantei ca acesta era cel cu adevarat interesat de cumpararea activelor fermei B, el fiind preocupat de piscicultura, scop pe care dorea sa il realizeze prin diferite subterfugii. In pus, toate detaliile referitoare la interpunere, martora le stie nu numai de la reclamant, ci si de la parat insusi.
Declaratiile martorilor se coroboreaza cu sustinerile intimatului din sedinta ce a avut loc la 08.03.2004. Astfel, acestia au aratat ca reclamantul initial avea mai multe afaceri in domeniul piscicol, pe care dorea sa le dezvolte, dovada fiind si faptul ca a cumparat integral societatea SC P SA, in cadrul procesului de privatizare, investind acolo sume foarte mari de bani. De asemenea, H E este cel care se interesa personal de situatia fermelor de pescuit, el deplasandu-se de mai multe ori la sediul societatii si discutand cu directorul acesteia.
Ambii martori ai reclamantului au relatat ca H dorea sa cumpere ferma piscicola B, care urma sa fie scoasa la licitatie, cunoscand aceasta situatie personal si ca, neavand o societate comerciala persoana juridica romana si nefiind cetatean roman nu putea participa la licitatie.
Paratul nu a contestat faptul ca reclamantul initial era asociat intr-o societate comerciala, SC H SRL , dar avea neintelegeri financiare grave cu celalalt asociat, ceea ce facea imposibila participarea acestei societati la licitatie.
Ambii martori ai reclamantului au aratat ca au fost de fata la discutii intre parti, stabilindu-se ca paratul va participa la licitatie pentru H E, deoarece are dubla cetatenie si va cumpara el imobilele, cu banii reclamantului initial, urmand ca ulterior, sa-i transfere acestuia dreptul de proprietate, dupa infiintarea societatii comerciale ce l-ar fi avut ca asociat unic.
Conform inscrisurilor de la dosar coroborate cu declaratiile martorilor, suma reprezentand TVA si impozitele au fost achitate de secretarul personal al reclamantului initial, cu bani de la acesta.
In raport de aceste considerente, instanta a apreciat ca in speta se regaseste coexistenta celor doua acte juridice, cel public (incheiat intre parat si AVAB) si actul secret (mandatul fara reprezentare dintre parti). Din probele administrate reiese cu certitudine acordul simulatoriu, implicit, care presupune ca mandatarul ocult (paratul) actioneaza in nume propriu, dar pe seama mandantului sau (H E).
Cum reclamantul initial, H E, nu este cetatean roman, acesta nu poate dobandi prin acte intre vii, dreptul de proprietate asupra terenurilor, conform art. 44 din Constitutie in redactarea anterioara modificarii si republicarii, conform principiului tempus regit actum.
Ca si mandatar, paratul este obligat sa-i predea reclamantului tot ce a primit in executarea mandatului. Cum a refuzat sa faca acest lucru de buna voie, instanta a apreciat partial simulata licitatia organizata de AVAB la 27.02.2002, respectiv numai cu privire la activul Fermei B, fara teren.
Pe cale de consecinta, in temeiul art. 1174 si 1175 Cod civil, ca efect al simulatiei intre parti, contractul de mandat fara reprezentare are valoarea unui antecontract, astfel ca a constat ca reclamantul initial este proprietarul activelor fermei piscicole B, fara teren, hotararea urmand a tine loc de act de vanzare cumparare.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, instanta a constat ca reclamanta, indreptatita la plata cheltuielilor de judecata, si-a rezervat dreptul de a le solicita pe cale separata.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel paratul H J si a declarat recurs (recalificat apel) reclamanta S.C. P S.A.
Prin apelul formulat reclamanta S.C. P S.A., a solicitat admiterea apelului, cu consecinta schimbarii in parte a sentintei atacate in sensul admiterii in integralitate a actiunii civile modificate si precizate.
Paratul H J a declarat apel atat impotriva sentintei civile nr. 9162/02.07.2013 pronuntata de Judecatoria O. in dosar nr. 1781/271/2007*, precum si impotriva incheierii de sedinta din data de 04.06.2013 prin care au fost respinse exceptiile invocate de acesta (mai putin exceptia lipsei calitatii procesuale active a Fundatiei O S S, care a fost admisa), solicitand admiterea apelului, admiterea exceptiilor invocate si: in principal anularea hotararii atacate, stabilirea competentei de solutionare a cauzei in prima instanta in favoarea Tribunalului Bihor si reiudecarea cauzei de instanta legal competenta, hotararea fiind data cu incalcarea competentei altei instante; in subsidiar, s-a solicitat schimbarea in tot a sentintei atacate, respingand cererea formulata, cu cheltuieli de judecata.
Prin decizia civila nr. 70/A din data de 28.02.2014, pronuntata de Tribunalul Bihor, in dosar nr. 1781/271/2007*, s-a respins ca nefondat apelul formulat de apelantul H. J..
S-a admis ca fondat apelul civil introdus de apelanta SC P SA cu sediul in comuna B, nr. 224, camera 3, stanga, etaj P, jud. T in contradictoriu cu intimatul H J, cu domiciliul procedural ales in T, P U, nr. 5, jud. T, impotriva sentintei civile nr. 9162 din 02.07.2013 pronuntata de Judecatoria O, pe care a schimbat-o in parte, in sensul ca :
S-a admis cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul def. H E si continuata de reclamanta SC P SA in contradictoriu cu paratul H J.
S-a constatat simulata licitatia publica din data de 27.02.2002 organizata de AVAB si pentru terenul in suprafata de 31629 mp, inscris in CF 5239 D, adjudecat de parat in calitate de mandatar al reclamantului defunct H E.
