RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Anulare dispozitie emisa de primar prin care s-a dispus suspendarea activitatii unei societati comerciale

SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. Anulare dispozitie emisa de primar prin care s-a dispus suspendarea activitatii unei societati comerciale

-Art. 78 si 79 din O.G. nr. 99/ 2000
-Art. 2 pct. 29 din Legea nr. 61/ 1991

In conformitate cu prevederile art.78 din OG nr.99/2000: " _ in cazul in care se incalca in mod repetat dispozitiile legale privind linistea si ordinea publica, primariile vor suspenda activitatea comerciala pe o perioada de pana la 30 de zile pentru structura de vanzare respectiva".
Potrivit prevederilor art.2 pct.29 din Legea nr.61/1991:" constituie contraventie tulburarea linistii locatarilor intre orele 22,00 - 8,00, prin producerea de zgomote, larma sau prin folosirea oricarui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare in localurile sau in sediile persoanelor juridice situate in imobile cu destinatia de locuinte sau in imediata vecinatate a acestora".
In speta, prin Dispozitia nr. xxxxx/xx.09.2008 emisa de Primarul Municipiului O. (mentinuta prin respingerea contestatiei formulate de reclamanta prin actul administrativ nr. xxxxxxxx.10.2008) s-a dispus suspendarea activitatii comerciale a Braseriei "B.", apartinand reclamantei, pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data de 18 septembrie 2008, in temeiul prevederilor art.78 si 79 din OG nr.99/2000 si, respectiv, art.2 pct.29 din Legea nr.61/1991 pentru incalcarea, in mod repetat, a dispozitiilor legale privind ordinea si linistea publica, aspecte constatate si sanctionate contraventional prin Procesele verbale de contraventie seria XX nr.xxxxxxx si respectiv seria XX nr.xxxxxxx din 17 iulie 2008.
Prin sentinta nr.4633/22.04.2010 a Judecatoriei O., s-a admis plangerea contraventionala formulata de reclamanta si, in consecinta, s-a dispus anularea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor seria XX nr. xxxxxxx din 17 iulie 2008, apreciindu-se ca petenta reclamanta nu se face vinovata de contraventia retinuta in sarcina sa, sentinta ramanand irevocabila prin respingerea recursului formulat prin decizia nr. 1042/R/CA/ 29.11.2010 a Tribunalului B.. De asemenea, prin sentinta nr. 2224/24.03.2009, pronuntata de Judecatoria O., s-a respins plangerea contraventionala formulata de reprezentantul reclamantei impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria AZ nr.xxxxxxx/xx.xx.xxxx, retinandu-se ca petenta reclamanta se face vinovata de contraventia privind tulburarea linistii si ordinii publice, sentinta ramanand irevocabila prin respingerea recursului formulat prin decizia nr.1268/R/CA/ 19.10.2009 a Tribunalului B.
Astfel, in urma anularii irevocabile a unuia dintre cele doua procese verbale de contraventie care au stat la baza emiterii dispozitiei atacate, instanta de fond a apreciat ca in cauza nu mai este indeplinita conditia repetabilitatii ceruta imperios de textul de lege pe care s-a fundamentat parata la emiterea dispozitiei atacate, respectiv art.78 din OG nr. 99/2000.
Contrar pozitiei exprimate de judecatorul fondului, instanta de recurs considera ca, raportat la modul de formulare a textului de lege incident in cauza, respectiv art. art. 78 din OG nr.99/2000, conditia incalcarii repetate a legii trebuie sa fie indeplinita in momentul emiterii dispozitiei de suspendare a activitatii societatii comerciale pe o perioada de pana la 30 de zile, ceea ce in speta s-a realizat, avand in vedere reclamatiile repetate ale vecinilor cu privire la deranjul provocat de braseria "B.", precum si procesele verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor intocmite societatii reclamante de catre Politia Municipiului O. pentru tulburarea ordinii si linistii publice, din care unul a fost anulat doar in timpul desfasurarii prezentului litigiu.
