Infractiunea de loviri cauzatoare de moarte. Prelevarea de probe biologice.

DECIZIA PENALA NR. 71/A/09.05.2013

Dosar  nr.1127/111/P/2013
Sectia penala si pentru cauze cu minori Infractiunea de loviri cauzatoare de moarte. Prelevarea de probe biologice. Scopul Legii nr. 76/2088, il constituie, printre altele, asigurarea cresterii gradului de siguranta a cetateanului, prevenirea si combaterea infractiunilor prin care se aduc atingeri grave drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei.
In raport de natura infractiunii comise de inculpat, aceea de loviri cauzatoare de moarte, s-a apreciat ca se impune prelevarea de probe biologice de la acesta, in vederea introducerii profilului genetic al inculpatului in SNDGJ.
Prin sentinta penala nr. 76 din 12 aprilie 2013, Tribunalul Bihor, in baza art. 183 Cod penal cu aplic. art. 320 ind. 1 al. 4 si 7 Cod procedura penala si art. 75 lit b teza II, art. 78 Cod penal, 1-a condamnat pe inculpatul K.I., la o pedeapsa de 6 ani inchisoare cu executare in regim de detentie, cu aplic. art. 71,64 lit. a teza II si b Cod penal, pentru savarsirea infractiunii de lovituri cauzatoare de moarte asupra victimei K.V.I.- sotia inculpatului.
In baza art. 350 Cod procedura penala s-a mentinut arestul preventiv, masura dispusa prin incheierea nr. 81/07.12.2012, a Tribunalului Bihor.
In baza art. 88 Cod penal s-a dedus retinerea si arestul preventiv din 06.12.2012 la zi.
in baza art. 118 lit. b Cod penal s-a dispus confiscarea speciala a corpurilor delicte - 2 perechi pantaloni, o perna, o pereche pantaloni sport si o bucata de material textil - ridicate de la inculpat.
In baza art. 14 Cod procedura penala, tinand seama de. la art 17 si art. 18 Cod procedura penala, rap. la art. 1357 si urm. si art. 1390 din Codul civil, a fost obligat inculpatul la plata lunara cu titlu de despagubiri civile a sumei de 140 lei reprezentand renta viagera pana la majorat, respectiv pana la terminarea studiilor dar nu mai mult de 25 ani, in favoarea partii civile T. A. - fiica minora a victimei.
in baza art. 191 al. 2 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul la 1.500 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.
A constatat tribunalul ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor intocmit in dosar nr. 947/P/2012 si inregistrat la instanta la data de 28.01.2013, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului K.I. pentru savarsirea infractiunii de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal.
Din rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor se retine ca, la data de 4 decembrie 2013 inculpatul i-a aplicat sotiei sale K. V. I. mai multe lovituri cu pumnul in fata, torace si abdomen, determinand o ruptura splenica si o hemoragie interna masiva, care au provocat decesul sotiei inculpatului.
Din probatoriul administrat in cursul urmaririi penale, coroborat cu probatoriul administrat in cursul cercetarii judecatoresti: proces-verbal de consemnare a denuntului oral, proces-verbal de cercetare la fata locului, raport de constatare medico-legala, declaratiile martorilor, declaratiile inculpatului, celelalte inscrisuri aflate la dosar, instanta retine in fapt urmatoarele:
Inculpatul K.I., in varsta de 63 de ani, pensionar, s-a casatorit in data de 12 aprilie 2008 cu victima K. V. I., in varsta de 44 de ani, fosta educatoare, iar din relatia lor nu au rezultat copii. Fiecare din cei doi a mai fost casatorit iar din casatoria anterioara victima avea doi copii, pe T. A. F., in varsta de 22 de ani, si T. A. B., in varsta de 14 ani.
Relatiile dintre sotii K. au fost in general bune, insa au existat conflicte determinate de faptul ca cei doi soti consumau bauturi alcoolice. Desi inculpatul a renuntat in urma cu cca. 2 ani sa mai consume alcool, sotia sa a continuat sa consume cantitati mari de alcool, inclusiv spirt medicinal.