S-a dispus rectificarea CF si in privinta terenului cu nr. top. 1-9/2, 1-9/3, 1-9/4.
Au fost mentinute restul dispozitiilor sentintei atacate.
Fara cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de apel a avut in vedere urmatoarele considerente:
Apelul declarat de paratul H J, este nefondat si a fost respins, iar apelul declarat de reclamanta S.C. P S.A. este fondat si a fost admis, pentru urmatoarele considerente:
Referitor la apelul declarat de paratul-apelant H J, in ceea ce priveste sustinerea acestuia in sensul ca hotararea a fost data cu incalcarea normelor de competenta materiala, s-a retinut ca prezenta cauza a fost inregistrata pe rolul Judec. D la data de 25.03.2004, sub dosar nr. 316/2004, valoare obiectului litigiului fiind de peste 100.000 RON. Prin sent. civ. nr. 464/2004 Judec. D a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului T, retinandu-se ca potrivit disp. art. 2 alin. 1 lit. b Cod pr. civ. (astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 58/2003) procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste un miliard lei (ROL) se solutioneaza in prima instanta de tribunal.
Tribunalul T, prin sent. civ. nr. 562/PI/2005 a respins actiunea reclamantului H E. Impotriva acestei hotarari reclamantul a declarat apel, inregistrat pe rolul Curtii de Apel T. Prin Incheierea nr. 10284/8.12.2005, ICCJ a dispus stramutarea cauzei la Curtea de Apel O
Prin decizia civila nr. 64/2006-A data de Curtea de Apel O in dosar nr. 75/2006 s-a admis ca fondat apelul declarat de apelantul H E impotriva sent. civ. nr. 562/PI/2005 pronuntata de Tribunalul T, care a fost desfiintata, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul B.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului B sub dosar nr. 4107/111/2006. Prin sentinta civila nr. 138/C/05.02.2007 Tribunalul B a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei O, retinandu-se ca, in prezent, prev. art. 2 alin. 1 lit. b Cod pr. civ. sunt in sensul ca tribunalul solutioneaza in prima instanta procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste cinci miliarde lei (ROL).
La data pronuntarii sentintei civile, erau in vigoare prevederile art. 158 alin. 3 Cod pr. civ. in forma nemodificata prin Legea nr. 202/2010, care prevedeau ca "daca instanta se declara necompetenta, impotriva hotararii se poate exercita recurs in termen de 5 zile de 1a pronuntare."
Paratul H J nu a uzat de calea de atac a recursului impotriva sentintei civile de declinare a competentei data Tribunalul B, astfel ca respectiva sentinta a devenit irevocabila, avand autoritate de lucru judecat in privinta instantei competente sa judece prezentul litigiu1 si anume judecatoria.
Pe de alta parte potrivit disp. art. 725 alin. 2 teza a II- a Cod pr. civ. "In caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile legii noi privitoare la competenta sunt pe deplin aplicabile".
Ori prin Legea nr. 219/2005 dispozitiile art. 2 alin. 1 lit. b Cod pr. civ. au fost modificate in sensul ca tribunalul solutioneaza in prima instanta procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste cinci miliarde lei (ROL). Iar aceste prevederi legale privitoare la competenta s-au aplicat si in prezenta speta, potrivit art. 725 alin. 2 teza a II- a Cod pr. civ.
In consecinta, invocarea in prezentul apel a unor critici impotriva hotararii date de Tribunalul B de declinare a competentei de solutionare a cauzei in favoarea Judec. O. este in primul rand inadmisibila, incalcand puterea de lucru judecat de care beneficiaza sentinta civila nr. 138/2007 a Tribunalului B, iar pe de alta parte aceasta critica este si nefondata.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active a SC P SA rezultata din nulitatea contractului de cesiune de drepturi litigioase incheiat intre defunctul H E in calitate de cedent si SC P SA in calitate de cesionar, in mod corect aceasta a fost respinsa de instanta de judecata prin incheierea de sedinta din data de 04.06.2013.
Astfel, cu privire la exceptia de nulitate a contractului de cesiune de drepturi litigioase rezultand din lipsa stipularii cuantumului pretului cesiunii in contract, respectiv din neplata pretului de catre cesionar, instanta de apel a retinut ca potrivit disp. art. 1303-1304 Cod civ. pentru a fi valabil, pretul trebuie sa fie determinat in contract sau determinabil. Pretul este determinat atunci cand partile stabilesc cuantumul lui in contract si este determinabil atunci cand partile arata in contract elementele de determinare ulterioara a pretului.
Art. 1304 Cod civ. permite partilor sa prevada ca stabilirea pretului se va face de catre un tert ales de comun acord de catre parti, ceea ce in speta partile au si facut atunci cand au convenit sa se determine pretul prin recurgerea la cunostintele unui specialist.
Avand in vedere ca in contractul de cesiune din data de 15.06.2007 pretul este determinabil, criticile apelantului-parat nu pot fi primite.
Referitor la neplata pretului ca si cauza de nulitate a contractului, astfel cum in mod corect a retinut prima instanta, aceasta reprezinta un motiv de rezolutiune a contractului si nu de nevaliditate a acestuia. Nulitatea este sanctiunea care intervine pentru cauze contemporane sau anterioare incheierii actului si nu pentru neexecutarea obligatiilor de catre una din parti, pentru aceasta din urma situatie sanctiunea fiind rezolutiunea contractului.
In consecinta, si daca cesionarul SC P SA nu ar fi achitat pretul cesiunii, aceasta nu conduce la nulitatea contractului, iar neexecutarea obligatiei de catre cesionar putea fi invocata doar de catre cedent.