In ceea ce priveste imprejurarea ca dispozitia a fost emisa desi procesele verbale de contraventie erau contestate, instanta de recurs a apreciat ca, raportat la dispozitiile art. art. 78 din OG nr.99/2000, aplicarea masurii suspendarii activitatii dupa finalizarea plangerilor contraventionale nu si-ar mai fi atins scopul urmarit, adica restabilirea ordinii si linistii publice.
S-a constatat, astfel, ca a existat un motiv intemeiat pentru luarea masurii pentru restabilirea ordinii si linistii publice, masura care nu poate fi considerata o fapta ilicita, tinandu-se cont si de prezumtia de legalitate de care se bucura procesele verbale de contraventie.
De asemenea, interesul public primeaza intotdeauna celui privat iar autoritatile abilitate sa il apere trebuie sa poata actiona cu celeritate si eficacitate.
In consecinta, in baza considerentelor expuse, in temeiul prevederilor art. 312 Cod procedura civila, cu raportare la dispozitiile art. 304 punctul 9 din acelasi cod si ale art. 78 din OG nr.99/2000, Curtea de Apel O. a admis ca fondat recursul declarat de recurenta Primaria Municipiului O. impotriva sentintei nr. 2349/ 07.03.2014 pronuntata de Tribunalul B., care a fost modificata in totalitate in sensul respingerii actiunii reclamantei SC B. SRL impotriva paratei PRIMARIA MUNICIPIULUI O. - INSTITUTIA PRIMARULUI, ca neintemeiata.
In ceea ce priveste recursul declarat de recurenta SC B. SRL prin care a solicitat modificarea in parte a sentintei in sensul admiterii in intregime a actiunii formulate si in ce priveste acordarea despagubirilor solicitate in cuantumul cerut precum si obligarea paratei la plata integrala a cheltuielilor de judecata, instanta, raportat la considerentele expuse mai sus in analizarea recursului declarat de parata PRIMARIA MUNICIPIULUI O. si la solutia adoptata, in temeiul prevederilor art. 312 Cod procedura civila, a respins ca nefondat acest recurs, apreciind, totodata, ca nu se mai impune analizarea argumentelor din cererea de recurs.

Decizia nr. 2790/CA/29.09.2014 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal
Dosar 4784/111/CA/2008

Prin sentinta nr. 2349 /CA/7.03.2014 Tribunalul B. a admis in parte actiunea precizata formulata de reclamanta SC B. SRL O. in contradictoriu cu parata PRIMARIA MUNICIPIULUI O. - INSTITUTIA PRIMARULUI si in consecinta:
- a dispus anularea Dispozitiei nr.xxxxx/xx.09.2008 si a actului administrativ nr.xxxxxxxx.10.2008;
- a obligat parata la plata in favoarea reclamantei a sumei de 4.177,80 lei, cu titlu de despagubiri.
A respins celelalte pretentii solicitate.
A obligat parata la plata in favoarea reclamantei a sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata partiale.
Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele:
Prin Dispozitia nr. xxxxx/xx.09.2008, emisa de Primarul Municipiului O. (fila 5), s-a dispus suspendarea activitatii comerciale a Braseriei "B.", apartinand reclamantei, pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data de 18 septembrie 2008. Considerentele care au stat la baza emiterii acestei dispozitii le-a constituit incalcarea in mod repetat a dispozitiilor legale privind ordinea si linistea publica, aspecte constatate si sanctionate contraventional prin Procesele verbale de contraventie seria XX nr.xxxxxxx si respectiv seria XX nr.xxxxxxx din 17 iulie 2008.
Temeiul de drept invocat pentru emiterea dispozitiei atacate l-a constituit art.78 si 79 din OG nr.99/2000 si respectiv art.2 pct.29 din Legea nr.61/1991.