In cursul zilei de marti, 4 decembrie 2012, ora 21,00, organele de politie din cadrul Politiei Municipiului Oradea au fost sesizate de catre inculpatul K.I. cu privire la faptul ca a gasit-o decedata pe sotia sa K.V.I. in apartamentul lor nr. 33 din Oradea, Aleea Zidarilor nr. 2, bl Z4.
Cu ocazia cercetarii la fata locului s-a constatat ca apartamentul familiei K. este compus din doua camere, hol, bucatarie si baie. Usa metalica a apartamentului era inchisa, dar neasigurata, cheia fiind in yala pe interior.
Din hol se face accesul in fata intr-o camera in care a fost descoperit cadavrul victimei K.V.I.. Sub masa din aceasta camera se afla un recipient de plastic de spirt medicinal "Mona", care mai continea 1/4 din continut. Intr-un vas metalic de pe frigiderul din camera a fost gasit un manunchi de par uman smuls, de culoare rosie iar un al doilea manunchi de par a fost gasit pe marginea superioara a canapelei din camera.
Langa canapeaua din aceasta camera a fost gasit, intins pe jos, cadavrul victimei K.V.I., acoperita de la brau in jos cu o patura. Victima era in decubit dorsal si avea picioarele flexate din genunchi sub corp, fiind orientata cu capul spre balcon. Victima era imbracata cu un maiou de culoare alba, o bluza alba cu maneci lungi iar in picioare cu sosete. Bluza cu maneci lungi prezenta urme de sange la nivelul manecilor.
La examenul extern al cadavrul s-a constatat ca acesta prezenta multiple semne de violenta, unele de dimensiuni apreciabile, respectiv 21 de echimoze ori grupuri de echimoze, dispuse pe toata suprafata corporala (fata, torace, brate, antebrate si picioare).
Langa picioarele cadavrului au fost gasite doua perechi de pantaloni de culoare albastra si rosie iar langa capul victimei au fost descoperite o pereche de pantaloni sport si o perna pe care se aflau urme de sange. Sub capul victimei a fost gasita o bucata de material textil imbibata cu sange.
Avand in vedere ca nu se cunosteau felul si cauza mortii victimei, la terminarea cercetarii la fata locului la miezul noptii i s-a luat inculpatului K.I. o declaratie olografa, dupa care acesta a ramas in continuare in locuinta sa.
In cursul anchetei s-a stabilit ca in locuinta inculpatului si a victimei s-a aflat in dupa-amiaza zilei de luni, 3 decembrie 2012, martora B. M., vecina de etaj a partilor, care a asistat la prima parte a incidentelor, cand inculpatul s-a enervat pentru ca sotia sa era beata. Martora, in varsta de 77 de ani, suferinda de dementa Alzheimer, a parasit apartamentul si nu a mai asistat la agresiune.
Martora B. I. M., fiica martorei B. M., declara ca locuieste cu mama ei de cea. 3 ani si astfel i-a cunoscut pe sotii K. Martora declara ca inculpatul obisnuia sa o bata pe sotia sa si a vazut-o pe aceasta de mai multi ori lovita la fata. in cursul dupa-amiezii de luni, 3 decembrie 2012, inculpatul a pregatit de mancare iar la un moment dat a venit si i s-a plans martorei ca vrea sa divorteze iar mama martorei i-a spus acesteia ca victima era beata.
Si martorul C. G., vecin cu partile, a declarat ca inculpatul obisnuia sa o bata pe sotia sa si a vazut-o pe aceasta de mai multe ori cu vanatai pe fata. Martorul a mai confirmat ca victima se imbata deseori si consuma inclusiv spirt medicinal.
Un alt martor care a confirmat ca inculpatul o batea pe sotia sa este S. T. M., vecin cu partile, insa acesta a precizat ca de cea. 2 ani, de cand inculpatul nu mai consuma alcool, nu a mai vazut-o pe victima lovita.