Referitor la admisibilitatea probei testimoniale in cauza pentru a dovedi mandatul fara reprezentare, raportat la inscrisul care a primit calificarea juridica de inceput de dovada scrisa, tribunalul a retinut ca apelantul - parat invoca in motivele de apel imprejurarea ca administarea probei testimoniale era inadmisibila pentru dovedirea raporturilor juridice dintre parti. De asemenea, acesta contesta faptul ca Procesul-verbal al Adunarii Generale a Asociatilor H T GmbH din data de 08.03.2004 are natura juridica a unui inceput de dovada scrisa.
In ceea ce priveste Procesul-verbal al Adunarii Generale a Asociatilor H T G din data de 08.03.2004, acesta a fost calificat in mod corect de catre instanta de fond ca reprezentand un inceput de dovada scrisa. Potrivit disp. art. 1197 alin. 2 Cod civil reprezinta inceput de dovada scrisa orice scriptura a celui in contra caruia s-a formulat petitia sau a celui ce el reprezinta si care scriptura face a fi crezut faptul pretins. Pentru existenta unui inceput de dovada scrisa este necesar sa existe o scriere, orice fel de inscris, chiar nesemnat si nedatat, o scrisoare, insemnari, note, declaratii scrise extrajudiciare, chitante care atesta primirea unei sume de bani, mentiunile unui inventar, cereri, etc., scrierea sa provina de la cel caruia ii este opusa sau de la o persoana fata de care partea este succesor in drepturi, ori ca inscrisul sa fie intocmit de o alta persoana, dar semnat de parte, scrierea sa fie de natura a face demn de crezare faptul pretins.
Acest inscris consemneaza faptul ca paratul H J este de acord sa ii cedeze lui H E terenurile, obligandu-se totodata sa renunte la tot ce ar putea periclita in vreun fel drepturile lui H E asupra terenurilor detinute in custodie de catre parat, sa nu greveze ori sa instraineze aceste drepturi si sa il informeze pe H E imediat ce afla ca drepturile respective ar putea fi in pericol.
Procesul-verbal al Adunarii Generale a Asociatilor H T G din data de 08.03.2004 este semnat de parat si este de natura a face demn de crezare faptul pretins.
Pe de alta parte, chiar in absenta unui inceput de dovada scrisa, proba cu martori tot ar fi fost admisibila in speta, data fiind imposibilitatea morala de preconstituire a probei scrise, imposibilitate rezultand din raporturile dintre rude apropiate. In consecinta sustinerea apelantului parat in sensul ca administrarea probei testimoniale pentru dovedirea raporturilor juridice dintre parti era inadmisibila nu poate fi primita.
De asemenea prin dispozitiile deciziei de casare nr. 64/2006-A pronuntata de Curtea de Apel O, obligatorie pentru instanta de rejudecare, se stabileste in mod expres ca "a-i refuza reclamantului de plano dreptul la declansarea si producerea de dovezi in sustinerea unei actiuni in constituirea dreptului de proprietate asupra imobilelor litigioase ... inseamna a-i ingradi titluarului la actiune accesul la justitie, ceea ce este inadmisibil avand in vedere art. 21 din Constitutia Romaniei si art. 6 din CEDO". Mai mult, s-a retinut ca "eliminarea oricarei posibilitati din partea acestuia de a-si dovedi pe fond temeinica pretentiilor echivaleaza nu numai cu nesocotirea acestor ultime norme legale mentionate, dar si ca de plano i se refuza stabilirea dreptului de proprietate pretins".
Totodata sustinerea apelantului-parat in sensul ca instanta de fond in mod nelegal, a incuviintat audierea martorilor G H (avocatul reclamantului H E, din G) si a d-nei E I (angajata Firmei P) nu poate fi primita, audierea acestor martori nefiind prohibita de disp. art. 189 alin. 1 Cod pr. civila.
Din declaratiile martorilor audiati, in mod corect a retinut instanta de fond ca reclamantul H E l-a mandatat pe paratul H J - care este nepotul sau, care detinea si cetatenie romana - sa participe si sa adjudece la licitatie bunurile deduse judecatii. Ulterior paratul H J a refuzat sa remita reclamantului H E bunurile mobile si imobile pe care le-a dobandit in temeiul Procesului verbal de licitatie incheiat cu A.V.A.B.
Din proba cu inscrisuri (filele 33-46 din dos. Tribunalului T), inscrisuri ce au fost prezentate in original de catre reclamanta in apel, respectiv chitantele de schimb valutar, chitanta de plata a TVA-ului aferent operatiunii de cumparare la licitatie, precum si din chitantele de plata a impozitului, rezulta ca sumele de bani necesare participarii la licitatie si pretul activelor deduse judecatii au provenit de la defunctul reclamant, acesta fiind si cel care a achitat ulterior impozitul pentru imobilul Ferma B.
Din amplul material probator administrat in cauza de catre instanta de fond, rezulta ca in speta a existat un mandat fara reprezentare sau conventie de prete-nom.
In cazul mandatului fara reprezentare, prete-nom, una dintre par?i este imputernicita sa incheie acte jurice pe seama persoanei care l-a imputernicit, insa ascunzandu-?i calitatea de reprezentant in rela?iile cu ter?ii.
Reprezentare nu este de esen?a contractului de mandat, astfel mandatul este valabil ?i fara reprezentare. De multe ori in practica, persoanele recurg la mandatul fara reprezentare, datorita faptului ca nu doresc sa-?i faca cunoscuta identitatea. In acest scop, mandantul da un mandat altei persoane, care contracteaza in nume propriu ?i nu in calitate de mandatar.