Impotriva acestei dispozitii, reclamanta a formulat contestatie administrativa, care a fost respinsa prin actul administrativ nr.183512/ 30.10.2008.
Potrivit art.78 din OG nr.99/2000, _ in cazul in care se incalca in mod repetat dispozitiile legale privind linistea si ordinea publica, primariile vor suspenda activitatea comerciala pe o perioada de pana la 30 de zile pentru structura de vanzare respectiva, iar conform art.2 pct.29 din Legea nr. 61/1991, constituie contraventie tulburarea linistii locatarilor intre orele 22,00 - 8,00, prin producerea de zgomote, larma sau prin folosirea oricarui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare in localurile sau in sediile persoanelor juridice situate in imobile cu destinatia de locuinte sau in imediata vecinatate a acestora.
Pe considerentul ca au fost incheiate 2 procese verbale de constatare a contraventiilor, prin care s-au semnalat incalcari ale dispozitiilor legale privind linistea si ordinea publica, parata a apreciat ca sunt incidente in cauza dispozitiile art.78 din OG nr.99/2000, emitand dispozitia de suspendare a activitatii localului apartinand reclamantei.
Prin sentinta nr.4633/22.04.2010 a Judecatoriei O., s-a admis plangerea contraventionala formulata de reclamanta si, in consecinta, s-a dispus anularea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor seria XX nr.xxxxxxx din 17 iulie 2008, apreciindu-se ca petenta reclamanta nu se face vinovata de contraventia retinuta in sarcina sa, sentinta ramanand irevocabila prin respingerea recursului formulat prin decizia nr.1042/R/CA/29.11.2010 a Tribunalului B.. De asemenea, prin sentinta nr.2224/24.03.2009, pronuntata de Judecatoria O., s-a respins plangerea contraventionala formulata de reprezentantul reclamantei impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria AZ nr.xxxxxxx/xx.xx.xxxx, retinandu-se ca petenta reclamanta se face vinovata de contraventia privind tulburarea linistii si ordinii publice, sentinta ramanand irevocabila prin respingerea recursului formulat prin decizia nr.1268/R/CA/19.10.2009 a Tribunalului B. (fila 17 dosar).
Celelalte hotarari judecatoresti depuse in probatiune la dosar vizeaza alte procese verbale de contraventie, emise pe seama unor persoane distincte si care nu au constituit fundamentul emiterii dispozitiei atacate.
Din examinarea art.78 din OG 99/2000, Tribunalul B. a retinut ca, pentru a se putea dispune suspendarea activitatii comerciale pe o perioada de pana la 30 de zile, este imperios necesar sa fie incalcate in mod repetat dispozitiile legale privind linistea si ordinea publica. Ori, in urma anularii irevocabile a unuia dintre cele 2 procese verbale de contraventie care au stat la baza emiterii dispozitiei atacate, in cauza nu mai este indeplinita conditia repetabilitatii ceruta imperios de textul de lege pe care s-a fundamentat parata la emiterea dispozitiei atacate. Prin urmare, instanta a constatat temeinicia actiunii reclamantei privind anularea Dispozitiei nr.xxxxx/xx.09.2008 si respectiv a actului administrativ prin care a fost solutionata plangerea administrativa formulata impotriva acestuia.
Referitor la capetele de cerere privind plata de despagubiri materiale si morale, instanta a administrat proba cu martori, expertiza contabila si contraexpertiza contabila.
Din examinarea intregului material probator, prin raportare si la cele 2 raporturi de expertiza depuse la dosar, instanta a constatat ca valoarea medie a vanzarilor realizate de catre societatea reclamanta pe o luna calendaristica a fost de 4.177,80 lei, suma care a rezultat din impartirea valorii vanzarilor in cele 131 de zile de functionare a localului, respectiv 18.243,20 lei impartit la 131 de zile, rezultand suma de 139,26 lei/zi x 30 de zile (in care a fost suspendata activitatea localului in baza dispozitiei atacate) = 4.177,80 lei.