Inculpatul K.I. a recunoscut pe parcursul urmaririi penale ca in cursul zilei de luni, 3 decembrie 2012, dupa ce s-a intors de la piata si a constatat ca sotia sa este sub influenta bauturilor alcoolice, s-a enervat, i-a aplicat mai multe palme peste fata si a tras-o cu putere de par (astfel explicandu-se prezenta parului smuls al victimei in camera).
Cu ocazia audierii sale in data de 6 decembrie 2012 in prezenta avocatului sau, inculpatul a declarat ca este posibil sa o fi lovit pe sotia sa si in alte zone ale corpului.
Oricum, abia dupa ce a batut-o pe sotia sa, inculpatul a inceput sa consume alcool, retragandu-se in dormitor. Inculpatul a ajuns in stare de ebrietate si nu isi mai aminteste ce a facut de luni seara, 3 decembrie 2012, pana marti seara, 4 decembrie 2012, cand s-a trezit, a constatat ca sotia sa este decedata si a solicitat o ambulanta.
La termenul de judecata din 04.04.2013 prin declaratia prev. la art. 320 ind. 1 al. 1 Cod procedura penala, inculpatul a solicitat aplicarea in ce-1 priveste a procedurii prev. de art. 320 ind. 1 Cod procedura penala, aratandu-si intentia de a recunoaste savarsirea faptei cuprinse in actul de sesizare.
Dupa citirea actului de sesizare, s-a procedat conf. cu prev. art. 320 ind. 1 al. 3 rap. la art. 320 ind. 1 al 2 Cod procedura penala in ce-1 priveste pe inculpat, respectiv a fost audiat cu privire la infractiunea retinuta in sarcina acestuia, respectiv la recunoasterea ori nerecunoasterea acesteia.
Inculpatul a confirmat despre cunoasterea continutului actului de sesizare si al intregului material de urmarire penala, recunoscand in totalitate fapta retinuta in actul de sesizare. A declarat ca nu mai solicita administrarea altor probe, pentru ca isi insuseste probele administrate la urmarire penala care sunt suficiente pentru lamurirea tuturor chestiunilor legate de cauza.
Analizand probatoriul administrat, instanta de fond a retinut ca inculpatul a savarsit infractiunea retinuta in sarcina sa in stare de provocare.
Din raportul de constatare medico-legala nr. 3448/111/428/05.12.2012, intocmit de catre S.M.L. Oradea, rezulta ca moartea victimei K.V.I. a fost violenta. Moartea dateaza din 4 decembrie 2012. Ea s-a datorat hemoragiei interne masive, consecinta rupturii splenice in doi timpi survenita in urma unui traumatism toraco-abdominal, cu fracturi costale.
Leziunile de violenta s-au produs prin lovire activa cu corpuri contondente dure si comprimarea victimei intre doua planuri dure (sol si corpul agresorului).
Fracturile de la nivelul sternului si a hemitoracelui stang nu au caracter vital, musculatura nefiind infiltrata sanguin si s-au putut produce ca urmare a manevrelor de resuscitare.
Alcoolemia victimei la momentul decesului a fost de 1,85 grame la
mie. intre leziunile de violenta si deces exista legatura de cauzalitate directa.
Martorii B. M., B. I. M., C. G. si S. T. M., audiati pe parcursul urmaririi penale, confirma starea de fapt retinuta in actul de sesizare.
Audiat in fata instantei inculpatul a cerut judecarea potrivit art. 320 ind. 1 Cod procedura penala, recunoscand in intregime fapta. Din declaratiile date in dosarul de urmarire penala, cat si din declaratia data in fata instantei, rezulta ca cele constatate sunt adevarate.
Din fisa de cazier judiciar rezulta ca inculpatul nu are antecedente penale.
Partea vatamata T. A., minora, fiica victimei din casatoria anterioara, prin reprezentantul legal al acesteia T. T. - tata, arata ca nu se constituie parte civila in cauza.
T. T., fostul sot al victimei, arata ca nu a putut lua legatura cu fiul major T. A., rezultat din aceeasi casatorie cu victima, si ca nu cunoaste daca acesta intelege sa se constituie parte civila in cauza.