Asadar in acest caz mandatarul lucreaza pe seama mandantului, dar in numele sau personal, fara a-l reprezenta pe mandant; astfel, calitatea sa de mandatar ii este necunoscuta tertului contractant cu care se incheie actul juridic ce face obiectul mandatului.
Contractul de mandat fara reprezentare este de fapt, un mandat simulat prin interpunere de persoane, o simula?ie. In cazul mandatului fara reprezentare interpunerea este reala - deoarece intermediarul dobandeste in patrimoniul sau dreptul de la tertul contractant si are obligatia, potrivit contractului de mandat fara reprezentare, sa il transmita apoi mandantului sau. Efectele actelor savarsite de mandatarul fara reprezentare se produc in patrimoniul sau personal, ele trec apoi din patrimoniul sau in cel al mandantului.
Instanta de apel a retinut ca, paratul apelant nu a reusit prin probe pertinente sa combata aceasta stare de fapt. De altfel se constata ca licitatia AVAB din data de 27.02.2002, a avut loc pentru vanzarea mai multor active proprietatea SC P SA T, astfel: Ferma S T (fara teren), Ferma B cu teren in suprafata de 31.629 mp, situata in extravilanul loc. Banloc, si a mijloace fixe apartinand Fermei G care au fost adjudecate de parat.
Prin decizia civila nr. 746/2006 data de Tribunalul A, irevocabila, s-a constat partial simulata licitatia organizata la AVAB la data de 27.02.2002 pentru vanzarea Fermei S T (fara teren) si a mijloacelor fixe apartinand Fermei G, situatia in prezenta speta fiind identica.
In consecinta apelul declarat de apelantul parat a fost respins ca nefondat.
Referitor la apelul declarat de apelanta-reclamanta instanta de apel a retinut din materialul probator administrat in cauza ca acordul simulatoriu a vizat integralitatea bunurilor imobile, teren si constructii, aferente Fermei B.
Desi instanta de fond a respins cererea cu privire la terenul aferent, in dispozitivul sentintei se mentioneaza ca hotararea "tine loc de contract de vanzare cumparare pentru pretul de 32.430 USD (echivalent in lei la cursul de schimb BNR din ziua efectuarii platii, respectiv 32.344 lei vechi /1 USD) plus TVS, achitat integral de catre H E", in conditiile in care acest pret include constructiile speciale, utilitatiile si terenul, hotararea cuprinzand asadar dispozitii contradictorii.
Instanta de fond a retinut ca reclamantul initial, H E, nu este cetatean roman, in consecinta acesta nu poate dobandi prin acte intre vii, dreptul de proprietate asupra terenurilor, conform art. 44 din Constitutie in redactarea anterioara modificarii si republicarii, potrivit principiului tempus regit actum.
Tribunalul a retinut insa ca demersul judiciar initiat de defunctul H E si continuat de reclamanta SC P SA are caracterul unei actiuni constitutive de drepturi care, prin mijlocul procedural al declararii simulatiei si inlaturarii aparentei create de actul public, are drept finalitate constituirea pe cale judecatoreasca a dreptului de proprietate prin pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare.
In acest sens prin dispozitiile deciziei de casare nr. 64/2006-A pronuntata de Curtea de Apel O, obligatorie pentru instanta de rejudecare, se stabileste in mod expres ca scopul urmarit de reclamantul initial H E prin promovarea actiunii civile nu a vizat recunoasterea si valorificarea unei drept real existent in patrimoniul sau, ci pronuntarea unei hotarari cu caracter constitutiv de drepturi.
Efectele hotararilor constitutive de drepturi se produc numai pentru viitor, ex nunc, intrucat creeaza un raport juridic nou, spre deosebire de hotararile declarative de drepturi prin care se confirma cu efect retroactiv o situatie juridica preexistenta.
In speta, la data pronuntarii sentintei civile, calitatea procesuala activa apartine unei persoane juridice de nationalitate romana, reclamanta fiind SC Pescotim SA in privinta careia nu exista nici o interdictie de dobandire a dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Fata de cele de mai sus, in baza art. 296 Cod pr. civ. a fost respins ca nefondat apelul formulat de apelantul H J, a fost admis ca fondat apelul civil introdus de apelanta SC P SA, a fost schimbata in parte sentinta atacata, in sensul ca s-a admis cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul def. H E si continuata de reclamanta SC P SA in contradictoriu cu paratul H J, s-a constatat simulata licitatia publica din data de 27.02.2002 organizata de AVAB si pentru terenul in suprafata de 31629 mp, inscris in CF 5239 D, adjudecat de parat in calitate de mandatar al reclamantului defunct H E. S-a dispus rectificarea CF si in privinta terenului cu nr. top. 1-9/2, 1-9/3, 1-9/4. Au fost mentinute restul dispozitiilor sentintei atacate.
S-a constatat ca apelanta a solicitat cheltuieli de judecata pe cale separata.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs paratul H J, solicitand admiterea acestuia, in principal, modificarea in tot a deciziei recurate in sensul admiterii apelului declarat de parat si respingerea actiunii, iar in subsidiar, respingerea apelului declarat de apelanta SC P SA, mentinerea hotararii instantei de fond, cu cheltuieli de judecata.