Referitor la diferenta de despagubire solicitata de catre reclamanta, intre suma mai sus mentionata si cea consemnata in actiunea introductiva, Tribunalul B. a constatat neindeplinirea conditiilor antrenarii raspunderii civile delictuale. Astfel, pentru admisibilitatea actiunii in despagubiri, este imperios necesar ca reclamanta sa faca dovada existentei unui prejudiciu care sa fie cert, precum si existenta raportului de cauzalitate dintre acest prejudiciu si fapta ilicita, conditii neindeplinite in cauza. Sub acest aspect, instanta a retinut ca pretentiile formulate de catre reclamanta nu au nici un suport probator, axandu-se exclusiv pe aspecte incerte si supozitii conform carora activitatea localului ar fi prosperat si ar fi produs venituri semnificative in situatia in care activitatea nu ar fi fost suspendata. Ori, din examinarea rapoartelor de expertiza intocmite in cauza rezulta ca localul reclamantei nu a avut niciodata profit de la momentul deschiderii acestuia, fiind greu de presupus ca, in cazul continuarii activitatii si in luna in care a fost suspendata activitatea, ar fi avut un trend ascendent aducator de profit. De asemenea, instanta retine ca investitiile aduse localului, dovedite prin proba testimoniala administrata in cauza, nu constituie o pierdere pe seama reclamantei care sa se afla in directa raportare cu suspendarea activitatii localului in baza dispozitiei atacate. Prin urmare, instanta retine ca prejudiciul solicitat a fi recuperat este incert si nu se afla in raport de cauzalitate cu masura suspendarii activitatii localului.
In ceea ce priveste daunele morale solicitate, instanta a constatat ca, prin probatoriul administrat in cauza, nu s-a facut dovada existentei unui prejudiciu moral suferit de reclamanta ca urmare a suspendarii activitatii localului care sa justifice acordarea de despagubiri morale, considerente pentru care va respinge ca neintemeiat si acest capat de cerere.
Fata de aceste considerente si vazand in drept si dispozitiile art.78 din OG nr.99/2000 si ale art.1 si 8 din Legea nr. 554/2004, instanta a admis in parte actiunea formulata si precizata de reclamanta si in consecinta a dispus anularea Dispozitiei nr. xxxxx/ xx.09.2008 si a actului administrativ nr.xxxxxxxx.10.2008. Totodata, a obligat parata la plata in favoarea reclamantei a sumei de 4.177,80 lei, cu titlu de despagubiri materiale si va respinge celelalte pretentii solicitate.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs recurenta reclamanta SC "B." SRL O. solicitand admiterea recursului, modificarea in parte a sentintei atacate, in sensul admiterii actiunii.
Arata ca, prima instanta a considerat in mod injust si cu gresita apreciere a probelor administrate in cauza, ca prejudiciul este limitat strict la suma pe care ar fi realizat-o parata din vanzari in cele 30 zile de suspendare a activitatii, aproximata pe baza cifrei medii de vanzari anterioare.
Considerentele primei instante in sensul ca nu se poate retine ca afacerea ar fi adus profit nu sunt relevante in speta fata de imprejurarea ca activitatea firmei a fost stopata ilegal si de faptul notoriu ca asemenea afaceri se bazeaza pe crearea unui vad in cateva luni in care initial se lucreaza in pierdere. Or,intreruperea nelegala a activitatii s-a facut tocmai in acesta perioada iar crearea vadului si clientelei a devenit imposibila in conditiile unei intreruperi de 1 luna si a afectarii imaginii si firmei prin catalogarea nedreapta ca o afacere de turbulenti unde politia intervine frecvent iar comunitatea trebuie sa se apere cu masuri de suspendare ce s-au dovedit nejustificate in aplicare.
