CONSTATAREA NULITATII ABSOLUTE A CERTIFICATULUI DE MOSTENITOR. ACCEPTAREA TACITA A SUCCESIUNII. ACTE DE DISPOZITIE FACUTE DE COEREDE. Art.650, art.685, art.689, art.691, art.728 Cod civil. Art.119 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici si activitatii n

CONSTATAREA NULITATII ABSOLUTE A CERTIFICATULUI DE MOSTENITOR. ACCEPTAREA TACITA A SUCCESIUNII.  ACTE DE DISPOZITIE FACUTE DE COEREDE. Art.650, art.685, art.689, art.691, art.728 Cod civil. Art.119 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici si activitatii notariale, art.315 Cod procedura civila. 

Conform art.650 Cod civil, succesiunea se defera prin lege sau testament.          
Art.653 Cod civil prevede ca descendentii sau ascendentii au de drept posesiunea succesiunii din momentul mortii defunctului.
Succesiunea poate fi acceptata expres sau tacit conform art.689 Cod civil, care prevede ca este tacita atunci cand eredele face un act pe care nu l-ar putea face decat in aceasta calitate si care lasa sa se presupuna neaparat intentia de a accepta - donatiune, vanzare, instrainare prin cate de dispozitie, renuntarea gratuita sau contra pret in favoarea celorlalti coerezi.
Conform art.119 din Legea nr.36/1995, cei ce se considera vatamati in drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor, se pot adresa in justitie pentru anularea lui si stabilirea drepturilor lor conform legii.

In primul ciclu procesual, instanta de recurs a retinut cu autoritate de lucru judecat (conform art.315 Cod procedura civila - in caz de casare hotararea instantei de recurs asupra problemelor dezlegate este obligatorie pentru judecatorul fondului), ca reclamantul a acceptat tacit succesiunea in termenul de optiune succesorala, actele savarsite de acesta prin care a transmis paratei cota sa parte din casa in schimbul unei sume de bani, precum si folosinta si culegerea fructelor de pe terenurile extravilane, implicand in mod necesar acceptarea prealabila a succesiunii, astfel ca prin emiterea certificatului de mostenitor, reclamantul a fost vatamat in drepturile sale.
Mai mult, la dezbaterea succesorala notariala, reclamantul a fost prezent, in incheierea de sedinta figureaza atat ca acceptant cat si ca renuntator, fara semnatura, iar in incheiere se mentioneaza acceptarea tacita a mostenirii de catre cei doi mostenitori  reclamant si parata.  

DECIZIA CIVILA NR.4299/R/17 septembrie  2013
pronuntata in dosar nr.444/833/2010 Prin Sentinta civila nr. 389 din 01.03.2012 pronuntata de J.S. a fost admisa actiunea civila formulata de reclamantul N.N., in contradictoriu cu parata N.F., s-a constatat nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr.1887/28.10.1994 emis de N.S.O. si a certificatului suplimentar de mostenitor nr. 251/2005  eliberat de BNP G.C., ca masa succesorala ramasa  dupa defunctul N.D., decedat la data de 22.08.1992, se compune din imobilele inscrise in T.P. nr.214/31.08.1994 ; s-a constatat ca reclamanta si paratul au vocatie succesorala legala fiind mostenitori in cote egale dupa defunctul N.D. si s-a dispus sistarea starii de indiviziune asupra terenurilor mentionate in titlul de proprietate nr.214/1994 prin atribuirea acestora in intregime paratei N.F., obligand-o pe aceasta la plata unei sulte in valoare de 50.379,50 lei in favoarea reclamantului, reprezentand  cota sa de 1/2  parte  din masa succesorala, parata fiind obligata la plata cheltuielilor de judecata in favoarea reclamantului in suma de 941 lei si in baza art. 18 din OUG nr. 51/2008 a fost obligata sa achite in favoarea statului suma de 2.580 lei.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin decizia  civila nr. 899/R/2009 pronuntata de T.B.  s-a stabilit ca instanta de fond in mod neintemeiat a apreciat ca reclamantul N.N. nu a acceptat succesiunea de pe urma defunctului N.D., instanta de recurs considerand ca acesta a acceptat tacit succesiunea  dupa tatal sau in termenul de optiune succesorala, actele savarsite de  acesta  prin care a transmis paratei cota sa parte din casa de locuit, in schimbul unei sume de bani, precum si folosinta si culegerea fructelor produse de terenule extravilane  implicand in mod necesar acceptarea prealabila a titlului de mostenitor.