Prin motivele de recurs au fost invocate urmatoarele:
- instanta de apel a pronuntat o hotarare lipsita de temei legal si data cu incalcarea normelor imperative ale Constitutiei - art. 44 in forma nemodificata, art. 41 alin. 2 in forma revizuita -, precum si cu incalcarea art. 3 alin. 1 din Legea nr. 54/1998;
- instanta de apel a incalcat in mod flagrant nu numai prevederile art. 29 pct. 5 Cod procedura civila dar si prevederile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si ale art. 21 din Constitutia Romaniei;
- recurentul, prin "Notele scrise" depuse pentru termenul de judecata din 04.06.2013, a invocat lipsa calitatii procesuale a SC P SA;
- SC P SA nu a facut dovada validitatii contractului de cesiune de drepturi litigioase din 15.06.2007, respectiv ca din 15.06.2007 pana la data decesului reclamantului H E s-a efectuat expertiza de specialitate pentru a se stabili valoarea de circulatie a bunului litigios, ca cesionarul a achitat acestuia pretul cesiunii, daca reclamantul a cesionat drepturile litigioase privind Ferma B catre cedentul P SA, de ce de la acea data in litigiu - dosar nr. 1781/271/2007 al Judecatoriei O., nu s-a prevalat de acest contract, de ce a fost necesar ca dosarul sa fie suspendat ani de zile pentru introducerea in cauza a mostenitorilor reclamantului defunct daca exista contractul de cesiune de drepturi litigioase si de ce acesta a fost prezentat in instanta atat de tarziu si dupa o traiectorie sinuoasa a dosarului;
- tuturor intrebarilor enuntate in fata atat a instantei de fond si cat si a instantei de apel nu li s-a dat un raspuns juridic pertinent, instantele preluand fara nici o cenzura expunerile SC P SA;
- instanta de apel a expediat fara a oferi argumente de drept motivele de apel prin care recurentul mentiona ca reclamantul nu a facut dovada existentei actului secret, impus ad conditionem de art. 1191 Cod civil, nefiind produsa nici o dovada a existentei unei "imposibilitati morale" de a incheia actul secret, astfel, recurentul nu este "ruda apropiata, nepot" al reclamantului defunct, cum eronat au retinut instantele;
- cu mare usurinta, ambele instante au apreciat ca procesul verbal al adunarii generale a asociatilor H T G din 08.03.2004, de care s-a prevalat reclamantul, se constituie intr-un inceput de dovada scrisa, cata vreme nefiind individualizate terenurile nu se poate retine ca sunt suficiente indicii pentru a se face demn de crezare faptul pretins de reclamant ca ar fi vorba de obiectivul Ferma "B";
- reclamantul avea infiintata in Romania la data adjudecarii de catre recurent a activului - ferma B -, SC H H SRL precum si alte societati, ca atare putea participa la licitatie prin intermediul acestora, fara sa recurga la ceea ce se numeste "contract" de prete-nom (simulatie prin interpunere de persoane);
- in mod gresit instanta de fond a incuviintat audierea martorilor G H - avocatul din G al reclamantului - si E I, angajata Firmei P, administrarea probei testimoniale, pentru dovedirea raporturilor juridice dintre parti fiind inadmisibila;
- raportat la particularitatile spetei, la ceea ce implica un mandat fara reprezentare, nu se poate retine ca recurentul a actionat in calitate de mandatar al numitului H E;
Cu totul si cu totul subsidiar, recurentul solicita respingerea apelului reclamantei si mentinerea sentintei civile din urmatoarele motive:
- desi recurentul a negat constant ca se afla in relatii de rudenie apropiate cu defunctul, iar sarcina probei revenea reclamantului, acesta nu a putut proba pretinsa relatie de rudenie inventata, iar instantele nu i-au pus in vedere sa probeze relatia de rudenie afirmata;
- in virtutea rolului activ al judecatorului, instantele trebuiau sa verifice sustinerile recurentului privind continutul real al procesului verbal al Adunarii Generale H G G, sens in care se impunea prezentarea integrala a acestuia in traducere legalizata, acest proces - verbal privind cu totul alte probleme decat activul Fermei B, nereprezentand un inceput de dovada scrisa, astfel cum este definit de art. 1197 alin. 2 Cod civil;
- din lecturarea cererii reclamantului rezulta ca acesta solicita constatarea simulatiei privind licitatia publica din 27.02.2002 organizata de AVAB privind Ferma B si transferarea catre acesta a dreptului de proprietate asupra activelor Fermei B si nicidecum catre vreo societate comerciala;
- recurentul, care era asociat cu defunctul, dispune de posibilitati materiale pentru a participa in nume propriu la licitatia organizata de AVAB avand si cetatenia romana.
In drept sunt invocate dispozitiile art. 304 pct. 7, 8 Cod procedura civila, art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Prin intampinare, intimata a solicitat respingerea recursului, cu motivarea ca motivele din recurs de la pag. 5 - 9 vizeaza exclusiv netemeinicia hotararii, ce nu mai pot fi invocate ca urmare a abrogarii pct. 10 si 11 din art. 304 Cod procedura civila. Referitor la criticile care vizeaza lipsa calitatii procesuale active a SC P SA, in mod corect a fost respinsa de prima instanta prin incheierea din 14.06.2013, intimata relevand lipsa de interes a paratului recurent de a invoca nulitatea contractului de cesiune, totodata acesta, desi a luat cunostinta de existenta contractului la termenul din 04.04.2008, i-a contestat validitatea abia pe calea Notelor scrise depuse pentru termenul din 16.04.2013.
Intimata precizeaza ca la data pronuntarii hotararii judecatoresti, ea si nu defunctul, avea calitate de reclamanta in cauza, in privinta careia nu a existat si nu exista nici o interdictie de dobandire a terenurilor. Mai arata ca paratul recurent nu a reusit sa combata prin probe pertinente starea de fapt conturata prin probele administrate de reclamanta.