Respingerea tuturor pretentiilor inafara profitului nerealizat strict pe 30 zile,a prejudiciului efectiv si a sumelor solicitate ca daune pentru afectarea imaginii firmei si marcii, este nejustificata in conditiile dovedirii acestora, a cuantumului stabilit prin lucrari de expertiza si a legaturii clare de cauzalitate intre includerea nelegala pentru 30 zile a unei unitati de alimentatie publica in perioada lansarii acesteia si includerea definitiva a acesteia din pricina acestei masuri.
Nu este nevoie de expertize care sa certifice ca un local de alimentatie publica cu specific de nisa amplasat intr-o zona nerezidentiala a orasului se bazeaza pe fidelizarea volatila a unei clientele stabile, ceea ce a fost imposibil de realizat in conditiile suspendarii activitatii in perioada de lansare a afacerii.
Faptul ca o asemenea afacere este greu de construit/volatila - insa usor de distrus prin perturbarea functionarii - este notoriu si este un fapt pe care parata ar fi trebuit sa il cantareasca mai bine inainte de a se grabi cu masura nelegala.
Daunele solicitate reprezinta despagubiri pentru prejudiciul material si moral suferit in urma acestui act administrativ. In ce priveste legatura de cauzalitate, urmare directa a emiterii si aplicarii executorii a actului, activitatea reclamantei in domeniul alimentatiei publice - abia inceputa si aflata in stadiul de creare a vadului - a fost intrerupta.
Datorita investitiilor masive efectuate pentru initierea activitatii (peste 80.000 lei conform expertizelor) a rezultat o lipsa de disponibilitati banesti in acesta conjunctura, care pe fondul intreruperii fortate a activitatii a dus la imposibilitatea platilor curente indeosebi chiria de 2.500 euro/luna precum si a mentinerii stocurilor ce trebuiau achitate in conditiile in care nu existau incasari.
Este si o chestiune de notorietate ca planul de afaceri in legatura cu locatia respectiva a fost compromis prin dispozitia atacata,in conditiile in care in acest domeniu volatil includerile imediat dupa inceperea activitatii distrug vadul comercial - fiind vorba despre o afacere ce se bazeaza pe fidelizarea unei clientele.
In ce priveste daunele materiale, acestea includ: daunele efective in suma de 67.484 lei ele sunt stabilite prin expertiza;
- profitul nerealizat este de 135.000 lei si asa cum a aratat in actiune reprezinta o proiectie a acestui profit pe un termen de 27 luni - cate 5000 lei/luna, raportat la marjele de profit ale afacerii,in conditiile in care nu era intrerupta.
- suma de 100.000 lei reprezentand prejudiciu nepatrimonial solicitat cu titlul de daune morale reprezinta repararea prejudiciului adus prin afectarea imaginii societarii si a marcii comerciale " B. Braserie".
In conditiile in care prin actul administrativ s-a luat in mod netemeinic si nelegal o asemenea masura punitiva,a publicitatii inchiderii localului pentru tulburari repetate ale linistii publice,este evident ca o asemenea afacere pe acest nume, specific si locatie este compromisa prin afectarea imaginii, a denumirii comerciale si a specificului activitatii. O alta braserie B. ar fi evident sortita esecului in conditiile asocierii cu fapte antisociale repetate sanctionate administrativ.
In drept a invocat disp.art.304/l Cod de procedura civila.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs si recurenta parata PRIMARIA MUNICIPIULUI O. - INSTITUTIA PRIMARULUI solicitand admiterea recursului, modificarea sentintei atacate, in sensul respingerii actiunii.
In fapt, prin Dispozitia Primarului Municipiului O. nr. xxxxx/xx.09.2008 s-a dispus suspendarea activitatii comerciale a braseriei "B.", apartinand SC B. SRL pe o perioada de 30 de zile incepand cu data de 18.09.2008.