Fata de varsta minorei T. A., reprezentanta parchetului arata ca exercita din oficiu actiunea civila si, pe cale de consecinta, solicita obligarea inculpatului la plata unei pensii de intretinere pana la majoratul acesteia.
Instanta, vazand prev. art. 320 ind. 1 Cod procedura penala si-a insusit probele administrate in dosarul de urmarire penala, urmand a tine seama de acestea la pronuntarea solutiei in cauza.
S-a constatat ca sunt indeplinite conditiile stipulate in 320 ind. 1 Cod procedura penala cu privire la fapta, inculpat si celelalte chestiuni legate de cauza.
Din probele administrate rezulta ca fapta inculpatului si starea de fapt este stabilita, existand suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite aplicarea unei pedepse, si ca nu exista nelamuriri sau indicii rezonabile care sa justifice respingerea acestei cereri a inculpatului.
Analizand probele administrate in cauza, si tinand seama de optiunea inculpatului privind aplicarea procedurii prev. de art. 320 ind. 1 Cod procedura penala, respectiv a judecarii in cazul recunoasterii vinovatiei, instanta a constatat ca fapta inculpatului astfel cum a fost descrisa mai sus si probata la dosar, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal, savarsita prin violenta asupra unui membru al familiei.
Fata de probele administrate in cauza, tinand seama de conduita si pozitia in aparare a inculpatului, vazand si criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. in art. 72 Cod penal, cat si prev. art. 320 ind. 1 Cod procedura penala, instanta urmeaza 1-a condamnat pe inculpat, apreciind insa ca scopul pedepsei poate fi atins doar prin aplicarea unei pedepse cu executarea in stare de detentie, fara retinerea circumstantelor atenuante personale.
La individualizarea pedepsei instanta a avut in vedere persoana inculpatului, in varsta de 64 de ani, lipsa antecedentelor penale, imprejurarile comiterii faptei, motivul in virtutea caruia a actionat inculpatul, calitatea victimei - de sotie a inculpatului, precum si atitudinea inculpatului, anterioara savarsirii faptei, dar si ulterioara sincera, de recunoastere si regret a acesteia.
Fata de natura infractiunii savarsite, gradul sporit de pericol social, modalitatea de savarsire, violenta iesita din comun, celelalte chestiuni legate de cauza aratate mai inainte, instanta de fond a apreciat ca in cauza nu se impune retinerea circumstantelor atenuante in favoarea inculpatului.
S-a retinut ca in cauza sunt incidente prevederile art. 75 lit. b teza II, art. 78 Cod penal, fapta inculpatului cauzand decesul sotiei sale.
Durata retinerii si arestului preventiv a fost dedusa din 06.12.2012
la zi.
S-a dispus confiscarea speciala a corpurilor delicte - 2 perechi pantaloni, o perna, o pereche pantaloni sport si o bucata de material textil - ridicate de la inculpat, lucruri care au legatura directa cu savarsirea infractiunii.
Cu privire la aplicabilitatea in cauza a dispozitiilor Legii nr. 76/2008 pentru organizarea si functionarea Sistemului de Date Genetice Judiciare, din interpretarea normei legale rezulta ca prelevarea de probe biologice de la inculpat este facultativa, iar instanta a apreciat ca nu se impune a fi dispusa o asemenea masura din oficiu deoarece, raportat la persoana si antecedentele inculpatului, masura nu este necesara.
Cu privire la masura preventiva, tribunalul a constatat ca temeiul prevazut de art. 148 al. l lit. f Cod procedura penala avut in vedere de catre instanta la luarea masurii arestului preventiv si pe parcursul procesului penal cu ocazia mentinerii acestei masuri, subzista si impune in continuare privarea de libertate a inculpatului, neintervenind nici o modificare.
Tribunalul a apreciat ca probele evidentiate pana in prezent in cauza justifica mentinerea masurii arestarii preventive in ce-1 priveste pe inculpat.