Examinand hotararea recurata, prin prisma motivelor invocate cat si din oficiu, instanta de recurs a constatat urmatoarele:
Criticile axate pe problema competentei materiale invocata in cererea de apel si reiterata in cadrul motivelor de recurs, nu pot fi primite, in conditiile in care Sentinta civila nr. 138/C/2007 pronuntata de Tribunalul B in sedinta publica din 05.02.2007, nu a fost atacata cu recurs de catre recurentul parat, devenind prin nerecurare o hotarare irevocabila, cele statornicite prin aceasta sub aspectul competentei materiale de-a solutiona cauza in prima instanta bucurandu-se de prezumtia lucrului bine judecat, din perspectiva dispozitiilor art. 1201 din Codul civil.
De asemenea, nu pot fi acceptate nici criticile referitoare la rezolvarea data de tribunal exceptiei privind lipsa calitatii procesuale active a SC P SA. Aceasta exceptie a facut initial obiectul cercetarii din partea primei instante care, prin incheierea data in sedinta publica din 4 iunie 2013, a dispus respingerea ei, motivat de faptul ca, in speta, calitate procesuala si interes in anularea contractului de cesiune din 19.06.2007 ar avea succesoarea in drepturi a def. H E, care insa a recunoscut contractul ca fiind valabil.
Recurenta si-a intemeiat opinia potrivit careia SC P SA nu ar fi facut dovada validitatii contractului de cesiune de drepturi litigioase din 15.06.2007, pe cinci temeiuri, respectiv ca nu s-a dovedit ca, din 15.06.2007 si pana in 02.02.2008, cand a decedat reclamantul, s-a efectuat expertiza de specialitate pentru stabilirea valorii de circulatie a bunului litigios, nu s-a dovedit ca a fost achitat pretul cesiunii catre reclamant, de ce de la data cesionarii drepturilor litigioase catre SC P SA nu s-a prevalat de acest contract, iar daca exista contractul respectiv, de ce a fost necesar ca dosarul sa fie suspendat ani de zile pentru a se introduce succesorii defunctului H E si de ce a fost prezentat atat de tarziu, daca contractul era cunoscut de aparatorii reclamantului.
In primul rand, problema achitarii pretului cesiunii catre reclamant constituie motiv de rezolutiune a contractului si nicidecum de nulitate a acestuia, astfel cum corect au retinut instantele anterioare. Neplata pretului este ulterioara incheierii contractului, or cauzele nulitatii sunt anterioare si concomitente incheierii actului juridic, pe cand cauza rezolutiunii este ulterioara incheierii valabile a contractului si consta in neexecutarea culpabila a obligatiilor contractuale de catre cealalta parte.
Referitor la celelalte temeiuri invocate in sustinerea exceptiei aflate in discutie, trebuie a se retine ca reclamantul a decedat la data de 2 februarie 2008, imprejurare invederata instantei in sedinta publica din 22 februarie 2008, iar la urmatorul termen de judecata, din 4 aprilie 2008, a fost depus la dosar contractul de cesiune de drepturi litigioase prin care H E cesiona catre SC P B drepturile litigioase derivate din promovarea actiunii civile inregistrata sub dosar nr. 1781/271/2007.
Faptul ca sub durata celor sapte luni calculate de la data incheierii contractului si pana la data decesului reclamantului nu s-a facut expertiza de specialitate pentru stabilirea valorii de circulatie a dreptului litigios, nu este de natura a schimba datele problemei, intrucat in contract la cap. IV art. 6 nu s-a stipulat vreun termen inauntrul caruia trebuia sa fie determinat pretul cesiunii prin expertiza de specialitate, partile convenind doar asupra termenului in care trebuia sa fie platit pretul cesiunii, respectiv in 60 de zile de la data predarii catre parti a raportului de expertiza intocmit de expert, conform art. 7 din contract.
Contrar sustinerilor recurentului, contractul de cesiune a fost depus la dosar la primul termen de judecata dupa termenul la care instanta a fost instiintata despre survenienta decesului reclamantului, contractul era la dosar cand s-a luat masura de suspendare a judecarii cauzei in temeiul dispozitiilor art. 243 pct. 1 Cod procedura civila pentru depunerea certificatului definitiv de mostenitor. De altfel, data fiind existenta la dosar a respectivului contract, la unul dintre termenele de judecata parcurse dupa repunerea cauzei pe rol pentru perimare - sedinta publica din 19.02.2010 -, instanta a si pus in discutie cadrul procesual, solicitand explicatii cu privire la motivele pentru care se cere prezenta mostenitorilor defunctului, calitatea procesuala a acestora, in conditiile in care imobilele au facut obiectul unei cesiuni de drepturi litigioase.
Este evident ca problema transmiterii calitatii procesuale active catre societatea cesionara nu putea fi transata decat dupa finalizarea procedurii succesorale, in contradictoriu cu persoanele desemnate in calitate de succesoare prin certificatul definitiv de mostenitor, astfel cum cu justete a apreciat si judecatoria cand, prin incheierea din 28 aprilie 2016, a dispus o noua suspendare a judecatii pana la finalizarea procedurii succesorale din dosarul nr. 12VA.2008.27/ON 58 aflat pe rolul Tribunalului P L. Dupa depunerea hotararii de atribuire a mostenirii, definitiva si executorie la data de 2 mai 2012, in procedura de contradictorialitate cu unica mostenitoare a reclamantului, Fundatia O L L, astfel cum impune principiul contradictorialitatii ce guverneaza procesul civil, instanta a stabilit ca societatea cesionara are calitate procesuala activa, statuare corecta data fiind anterioritatea contractului de cesiune de drepturi litigioase in raport de data decesului reclamantului.