In ceea ce priveste imprejurarea ca dispozitia a fost emisa desi procesele verbale de contraventie intocmite de Inspectoratul Judetean de Politie B. erau contestate arata ca aplicarea masurii suspendarii activitatii dupa finalizarea plangerilor contraventionale nu si-ar mai fi atins scopul urmarit.
Masura suspendarii a fost luata avand in vedere reclamatiile repetate ale vecinilor cu privire la deranjul provocat de la braseria "B.", precum si procesele verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor intocmite de catre Politia Municipiului O. pentru tulburarea linistii si ordinii publice.
Rezulta ca a existat un motiv intemeiat pentru luarea acestei masuri, coroborat cu prezumtia de legalitate de care se bucura procesele verbale, recunoscuta intotdeauna si de instantele de judecata.
Luarea masurilor pentru restabilirea ordinii si linistii publice nu poate fi considerata o fapta ilicita. Emiterea dispozitiei primarului nr. xxxx/2008 a fost menita sa inlature o actiune, care, punea in pericol un interes, general, situatie care exonereaza de raspundere chiar si in materie penala.
Singurele elemente credibile la data emiterii dispozitiei erau numeroasele reclamatii ale vecinilor, aspectele sesizate fiind confirmate si de procesele verbale de sanctionare a contraventiilor intocmite pentru reclamanta. De asemenea conditia incalcarii repetate a legii era indeplinita in momentul emiterii dispozitiei, unul dintre procesele verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor fiind anulat doar in timpul desfasurarii prezentului litigiu.
In drept a invocat disp. art.304 pct.9 Cod de procedura civila, art.2 pct.29 din Legea nr.61/1991, art.78 si 79 din Ordonanta nr.99/2000.
Primaria municipiului O. prin intampinare a solicitat respingerea recursului.
Arata ca instanta retine in mod corect ca prejudiciul solicitat a fi recuperat este incert si nu se afla in raport de cauzalitate cu masura suspendarii activitatii localului.
Reclamanta incearca sa se foloseasca de suspendarea activitatii localului pentru a-si acoperi pierderile rezultate dintr-o afacere care nu genera profit. Actiunea este bazata exclusiv pe premisa ca orice afacere ar trebui sa fie de succes si sa aduca profit, ceea ce insa in realitate este departe de adevar. Chiar si in ipoteza in care masura suspendarii ar fi adus un prejudiciu, acesta consta strict in valoarea vanzarilor neefectuate in luna in care activitatea societatii a fost suspendata, asa cum in mod just a stabilit instanta.
Tribunalul a constatat neindeplinirea conditiilor antrenarii raspunderii civile delictuale. Pentru admisibilitatea actiunii in despagubiri era necesar ca reclamanta sa faca dovada unui prejudiciu care sa fie cert, precum si existenta raportului de cauzalitate dintre acest prejudiciu si fapta ilicita, conditii neindeplinite in cauza.
Instanta a retinut ca: "pretentiile formulate de catre reclamanta nu au niciun suport probator, axandu-se exclusiv pe aspecte incerte si supozitii conform carora activitatea localului ar fi prosperat si ar fi produs venituri semnificative in situatia in care activitatea nu ar fi fost suspendata. Din examinarea raporturilor de expertiza intocmite in cauza rezulta ca localul reclamantei nu a avut niciodata profit, de la momentul deschiderii acestuia, fiind greu de presupus ca, in cazul continuarii activitatii si in luna in care a fost suspendata activitatea, ar fi avut un trend ascendent aducator de profit."
De asemenea, instanta a retinut ca investitiile aduse localului nu constituie o pierdere pe seama reclamantei care sa se afle in directa raportare cu suspendarea activitatii localului in baza dispozitiei atacate. Prin urmare, instanta retine ca: "prejudiciul solicitat a fi recuperat este incert si nu se afla in raport de cauzalitate cu masura suspendarii activitatii localului".
Cheltuielile de judecata au fost acordate tinand cont de faptul ca actiunea a fost admisa doar in parte, acest motiv de recurs fiind neintemeiat.