Infractiunea pentru care este cercetat inculpatul este sanctionata de lege cu pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani, si exista probe certe ca lasarea in libertate a acestuia prezinta pericol concret pentru ordinea publica, ce presupune o stare de insecuritate sociala, o reactie colectiva a comunitatii, fata de anumite stari de fapt negative si care ar produce perturbatii la nivelul disciplinei publice, ale respectului fata de lege, prin neluarea unor masuri prompte de aparare a ordinii de drept din partea organelor judiciare. Aspectul ca fapta a fost comisa asupra unui membru al familiei - sotie, este de natura sa creeze o stare de temere si insecuritate.
Pericolul pentru ordinea publica isi gaseste expresia si in starea de neliniste, in sentimentul de insecuritate in randul societatii, stare generata de faptul ca persoane banuite de savarsirea unor infractiuni cu rezonanta sociala deosebita sunt cercetate si judecate in stare de libertate.
Pericolul concret pentru ordinea publica reiese din circumstantele reale ale comiterii faptei ce prezinta un grad ridicat de pericol social, precum si circumstantele personale ale inculpatului.
Analizand legalitatea si temeinicia mentinerii masurii arestului inculpatului prin prisma exigentelor CEDO, tribunalul a apreciat ca referirea la pericolul pentru ordinea publica nu este invocata in cauza de fata de o maniera abstracta, prin urmare ca se bazeaza pe probe, nu pe prezumtii si presupuneri.
S-a retinut ca sunt pe deplin incidente prev. art. 136 al. 8 Cod procedura penala, la dosar existand probe care indica magnitudinea pericolului real pentru ordinea publica pe care l-ar prezenta lasarea inculpatului in libertate, pericol care in cazul de fata nu numai ca nu s-a diminuat odata cu trecerea timpului ci evidentiaza si justifica o suspiciune rezonabila, masura arestarii fiind proportionala cu gravitatea faptei, ceea ce face ca celelalte masuri sa nu fie suficiente.
Au fost evidentiate fapte concrete pe baza carora s-a estimat riscul lasarii inculpatului in libertate, prin urmare au fost furnizate motive pertinente si suficiente pentru a justifica necesitatea mentinerii inculpatului in arest.
Tribunalul a constatat ca nu se impune luarea unei masuri alternative prevazute de lege, neprivative de libertate, deoarece conduita inculpatului pe care acesta intelege sa o adopte in societate este certa, fiind justificata necesitatea protejarii ordinii publice. Prin urmare nu poate fi dispusa inlocuirea masurii, si nu exista conditiile legale pentru revocarea acesteia.
Fata de aceste imprejurari rezulta ca masura arestului este proportionala cu gravitatea faptei, celelalte masuri fiind apreciate ca fiind insuficiente, temeiul invocat justifica mentinerea arestului preventiv al inculpatului, lasarea in libertate a acestuia prezinta pericol pentru ordinea publica.
S-a retinut ca in speta, au fost respectate si prevederile art. 5 paragrafele 3 si 4 din CEDO. Atata timp cat nu s-a stabilit ca detinerea inculpatului este nelegala, nu sunt motive pentru a nu mai mentine starea de arest a inculpatului, respectiv pentru a revoca masura ori a o inlocui din oficiu.
in ceea ce priveste latura civila a cauzei, tinand seama de varsta minorei T. A., constatand lamurita cauza sub aspectul laturii penale deoarece din probele administrate rezulta ca fapta inculpatului este stabilita si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse, a apreciat justificata pozitia parchetului privind exercitarea din oficiu a actiunii civile si, pe cale de consecinta, 1-a obligat pe inculpat la plata unei rente viagere pana la majorat, respectiv pana la terminarea studiilor dar nu mai mult de 25 ani, in suma de 140 lei/luna. La stabilirea cuantumului sumei mai sus aratate au fost avute in vedere calitatea de pensionar a inculpatului, cat si cuantumul salariului minim net pe economie.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, au declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor si inculpatul K.I..