Nici criticile axate pe nedovedirea in cauza a actului secret impus ad conditionem de dispozitiile art. 1191 din Codul civil, nu pot fi acceptate, avand in vedere exceptia de la dispozitiile care restrang admisibilitatea probei cu martori, instituita de art. 1198 din Codul civil, ce vizeaza situatia in care partea s-a aflat in imposibilitate morala de a-si preconstitui o dovada scrisa cu privire la actul incheiat, iar unul dintre astfel de cazuri vizeaza nu doar actele incheiate intre rude, ci si intre persoane aflate in relatii apropiate, cum ar fi de prietenie, etc., or din probatoriul administrat in cauza, rezulta ca intre reclamantul defunct si recurentul parat au existat relatii de afaceri, inclusiv in cererea de recurs acesta din urma facand referire la faptul ca a fost asociat cu defunctul in mai multe societati comerciale atat in Germania cat si in Romania.
O alta exceptie de la dispozitiile care restrang admisibilitatea probei cu martori, este inscrisa in textul art. 1197 din Codul civil, care permite proba cu martori cand exista un inceput de dovada scrisa, prin care se intelege orice scriere, semnata sau nesemnata, provenind de la partea careia i se opune sau de la autorul sau reprezentantul acestuia si care face verosimil faptul pretins, fiind vorba de o scriere care nu indeplineste conditiile de validitate a inscrisului autentic sau a inscrisului sub semnatura privata.
In speta, Procesul - verbal al Adunarii Generale a Asociatilor H T G din 08.03.2004 intruneste cerintele dispozitiilor sus - enuntate, astfel procesul - verbal aflat in discutie constituie un inscris sub semnatura privata, a carui scriere intr-adevar nu apartine recurentului parat, insa apare ca fiind semnat de catre acesta, iar in cuprinsul procesului - verbal se face vorbire despre drepturile reclamantului asupra terenurilor pe care recurentul parat le avea in custodie, si pe care urma a le transfera reclamantului, context in care trebuie a se face referire la mentiunea vizand acordul recurentului privind cedarea terenurilor catre H E, de asemenea cea referitoare la obligatia asumata de recurent de renuntare la tot ce ar periclita in vreun fel drepturile reclamantului asupra terenurilor, cat si obligatia de a nu greva ori instraina respectivele drepturi si totodata de informare imediat ce afla ca drepturile aflate in discutie ar putea fi in pericol.
In atare situatie, este evident ca, in speta, proba cu martori in completarea acestui inceput de dovada scrisa apare ca fiind admisibila, astfel cum corect s-a apreciat in etapele procesuale precedente.
Este de netagaduit ca in procesul de fata s-a dovedit, pe deplin, in conditiile dispozitiilor art. 1197 si 1198 din Codul civil, existenta mandatului dat de reclamant recurentului parat de a cumpara pentru el imobilul litigios. O atare concluzie se desprinde neindoios din continutul procesului verbal din 08.03.2004, in care s-a consemnat pozitia recurentului parat, si anume afirmatiile acestuia in sensul ca transfera drepturile sale asupra terenurilor din B_ detinute in custodie pentru domnul H, impreuna cu inventarul conform listei de inventar a licitatorului. De asemenea, probele testimoniale administrate in cauza au fost de natura a confirma existenta mandatului fara reprezentare, instantele anterioare facand o corecta evaluare a acestora.
Rezulta cu puterea evidentei ca, in speta, coexista actul juridic public - incheiat de recurentul parat cu AVAB - si actul juridic secret - mandatul fara reprezentare incheiat intre reclamant si recurentul parat, reiesind cu certitudine acordul simulatoriu al acestora din urma, acord in temeiul caruia recurentul parat a actionat in nume propriu, insa pe seama mandantului sau, reclamantul H dispozitiile art. 1175, 1198, 1539 si 1541 din Codul civil gasindu-si o corecta aplicare in cauza, fiind in prezenta unei simulatii prin interpunere de persoana.
Intr-adevar, reclamantul neavand cetatenie romana nu putea dobandi prin acte intre vii dreptul de proprietate asupra terenurilor din perspectiva prevederilor art. 44 din Constitutia Romaniei, in versiunea anterioara modificarii si republicarii, insa la data transarii litigiului prin hotararea primei instante, calitatea de parte reclamanta o avea SC P SA, persoana juridica romana in privinta careia nu subzista nici o interdictie de dobandire a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Fiind in prezenta unei hotarari care tine loc de contract de vanzare cumparare cu efect constitutiv de drepturi si nu declarativ, in speta prezinta importanta situatia juridica a partii reclamante la data pronuntarii hotararii, prin urmare, solutia primei instante se impunea a fi remediata in parte in sensul de a se constata simulata licitatia din 27.02.2002 organizata de AVAB si pentru terenul in suprafata de 36629 mp inscris in CF nr. 5239 D, adjudecat de parat in calitate de mandatar al reclamantului defunct H E, si totodata de a se rectifica in mod corespunzator inscrierile din cartea funciara, astfel cum, cu justete, a procedat instanta de apel, motiv pentru care nici cererii formulate in subsidiar de catre recurentul parat nu i se poate da curs.
In contextul sus-aratat, trebuie a se mai sublinia ca instanta avea de cercetat situatia juridica a SC P SA la data pronuntarii hotararii, in calitatea acesteia de reclamant in cauza, calitate dobandita urmare a transmiterii catre ea a calitatii procesuale a reclamantului initial, H E, prin efectul contractului de cesiune de drepturi litigioase, odata cu incheierea caruia, prin desesizarea cedentului de toate drepturile sale aflate in litigiu, cesionara urma a se substitui calitatii procesuale a cedentului.