Ipoteza in care autoritatile publice nu pot lua masuri pentru restabilirea ordinii si linistii publice decat la perioade indelungate de la aparitia cauzelor care impun luarea acestora nu se poate accepta. Interesul public primeaza intotdeauna celui privat iar autoritatile abilitate sa il apere trebuie sa poata actiona cu celeritate si eficacitate.
Masura suspendarii a fost luata avand in vedere reclamatiile repetate ale vecinilor cu privire la deranjul provocat de la braseria "B.", precum si procesele verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor intocmite reclamantei de catre Politia Municipiului O. pentru tulburarea linistii si ordinii publice.
Rezulta ca a existat un motiv intemeiat pentru luarea acestei masuri, coroborat cu prezumtia de legalitate de care se bucura procesele verbale, recunoscuta intotdeauna si de instantele de judecata.
Luarea masurilor pentru restabilirea ordinii si linistii publice nu poate fi considerata o fapta ilicita. Emiterea dispozitiei primarului nr. xxxx/2008 a fost menita sa inlature o actiune care punea in pericol un interes general, situatie care exonereaza de raspundere chiar si in materie penala.
Singurele elemente credibile la data emiterii dispozitiei erau numeroasele reclamatii ale vecinilor, aspectele sesizate fiind confirmate si de procesele verbale de sanctionare a contraventiilor intocmite pentru reclamanta. De asemenea conditia incalcarii repetate a legii era indeplinita in momentul emiterii dispozitiei, unul dintre procesele verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor fiind anulat doar in timpul desfasurarii litigiului.
In drept a invocat disp. art.115 Cod de procedura civila, art.2 pct.29 din Legea nr.61/1991, art.78 si 79 din Ordonanta nr.99/2000.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, precum si sub toate aspectele in baza prevederilor art. 304 ind.1 Cod procedura civila, instanta a apreciat recursul declarat de recurenta Primaria Municipiului O. ca fiind fondat, pentru urmatoarele considerente:
In conformitate cu prevederile art.78 din OG nr.99/2000: " _ in cazul in care se incalca in mod repetat dispozitiile legale privind linistea si ordinea publica, primariile vor suspenda activitatea comerciala pe o perioada de pana la 30 de zile pentru structura de vanzare respectiva".
Potrivit prevederilor art.2 pct.29 din Legea nr.61/1991:" constituie contraventie tulburarea linistii locatarilor intre orele 22,00 - 8,00, prin producerea de zgomote, larma sau prin folosirea oricarui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare in localurile sau in sediile persoanelor juridice situate in imobile cu destinatia de locuinte sau in imediata vecinatate a acestora".
In speta, prin Dispozitia nr. xxxxx/xx.09.2008 emisa de Primarul Municipiului O. (mentinuta prin respingerea contestatiei formulate de reclamanta prin actul administrativ nr. xxxxxxxx.10.2008) s-a dispus suspendarea activitatii comerciale a Braseriei "B.", apartinand reclamantei, pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data de 18 septembrie 2008, in temeiul prevederilor art.78 si 79 din OG nr.99/2000 si, respectiv, art.2 pct.29 din Legea nr.61/1991 pentru incalcarea, in mod repetat, a dispozitiilor legale privind ordinea si linistea publica, aspecte constatate si sanctionate contraventional prin Procesele verbale de contraventie seria XX nr.xxxxxxx si respectiv seria XX nr.xxxxxxx din 17 iulie 2008.