Instanta a retinut ca defunctul N.D. a decedat la data de 22.08.1992, mostenitorii  acestuia fiind reclamantul N.N. si parata N.F., in calitate de descendenti de gradul 1,  asa cum rezulta din actele de stare civila depuse la dosar, reclamantul acceptand tacit succesiunea de pe urma defunctului, in termenul de optiune succesorala, asa cum a statuat T.B.,  ambii avand cote egale. 
Prin certificatul de mostenitor nr. 1887/28.10.1994 emis de  N.S.O. si certificatul suplimentar de mostenitor  nr.251/2005 eliberat de BNP G.C. s-a stabilit ca parata N.F. este unica mostenitoare a defunctului N.D.
Prin urmare, avand in vedere ca certificatul de mostenitor  nr. 1887/28.10.1994 emis de  N.S.O. si certificatul suplimentar de mostenitor  nr. 251/2005 eliberat de BNP G.C. nu au cuprins toti mostenitorii legali acceptanti ai defunctului N.N., astfel incat reclamantul N.N.  a fost vatamat in drepturile sale prin emiterea certificatului de mostenitor si a suplimentului la acesta, instanta a constatat nulitatea absoluta a celor doua acte.
De asemenea, instanta a mai retinut  ca masa succesorala ramasa in urma defunctului N.D. se compune din terenurile  inscrise in titlul de proprietate nr. 214/31.08.1994, respectiv terenurile extravilane cu nr. cad. 2557 in cota de 11500/805000 inscris initial in CF  41 C., iar apoi in CF  215 C., nr.cad. 2540 in cota de 15400/347000 inscris in CF 41 G., nr. cad. 2492 in cota de 5800/462200 inscris in CF 83 G., si terenurile intravilane  cu nr. top. 1745/14 in suprafata de 1000 mp inscris initial in CF  2256 G. si apoi  in CF 50626 G. si nr. top. 1745/15 in suprafata de 1000 mp  inscris in CF 2256 G.   
Din raportul de expertiza topografica intocmit in cauza de expert B.I., instanta a retinut ca toate aceste terenuri  extravilane si intravilane au fost vandute de catre parata N.F., unor diferiti proprietari care si-au inscris drepturile lor de proprietate in cartea funciara, astfel incat instanta nu a putut imparti in natura acest teren. Prin urmare, a atribuit acest teren paratei, care a fost cea care l-a si instrainat, si a obligat-o  la plata contravalorii cotei de proprietate de 1/2 parte ce-i revenea reclamantului.
Valoarea terenurilor extravilane si intravilane cuprinse in titlul de proprietate nr. 214/1994, ce compun masa succesorala ramasa de pe urma defunctului N.N. este de 100.759 lei, asa cum rezulta din  raportul de expertiza efectuat in cauza.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal, a declarat apel parata N.F., solicitand admiterea apelului, cu cheltuieli de judecata.
Prin decizia civila nr. 39/A/2013, instanta de apel a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelanta N.F., in contradictoriu cu intimatul N.N., impotriva sentintei civile numarul 389 din 01.03.2012 pronuntata de J.S., pe care a pastrat-o in totalitate.  Fara cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de apel a retinut urmatoarele :
In ce priveste acceptarea mostenirii de catre reclamant, aceasta a fost stabilita prin decizia civila nr. 899/R/2009, prin care cauza a fost trimisa spre rejudecare in fond, retinandu-se ca in mod gresit s-a retinut de catre instanta de fond in primul ciclu procesual ca reclamantul a renuntat la mostenire.
Ca urmare a acestei decizii, cauza a fost rejudecata in fond de catre prima instanta, constatandu-se nulitatea certificatelor de mostenitor si procedandu-se la partajarea masei succesorale.
Criticile apelantei impotriva sentintei pronuntate in rejudecarea cauzei s-au referit la valabilitatea certificatelor de mostenitor si la neacceptarea succesiunii/renuntarea la succesiune de catre reclamant.
