ACTIUNE IN GRANITUIRE. Art.584 Cod civil

ACTIUNE IN GRANITUIRE. Art.584 Cod civil

Potrivit art.584 Cod civil, orice proprietar poate obliga pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite de a sa, cheltuielile granituirii fiind suportate pe jumatate.
Prin actiunea in granituire, reclamantul solicita instantei sa determine prin semne exterioare linia despartitoare dintre cele doua fonduri vecine.

In cauza au fost administrate ca probe doua expertize de specialitate, care au concluzionat ca exista diferente minime intre suprafetele de teren inscrise in CF si cele din masuratori, diferentele datorandu-se inexactitatilor mici la stabilirea mejdelor exterioare ale parcelelor puse in posesie de comisiile locale de aplicare a Legii nr.18/1991. In atare situatie, linia de hotar se poate stabili corect doar in baza schitei de parcelare care a stat la baza hotararii anterioare din anul 1975 prin care antecesorii reclamantului au obtinut o posesie faptica asupra unora din numerele topografice.
Pe de alta parte, existenta gospodariei clar delimitata a partilor rezulta si din inscrisurile de la dosar, neexistand indicii ca folosinta faptica a celor doua gospodarii ar fi fost modificata dupa 1975. 

 
DECIZIA CIVILA NR.135/R/20 ianuarie 2014
pronuntata in dosar nr.1786/296/2009 Prin sentinta civila nr.8068/20.12.2011 pronuntata de J.S.M., s-a admis in parte actiunea formulata de reclamantii E.T. si E.I. in contradictoriu cu parata P.V. si s-a stabilit linia de hotar intre imobilele aflate in proprietatea reclamantilor inscrise in CF 1454 N B. nr.cadastral 100 si 101 si imobilele proprietatea paratei inscrise in CF 850 N B. nr. cadastral 104,103 si 102, conform planului de situatie - Anexa 2, intre punctele A-B-C-D-E-F-G-H-I-J-K din raportul de expertiza si a completarii la acesta, efectuat de inginer L.F., ce face parte integranta din hotarare, fiind obligata parata la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca, din perspectiva dispozitiilor art.584 din Codul civil vechi, granituirea constituie o operatiune de determinare prin semne exterioare si vizibile, a limitelor dintre doua proprietati limitrofe, pentru a se cunoaste limitele fondului asupra caruia poarta dreptul de folosinta al proprietarilor celor doua fonduri.
         Conform extrasului de carte funciara nr.1454 N B., proprietari tabulari asupra nr. cadastral 101, in natura arabil intravilan si asupra nr. cadastral 100, in natura curti, constructii, apartin reclamantilor, iar dreptul de proprietate asupra nr. cadastral 104, in natura arabil intravilan in suprafata de 3803 m.p., cadastral 103, in natura livezi intravilan in suprafata de  660 m.p. si cadastral 102, in natura curti, constructii in suprafata de 447 m.p., apartin paratei P.V., conform extrasului de carte funciara nr.850 N B.
    In cauza s-a efectuat lucrare tehnica de specialitate si completarea la aceasta, iar expertul inginer L.F., a stabilit linia de hotar dintre proprietatile partilor, pe limita marcata pe planul de situatie “Anexa 2", prin literele A-B-C-D-E-F-G-H-I-J-K.
         S-a retinut, in concluziile raportului de expertiza ca exista diferente minime intre suprafetele de teren inscrise in CF si cele rezultate din masuratori, in sensul ca ambele parti detin efectiv suprafete de teren mai mici decat cele inscrise in cartea funciara, diferente care se datoreaza inexactitatilor mici in stabilirea mejdelor exterioare ale parcelelor puse in posesie de catre Comisiile locale de aplicare a Legii nr.18/1991, prin urmare, linia de hotar intre cele doua proprietati se poate stabili in mod corect numai dupa schita de parcelare intocmita de expertul inginer V.L. si care a stat la baza Deciziei civile nr.471/1975 pronuntata de T.S.M. in dosar civil nr.444/1975.
Criticile reclamantilor sunt nefondate, expertul raspunzand la obiectiunile acestora.
          Cu privire la solicitarea reclamantilor de obligare a paratei la demolarea gardului despartitor, instanta a retinut ca, in cuprinsul raportului de expertiza s-a retinut ca intre punctele B-C si D-E, gardul se va demola, dar aceasta obligatie nu a putut fi stabilita in sarcina exclusiva a paratei.
      Instanta a compensat cheltuielile de judecata reprezentate de onorariu avocatial, suportate de parti, iar in temeiul dispozitiilor art.584 din vechiul Cod civil, instanta a obligat parata sa achite reclamantilor suma de 600 lei reprezentand 1/2 din cuantumul onorar expert.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs in termenul legal recurentii E.T., decedat in timpul procesului si E.I., solicitand admiterea recursului, casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond.