Fata de ansamblul considerentele ce preced, instanta, in baza dispozitiilor art. 312 alin. 1 din Codul de procedura civila, a respins ca nefondat recursul, decizia fiind mentinuta in totul.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Procedura civila si penala (cai de atac, competente etc.)
Recurs inadmisibil - Decizie nr. DP148/R/2008 din data de 31.03.2009Apel respins ca tardiv formulat - Sentinta civila nr. 1053 din data de 23.12.2015
Gresita conexare a 2 cauza si gresita dobandire a calitatii de inculpat ca urmare a admiterii plangerii , art 278 al 8 , lit a c p p . Casare cu trimitere pentru respectarea art 372 c p p - Decizie nr. 121 din data de 30.04.2010
Admiterea plingerii si trimiterea cauzei la prim-procuror pentru motivare. Inadmisibilitatea acestei solutii fata de dispozitiile art.278 ind 1 al.8 C.p.p. - Decizie nr. 4 din data de 12.01.2009
ART.220 CP. MODALITATEA DE SESIZARE A INSTANTEI ANTERIOR INTRARII IN VIGOARE A LEGII 247/2005. - Decizie nr. 113 din data de 28.01.2009
Competenta materiala de solutionare a unei exceptii de nelegalitate, invocata dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, intr-un proces inceput sub incidenta vechiului Cod de procedura civila regulator de competenta. - Sentinta civila nr. 129/F din data de 25.09.2014
Termenul de prescriptie a dreptului de a cere restituirea taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, raportat la jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene. - Decizie nr. 2066/R din data de 11.09.2014
Noul cod de procedura civila - Recurs. TVA tranzactii imobiliare. Efectele deciziei CJUE pronuntata la data de 07.11.2013 in cauzele conexe C-249/12 si C-250/12 (Tulica si Plavosin). Regim juridic nulitate acte administrativ fiscale. - Decizie nr. 1110/R din data de 28.03.2014
Noul cod de procedura civila - Recurs CASJ. Nivelul contributiei la FNUASS aferent veniturilor din profesii libere si comerciale, in anul 2009, este de 6,5 %. Decizie Curtea constitutionala nr. 439/2013. Legalitate decizie de impunere emisa de CASJ sub ac - Decizie nr. 1759/R din data de 06.06.2014
Noul cod de procedura civila - Apel impotriva incheierii de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie accesorie art. 64 alin. 4 c.pr.civ. Cerere interventie accesorie consilier local in litigiu avand ca obiect obligare Consiliu Local la adopta - Decizie nr. 2/Ap din data de 13.06.2014
Achizitii publice. Respingere ca tardiva a contestatiei la CNSC. Legalitate decizie CNSC - Art. 256 ind. 2 alin. 1 lit. b) raportat la art. 3 lit. z) din OUG nr. 34/2006 (Decizia nr. 1967/R/8.08.2014,Dosar nr. 350/64/2014 redactat jud. M.I.M.) - Decizie nr. 1967/R din data de 08.08.2014
Exigenta motivarii masurii luate printr-un act administrativ este necesara pentru verificarea legalitatii acestuia. - Decizie nr. 1718/R din data de 04.04.2013
Actiune formulata de instanta de contencios administrativ impotriva Deciziei de impunere emisa de CASJ B pentru plata obligatiei la CAS si majorarea dobanzilor. Admisibilitatea actiunii. Legalitatea deciziei de impunere emisa de CASJ Sanctiunea nelega - Decizie nr. 2075/R din data de 17.04.2013
Admisibilitatea cererii de revizuire in conditiile dovedirii de revizuenta a indeplinirii conditiilor prevazute de art. 322 pct. 2 Cod procedura civila. In sens contrar cererea de revizuire se va respinge ca neintemeiata si nelegala - Decizie nr. 436/R din data de 31.01.2013
1. In cazul veniturilor pentru care exista atat obligatia evidentierii, cat si obligatia declararii, daca veniturile au fost evidentiate in actele contabile sau in alte documente legale, dar nu au fost declarate la organul fiscal competent, nu se poate di - Decizie nr. 105/Ap din data de 03.10.2013
Audierea unui numar de martori in faza actelor premergatoare nu confera procesului verbal de consemnare a acestor audieri caracterul de proba ilegala. Incalcarea dreptului aparatorului de a asista la aceste audieri este sanctionata cu nulitatea relativa - Decizie nr. 365/R din data de 11.04.2013
Exceptia de nelegalitate prevazuta de art. 4 din Legea nr. 554/2004 efecte In cazul admiterii exceptiei de nelegalitate instanta in fata careia s-a ridicat exceptia va solutiona cauza, fara a tine seama de actul a carui nelegalitate a fost ... - Decizie nr. 560/R din data de 08.02.2012
Nu se poate dispune, printr-o incheiere de indreptare a erorii materiale data in camera de consiliu, fara citarea partilor, ulterior redactarii minutei si pronuntarii hotararii, schimbarea incadrarii juridice retinute prin actul de sesizare al insta... - Decizie nr. 232/R din data de 16.03.2012
Traficul de persoane. Individualizarea judiciara a pedepsei. Criterii de apreciere. - Decizie nr. 129/R din data de 20.12.2011
Continutul convorbirilor telefonice interceptate in baza autorizatiei date de judecator in conditii de legalitate pot fi valorificate sub aspect probator de instanta investita cu solutionarea cauzei in fond, in masura in care acestea se coroboreaza c... - Decizie nr. 36/R din data de 19.01.2012