Criticile referitoare la calitatea de mostenitor acceptant a apelantului nu au mai fost susceptibile de analiza in prezenta faza procesuala, aceasta calitate fiind stabilita cu autoritate de lucru judecat prin decizia de casare cu trimitere.
In ce priveste valabilitatea celor doua certificate de mostenitor, respectiv, certificatul de mostenitor nr.1887/28.10.1994 emis de N.S.O. si a certificatului suplimentar de mostenitor nr. 251/2005  emis de BNP G.C., instanta de apel, in acord cu instanta de fond, a apreciat ca acestea sunt lovite de nulitate absoluta.
Astfel, la dezbaterea succesorala din 1994 reclamantul a fost prezent, insa din cuprinsul incheierii de sedinta reclamantul apare atat ca acceptant cat si ca renuntator la mostenire, numele sau fiind barat la punctul privind acceptarea mostenirii, fara ca modificarea sa fie asumata de cineva prin semnatura. De asemenea, s-a mentionat in incheierea respectiva ca acceptarea mostenirii de catre cei doi mostenitori s-a facut in mod tacit, prin posesia bunurilor, fapt care este valabil si in ceea ce il priveste pe reclamant. Pe de alta parte, dezbaterea succesorala respectiva a vizat doar casa mostenita de parti, din vanzarea careia reclamantul a fost despagubit, aspect recunoscut de parata la interogatoriu. Asa fiind, mentionarea in certificatul de mostenitor a calitatii de neacceptant a reclamantului a fost neconforma cu realitatea si cu incheierea de sedinta, astfel ca vatamarea produsa reclamantului nu poate fi inlaturata decat prin anularea certificatului de mostenitor.
Dezbaterea succesorala din 2005 a vizat terenurile inscrise in Titlul de proprietate nr. 214/1994, care fac si obiectul prezentului litigiu, reclamantul nefiind citat in acest dosar succesoral, desi si in privinta terenurilor partile au avut posesia si chiar au instrainat impreuna in anul 2001 prin inscris sub semnatura privata doua parcele din Titlul de Proprietate. Certificatul de mostenitor eliberat in lipsa citarii celuilalt mostenitor a fost de asemenea nul, fiind vatamate drepturile acestuia
Fata de cele retinute, tribunalul, in baza art. 295 Cod procedura civila, a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelanta N.F.  in contradictoriu cu intimatul N.N., impotriva sentintei civile nr. 389 din 01.03.2012 a J.S., pe care a pastrat-o in totalitate.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecata in apel intimatului,intrucat nu s-a facut de catre acesta dovada suportarii vreunui onorariu avocatial.     
Impotriva acestei decizii, in termen legal, a formulat recurs parata N.F., care a solicitat admiterea acestuia, modificarea hotararilor si respingerea actiunii reclamantului N.N. ca nefondata.
In motivarea recursului s-a sustinut ca instantele nu au avut in vedere ca reclamantul a fost strain de succesiunea dupa antecesorul comun prin renuntare, aceasta renuntare nu a fost inscrisa in fals, fiind constatata prin act autentic, motiv pentru care nu a putut fi inlaturata.
Intimatul N.N. s-a opus admiterii recursului.
Analizand decizia recurata prin prisma motivelor invocate, cat si din oficiu sub aspectul nulitatilor de ordine publica, Curtea a constatat ca aceasta este legala, fiind nefondate toate criticile recurentei parate.
In mod corect, au retinut instantele nevalabilitatea certificatelor de mostenitor nr. 1187/94 si 251/2005, in acestea reclamantul intimat aparand ca acceptant al succesiunii, fiind si despagubit de recurenta parata, aspect necontestat de aceasta, astfel fiind nula mentiunea contrara din certificatul de mostenitor privind calitatea de neacceptant al reclamantului.
 Pe de alta parte prin Decizia nr.899/2009 a Tribunalului Bihor s-a statuat irevocabil ca intimatul reclamant este acceptant al succesiunii dupa defunctul antecesor comun iar potrivit art. 315 Cod de Procedura Civila, hotararile prin care s-au dezlegat probleme de drept in caz de casare cu trimitere, cum e cazul in speta, cu privire la probleme de drept dezlegate sunt obligatorii la rejudecare.
Pentru considerentele mai sus expuse in baza art. 312, 316, Cod de Procedura Civila instanta a respins ca nefondat recursul paratei, si a constatat ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.