Prin decizia civila nr.140/Ap din 27 iunie 2013 pronuntata de T.S.M., s-a respins apelul declarat de apelantii B.E. si E.I. impotriva sentintei civile nr.8068 din 20 decembrie 2011 pronuntata de J.S.M., in contradictoriu cu intimata P.V., avand ca obiect  granituire. Au fost obligati apelantii sa plateasca intimatei 1000 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta astfel, tribunalul a retinut urmatoarele :
Granituirea a fost dispusa de instanta  de fond conform concluziilor raportului de expertiza intocmit de expertul L.F., in cadrul raportului de expertiza s-a retinut ca intre proprietatile partilor linia de hotar a fost stabilita  prin schita de dezmembrare intocmita de inginer V.L. in cadrul schitei de parcelare nr. 79/1975 care a stat la baza pronuntarii decizie civile nr. 471/1975 a T.S.M., prin care antecesorii apelantului reclamant au obtinut o posesie  faptica asupra imobilelor cu nr. top 37/1, 36/1, 35/2, 34/2 si 32/1, in suprafata totala de 802 mp, imobile inscrise in CF vechi nr.123 B., CF nr.129 B. si CF nr.479 B.
O suprafata de 3032 mp din terenurile aratate mai sus este inscrisa si in CF nr.123 B., avand nr. top 35/3, 36/2.37/2, precum si suprafetele de 2525 mp, 205 mp, si 302 mp  apartinand intimatei parate prin fiul sau .
Aceste numere top au rezultat in urma dezmembrarii terenurilor, efectuata de inginer V.L. in anul 1975, ocazie cu care a fost stabilita si linia de hotar.
Aceste terenuri au fost restituite in baza legilor fondului funciar, fiind emise titluri de proprietate T.P nr.31-49766 pentru E.I. si T.P nr.31-20452, si in urma acestor reconstituiri partile detin faptic suprafete in minus fata de reconstituirile din cele doua titluri de proprietate, astfel reclamantii au cu 150 mp in minus, iar parata cu 61 mp mai putin,  expertul a concluzionat in sensul ca exista diferente minime intre suprafetele de teren inscrise in CF si intre cele rezultate din masuratori, astfel reclamantii vor detine o suprafata de 4004 mp cu 135 mp mai putin decat suprafata inscrisa in CF, parata va detine o suprafata de 4834 mp cu 76 mp mai putin decat suprafata din CF, linia de hotar a fost propusa tinand cont de decizia T.S.M. nr.471/1995 pronuntata in dosar nr.444/1975, gardul existent se va demola pe portiunile marcate prin literele B-C de 1,37 m si D-E de 5,28 mp, iar pe portiunea marcata prin literele C-D in lungime de 16,62 mp gardul ramane pe pozitia actuala .
Prin completarea la expertiza, expertul L.F. a precizat ca linia de hotar intre cele doua proprietati se poate stabili corect dupa schita de parcelare intocmita de inginer V.L., documentatie care a stat la baza deciziei civile nr.471/1975 pronuntata de T.S.M., schita de parcelare nu cuprinde casa intimatei P.V., iar pozitia mejdei a fost reconstituita dupa schita de parcelare mai sus amintita.
 In baza motivelor de apel formulate de reclamanti instanta de control judiciar a dispus o noua expertiza efectuata de expertul K.Z.A. si a fost numit un expert asistent din partea apelantilor, H.M.G..
Expertul K.Z.A., in cadrul raportului de expertiza a stabilit ca  linia  de hotar intre cele doua proprietati trebuie sa respecte limitele stabilite prin schita de dezmembrare avizata sub nr.79/1975 de catre expert V.L., linia ce va trece prin punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9 avand coordonatele prezentate in planul anexa nr.1 la aceasta expertiza, linia de hotar respectand limita stabilita in schita de dezmembrare din anul 1975 nu corespunde liniei de hotar actuala materializata in teren, gardul din plasa de sarma si stalpii de fier pe o distanta de 23,3 pe portiunea dintre punctele 2-3-4 din planul anexa se afla pe proprietatea apelantilor, care folosesc  27 mp din terenul intimatei, intimata a folosit suprafata de 89 mp din terenul apelantilor.
In cadrul memoriului tehnic expertul asistent a aratat ca linia de hotar respectand limitele stabilite prin schita de dezmembrare nr.79/1975 ar trebui sa treaca prin punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9, limita stabilita de expertul K.Z.A.
Diferenta apare  in zona punctelor A si B unde diferenta dintre gardul existent si limita propusa in 1975 este de 0,75 m. 
Comparand cele doua propuneri privind linia de hotar, propuse de expertul K.Z. si L.F., s-a constatat ca ambii experti s-au raportat la schita de dezmembrare intocmita in anul 1975 in baza careia s-a pronuntat decizia civila nr. 471/1975, ambii experti  au stabilit diferente  minime de teren cu intindere diferita, intre suprafetele inscrise in CF si cele masurate, existand propuneri diferite in privinta plasarii liniei de hotar, avand in vedere ca expertul L.F. a propus demolarea gardului pe o portiune 1,37 limita B-C si 5,28 m limita D-E din anexa 2 din expertiza, in schimb expertul K.Z.A. a propus demolarea gardului pe o distanta de 23,3 m pe portiunea dintre punctele 2-3-4 din planul anexa nr.2, tribunalul a retinut ca linia de hotar stabilita de instanta de fond e corecta  retinand in acest sens si lamuririle solicitate de cei doi experti  privind diferentele  de masuratori efectuate  in teren, astfel :
In completarea efectuata, expert K.Z.A. si-a mentinut propunerea privind linia de hotar, retinand ca masuratorile in opina sa sunt corecte, coordonatele conturului parcelelor au fost determinate de teledetectie satelitara, iar expert L.F., in cadrul completarii, a retinut ca schita de parcelare a fost intocmita in anul 1975 prin metoda grafica preluarea elementelor topografice are o precizie de 0,1-0,2 mm.