Prin apelul declarat, parchetul a solicitat sa se desfiinteze sentinta in sensul de a se dispune, in conformitate, cu dispozitiile art. 7 din Legea nr. 76/2008, prelevarea de la inculpatul apelant de probe biologice in vederea introducerii acestora in SNDGJ.
A apreciat parchetul ca, din interpretarea sistematica a dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 76/2008, art. 4 si art. 7 alin. 1 din aceeasi lege, rezulta ca dispozitiile legii sunt imperative, acestea fiind obligatorii, iar instanta de fond, in raport de imprejurarea ca 1-a condamnat pe inculpat pentru comiterea infractiunii prev. de art. 183 Cod penal, trebuia sa dispuna prelevarea probelor biologice.
S-a mai sustinut ca nu are relevanta faptul ca inculpatul apelant nu are antecedente penale si s-a facut referire la practica judiciara care este unitara la nivel de tara, in sensul ca in cazul in care se comit infractiunile mentionate in anexa 1 a legii, se dispune prelevarea de probe biologice.
Inculpatul a solicitat prin apelul declarat sa se dispuna reducerea pedepsei ce i-a fost aplicate, facand referire la circumstantele sale personale, precum si la faptul ca, atunci cand s-a casatorit cu victima, in fapt, i-a intins o mana de ajutor.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de apel invocate, cat si din oficiu, potrivit dispozitiilor art. 371 si art. 378 Cod procedura penala, curtea va constata ca aceasta este temeinica si legala sub aspectul retinerii starii de fapt, a vinovatiei inculpatului apelant, a individualizarii pedepsei ce i-a fost aplicata acestuia, dar netemeinica sub aspectul respingerii cererii de prelevare de la inculpatul apelant a probelor biologice, sens in care apelul declarat de parchet va fi admis, potrivit dispozitivului prezentei.
Astfel, din probele administrate in cauza in faza de urmarire penala pe care inculpatul apelant si le-a insusit si a declarat ca le cunoaste rezulta ca, in data de 3 decembrie 2012, inculpatul apelant, pe fondul unei enervari provocate de faptul ca sotia sa, victima K. V. I., era beata, i-a aplicat mai multe lovituri cu palmele peste fata, tragand-o cu putere de par, lovituri ce au condus la decesul victimei.
Din declaratia inculpatului apelant (filele 27-30 din dosarul de urmarire penala), rezulta ca acesta, dupa ce a lovit-o pe victima, a consumat la randul sau o cantitate apreciabila de alcool, desi anterior facuse o pauza de 2 ani si nu isi mai aminteste cu exactitate ce s-a intamplat ulterior, dar stie ca victima nu a cazut atunci cand a lovit-o.
Inculpatul apelant sustine ca nu si-a revenit decat a doua zi, in 4 decembrie 2012, seara, cand a gasit-o pe sotia sa cazuta langa recamier, vazand ca nu misca, iar corpul acesteia era deja rece. Inculpatul apelant a incercat sa o resusciteze, dupa care a sunat la 112.
Din declaratiile martorilor B. M., C. G. si B. I. M. rezulta ca inculpatul apelant obisnuia sa o bata pe sotia sa, dar si ca aceasta din urma se imbata deseori, consumand chiar si spirt medicinal.
Martorul S. T. M. (filele 57-59 din dosarul de urmarire penala) a sustinut ca intr-adevar, inculpatul apelant o batea pe sotia sa dar ca, in cei doi ani in care acesta nu a mai consumat alcool, nu a mai vazut-o pe victima lovita.
Din declaratia martorei B. I. M. (filele 48-49 din dosarul de urmarire penala) rezulta ca in seara zilei de 3 decembrie 2012, in jurul orelor 18,00, inculpatul apelant a venit in locuinta mamei sale, B. M., care este vecina inculpatului apelant si le-a spus ca sotia sa este din nou beata, martora precizand ca in acel moment inculpatul apelant nu consumase alcool.
Mai precizeaza martora ca inculpatul apelant a plecat din nou acasa, sa prepare mancare, respectiv toba, iar mama sa, martora B. M., a plecat sa-1 ajute pe inculpatul apelant. Dupa ce s-a intors, mama sa, B. M, i-a spus martorei ca inculpatul apelant a batut-o pe victima si in prezenta sa.