Prin sentinta nr.4633/22.04.2010 a Judecatoriei O., s-a admis plangerea contraventionala formulata de reclamanta si, in consecinta, s-a dispus anularea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor seria XX nr. xxxxxxx din 17 iulie 2008, apreciindu-se ca petenta reclamanta nu se face vinovata de contraventia retinuta in sarcina sa, sentinta ramanand irevocabila prin respingerea recursului formulat prin decizia nr. 1042/R/CA/ 29.11.2010 a Tribunalului B.. De asemenea, prin sentinta nr. 2224/24.03.2009, pronuntata de Judecatoria O., s-a respins plangerea contraventionala formulata de reprezentantul reclamantei impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria AZ nr.xxxxxxx/xx.xx.xxxx, retinandu-se ca petenta reclamanta se face vinovata de contraventia privind tulburarea linistii si ordinii publice, sentinta ramanand irevocabila prin respingerea recursului formulat prin decizia nr.1268/R/CA/ 19.10.2009 a Tribunalului B.
Astfel, in urma anularii irevocabile a unuia dintre cele doua procese verbale de contraventie care au stat la baza emiterii dispozitiei atacate, instanta de fond a apreciat ca in cauza nu mai este indeplinita conditia repetabilitatii ceruta imperios de textul de lege pe care s-a fundamentat parata la emiterea dispozitiei atacate, respectiv art.78 din OG nr. 99/2000.
Contrar pozitiei exprimate de judecatorul fondului, instanta de recurs considera ca, raportat la modul de formulare a textului de lege incident in cauza, respectiv art. art. 78 din OG nr.99/2000, conditia incalcarii repetate a legii trebuie sa fie indeplinita in momentul emiterii dispozitiei de suspendare a activitatii societatii comerciale pe o perioada de pana la 30 de zile, ceea ce in speta s-a realizat, avand in vedere reclamatiile repetate ale vecinilor cu privire la deranjul provocat de braseria "B.", precum si procesele verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor intocmite societatii reclamante de catre Politia Municipiului O. pentru tulburarea ordinii si linistii publice, din care unul a fost anulat doar in timpul desfasurarii prezentului litigiu.
In ceea ce priveste imprejurarea ca dispozitia a fost emisa desi procesele verbale de contraventie erau contestate, instanta de recurs a apreciat ca, raportat la dispozitiile art. art. 78 din OG nr.99/2000, aplicarea masurii suspendarii activitatii dupa finalizarea plangerilor contraventionale nu si-ar mai fi atins scopul urmarit, adica restabilirea ordinii si linistii publice.
S-a constatat, astfel, ca a existat un motiv intemeiat pentru luarea masurii pentru restabilirea ordinii si linistii publice, masura care nu poate fi considerata o fapta ilicita, tinandu-se cont si de prezumtia de legalitate de care se bucura procesele verbale de contraventie.
De asemenea, interesul public primeaza intotdeauna celui privat iar autoritatile abilitate sa il apere trebuie sa poata actiona cu celeritate si eficacitate.
In consecinta, in baza considerentelor expuse, in temeiul prevederilor art. 312 Cod procedura civila, cu raportare la dispozitiile art. 304 punctul 9 din acelasi cod si ale art. 78 din OG nr.99/2000, Curtea de Apel O. a admis ca fondat recursul declarat de recurenta Primaria Municipiului O. impotriva sentintei nr. 2349/ 07.03.2014 pronuntata de Tribunalul B., care a fost modificata in totalitate in sensul respingerii actiunii reclamantei SC B. SRL impotriva paratei PRIMARIA MUNICIPIULUI O. - INSTITUTIA PRIMARULUI, ca neintemeiata.
In ceea ce priveste recursul declarat de recurenta SC B. SRL prin care a solicitat modificarea in parte a sentintei in sensul admiterii in intregime a actiunii formulate si in ce priveste acordarea despagubirilor solicitate in cuantumul cerut precum si obligarea paratei la plata integrala a cheltuielilor de judecata, instanta, raportat la considerentele expuse mai sus in analizarea recursului declarat de parata PRIMARIA MUNICIPIULUI O. si la solutia adoptata, in temeiul prevederilor art. 312 Cod procedura civila, a respins ca nefondat acest recurs, apreciind, totodata, ca nu se mai impune analizarea argumentelor din cererea de recurs.