Acest fapt a insemnat o toleranta de 29.58 cm in preluarea datelor liniare in acest plan parcelar, tinand cont de scara planului la care a fost intocmita de 1:2880.  Diferenta in stabilirea pozitiei corecte al gardului existent s-a incadrat in aceasta toleranta.
Cu privire la demolarea gardului, instanta de fond corect a retinut ca aceasta obligatie nu a putut fi stabilita in sarcina exclusiva a paratei.
In timpul procesului, reclamantul apelant E.T. a decedat si a fost introdusa in proces fiica apelantilor B.E..
Impotriva acestor hotarari, in termen legal au declarat recurs reclamantele B.E. si E.I. solicitand modificarea deciziei in sensul admiterii apelului si stabilirii liniei de hotar potrivit lucrarii de expertiza efectuata K.Z.A. la solicitarea T.S.M..
In criticile recurentelor, desi intemeiate pe prevederile art.304 pct.9 Cod procedura civila - in conditiile in care cauza a avut deschisa si calea de atac a apelului, s-au regasit mai multe aspecte de temeinicie, deoarece au vizat motivele pentru care, in opinia lor, instanta de apel avea obligatia sa inlature expertiza intocmita de L.F. si sa tina cont de expertiza inginerului K.Z.A..
Mandatarul intimatei reclamante P.V., prin intampinarea depusa a solicitat respingerea recursului, invocand faptul ca gardul despartitor, al carui desfiintare l-au solicitat recurentele, a fost ridicat in anul 1988, existand acordul vecinilor de la acea data, si ca el a respectat schita de dezmembrare intocmita in anul 1975. Mai mult, acesta a apreciat ca recurentii s-au aflat in eroare, deoarece parcela lor nu trebuia sa depaseasca suprafata de 3976 mp, adica jumatate dintr-o parcela totala de 7935 mp, partajata in momentul aplicarii Legii nr.18/1991 in favoarea familiilor E. si M., acestia detinand terenul anterior in folosinta de la CAP si nu in urma unui contract translativ de proprietate.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut ca prin sentinta civila nr.1115/2010 a J.S.M. s-a constatat ca fosta proprietara de carte funciara A.V., ce a detinut un total de 7933 mp in B., a vandut jumatate din imobil familiei E. si jumatate din imobil familiei M., aspect confirmat si in litigiul avand ca obiect sistarea indiviziunii purtat in anul 1975 intre cele doua familii cumparatoare si CAP .
Prin hotararea din 2010 s-a retinut in considerente ca insumand suprafete din titlul de proprietate emis in favoarea familiei E. si cel emis in favoarea familiei M., se depaseste cu 192 mp suprafata detinuta de antecesoarea vanzatoare.
Fata de aceste explicatii, critica recurentelor in sensul ca acestora li s-a asigurat prin hotararile atacate doar 3976 mp este nejustificata, aceasta fiind suprafata care rezulta in materialitatea sa din inscrisurile anterioare anului 1990 ca apartinand familiei E.
Nu este mai putin important nici faptul ca recurentele nu au dovedit pe parcursul procesului starea de fapt detaliata prin actiunea introductiva si anume aceea ca parata intimata ar fi modificat linia de hotar de curand, nefiind administrate probe in sensul ca gardul a carui demolare se solicita ar fi fost edificat dupa anul 1990.
Existenta gospodariei clar delimitate ce apartine paratei intimate rezulta si din procesul verbal incheiat la 18 iunie 1974, iar titlurile de proprietate au fost emise in favoarea lui P.V. la 01 aprilie 1996, iar lui E.M. in data de 05 septembrie 1994, nefiind niciun fel de indicii ca folosinta faptica a celor doua gospodarii, asa cum rezulta din inscrisurile intocmite in anii 1974, 1975 ar fi suferit modificari.
S-a mentionat de altfel ca antecesoarea recurentelor, care a fost titulara dreptului de proprietate asupra terenului si cea care a cumparat impreuna cu sotul ei de la proprietara de carte funciara A.V., nici nu a formulat obiectiuni in legatura cu folosinta imobilelor din anul 1974 si pana in 2006, cand a transmis cu titlu de intretinere imobilul inscris in CF 1454 nedefinitiv B. in favoarea fiului si a nurorii sale.
Raportat la toate cele retinute, instanta a apreciat ca hotararile pronuntate in cauza sunt legale si temeinice, sens in care a respins recursul ca neintemeiat, in temeiul art.312 al.1 Cod procedura civila, constatand ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.