Prin raportul de constatare medico-legala intocmit de Serviciul de Medicina Legala Bihor s-a stabilit ca moarte victimei a fost violenta si s-a datorat hemoragiei interne masive, consecinta rupturii splenice in foi timpi, survenita in urma unui traumatism toraco-abdominal, cu fracturi costale.
De asemenea, s-a stabilit ca leziunile de violenta s-au produs prin lovire activa cu corpuri contondente dure si comprimarea victimei intre doua planuri dure (sol si corpul agresorului), iar intre leziunile de violenta si deces exista legatura de cauzalitate directa.
S-a stabilit ca fracturile de la nivelul sternului si a hemitoracelui stang nu au caracter vital si s-au putut produce ca urmare a manevrelor re resuscitare, ca alcoolemia victimei la momentul decesului a fost de 1,85 gr/mie si ca moartea dateaza din 4 decembrie 2012.
Curtea apreciaza ca in speta s-a dovedit existenta legaturii de cauzalitate intre loviturile aplicate de inculpatul apelant si moartea victimei.
De asemenea, in cauza s-a demonstrat ca inculpatul apelant a comis cu intentie doar fapta de lovire, acesta neavand intentia de a suprima viata victimei, fiind evident ca aceasta a depasit intentia inculpatului apelant.
Relevant in acest sens este si faptul ca, dupa ce si-a revenit, inculpatul apelant a incercat sa resusciteze victima si a apelat serviciul de urgenta 112.
Incadrarea juridica data faptei este corecta, justificat fiind retinuta circumstanta agravanta prevazuta de art. 75 lit. b teza a Il-a, victima infractiunii fiind sotia inculpatului apelant, membru de familie potrivit art. 149/1 Cod penal.
Astfel fiind, curtea apreciaza ca pedeapsa ce i-a fost aplicata inculpatului apelant a fost just individualizata, fiind coborata mult sub maximul special astfel cum a fost redus ca urmare a aplicarii dispozitiilor art. 320/1 alin. 7 Cod procedura penala, desi in cauza s-au aplicat dispozitiile art. 78 Cod penal.
Comportamentul bun al inculpatului apelant, anterior comiterii faptei, atitudinea ulterioara si imprejurarea ca reactia inculpatului apelant a fost determinata intr-o anumita masura de comportamentul victimei, au fost avute in vedere de prima instanta la individualizarea pedepsei.
Curtea apreciaza ca pedeapsa de 6 ani inchisoare ce i-a fost aplicata inculpatului apelant a fost just individualizata si corespunde, atat sub aspectul naturii cat si al duratei sale, gravitatii deosebite a faptei, pericolului social pe care il prezinta persoana inculpatul recurent, precum si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta sanctiunii penale.
Astfel fiind, se va constata ca apelul declarat de inculpat este nefondat si va fi respins ca nefondat, potrivit art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala.
Cat priveste apelul declarat de parchet, curtea apreciaza ca, in raport de natura infractiunii comise de inculpatul apelant se impune prelevarea de probe biologice in vederea introducerii profilului genetic al inculpatului in SNDGJ.
Scopul Legii nr. 76/2088, il constituie, printre altele, asigurarea cresterii gradului de siguranta a cetateanului, prevenirea si combaterea infractiunilor prin care se aduc atingeri grave drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, conditii in care, in baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedura penala, se va admite apelul declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor si se va desfiinta sentinta in sensul ca, in baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice in vederea introducerii profilului genetic al inculpatului K.I. in SNDGJ, prelevare care se va realiza conform art. 5 din Legea nr. 76/2008 la iesirea acestuia din penitenciar.
In baza art. 160/b Cod procedura penala, se va mentine masura arestarii preventive a inculpatului apelant si se va deduce din pedeapsa arestul preventiv pana la zi.
In baza art. 189 Cod procedura penala se va dispune plata onorariului pentru aparatorul din oficiu.