RECURS LITIGII CU PROFESIONISTI. ACtIUNE IN CONSTATAREA TRANSMITERII PATRIMONIULUI UNEI SOCIETAtI COMERCIALE CU RASPUNDERE LIMITATA, RADIATA, COASOCIAtILOR. LEGEA APLICABILA. -art.1 si 7 din Legea nr.314/2001; -art.477 Cod civil.

SECtIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

RECURS LITIGII CU PROFESIONISTI. ACtIUNE IN CONSTATAREA TRANSMITERII PATRIMONIULUI UNEI SOCIETAtI COMERCIALE CU RASPUNDERE LIMITATA, RADIATA, COASOCIAtILOR. LEGEA APLICABILA.
-art.1 si 7  din Legea nr.314/2001; -art.477 Cod civil.

Decizia nr.643/05.12.2013 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II -a civila,  de contencios administrativ si fiscal.

Prin sentinta  nr.298/COM din 5 iunie 2013, pronuntata de Tribunalul Bihor s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratul F. M. T., si a fost admisa actiunea formulata de reclamanta B. D., impotriva paratului F. M. T., si pe cale de consecinta  s-a constatat ca patrimoniul SC F. P. SRL radiata de la O.R.C. BIHOR sub nr. J05/2959/1992 la data de 15.10.2003 s-a transmis in cota de 66,6% catre parat si in cota de 33,3% catre reclamanta.
Pentru a pronunta aceasta, instanta de fond, raportat la exceptiile invocate, fata de dispozitiile art.137 Cod procedura civila conform carora instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor exceptiilor care fac de prisos cercetarea pe fond a pricinii, a retinut urmatoarele :
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parat, instanta a retinut ca una din conditiile de a fi parte in procesul civil, sau pentru exercitarea actiunii civile o constituie capacitatea procesuala si existenta interesului judiciar. In acest sens art.41 VCPC reglementeaza calitatea procesuala pasiva ca fiind in persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic supus judecatii. Legea speciala in materie, respectiv art.202 alin.3 din Legea nr.31/1990 modificata reglementeaza situatia dobandirii unei parti sociale prin succesiune, situatie in care societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori, conform ultimului bilant contabil aprobat, iar succesorii nu dobandesc de drept calitatea de asociati in lipsa Hotararii AGA de continuare a societatii cu participarea lor, succesorii dobandind de la data decesului antecesorului lor un drept de creanta, reprezentand contravaloarea partilor sociale avute de catre antecesorul lor.
Prin prisma acestor dispozitii, instanta a retinut ca reclamanta promoveaza o actiune in constatare, respectiv solicita instantei sa se constate ca la data radierii societatii comerciale de la ORC Bihor, patrimoniul fostei societati comerciale s-a transmis catre coasociati, conform cotelor din capitalul social, astfel ca, prin prisma disp. art.202 alin. 3 din Legea nr.31/1990 paratul are calitate procesuala pasiva, aspecte fata de care in baza art.137 VCPC instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parat, ca neintemeiat.
In ceea ce priveste examinarea pe fond a cererii, instanta a retinut ca in conformitate cu art.237 din Legea nr.312/1990, la cererea oricarei persoane interesate precum si a ORC, Tribunalul poate pronunta dizolvarea societatii, iar potrivit art.237 pct.10 din acelasi act normativ, bunurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate in conditiile art.8 si 9 revin actionarilor, in speta coasociatilor.
Fata de obiectul cererii - actiune in constatare - sustinerea reclamantei conform carora pentru fosta societate a cumparat mese si scaune, masute si tabureti, a dotat spatiul ca lucrari de lambriere si rafturi de cherestea nu au relevanta in cauza, cata vreme reclamanta nu a facut dovada ca aceste bunuri au intrat in patrimoniul societatii comerciale cu titlul de aport in natura, si prin urmare, urmare a lichidarii, aceste bunuri sa-i revina coasociatilor in conditiile art.237 pct.10 din Legea nr.31/1990.
Avand in vedere listingul general emis de ORC Bihor privind pe fosta societate SC F.  C.  P. SRL, prin prisma dispozitiilor art.237 pct.10 din Legea nr.31/1990, instanta, raportat la art.111 din VCPC a constatat ca patrimoniul SC F. P. SRL radiata de la O.R.C. BIHOR sub nr. J05/2959/1992 la data de 15.10.2003 s-a transmis in cota de 66,6% catre parat si in cota de 33,3% catre reclamanta, evident ca dupa satisfacerea creditorilor sociali ai societatii dizolvate, intrucat coasociatii sunt creditori subordonati creditorilor principali si participa la masa credala si au vocatie de creditori, in masura in care dupa lichidarea societatii mai sunt bunuri in patrimoniul societatii comerciale.
Impotriva hotararii pronuntate de instanta de fond a formulat recurs paratul F. M. T., solicitand instantei modificarea sentintei recurate, in sensul respingerii actiunii reclamantei.
In dezvoltarea motivelor de recurs recurentul arata ca, prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat instantei pronuntarea unei hotarari prin care sa se constate ca patrimoniul societatii comerciale SC F. P. SRL, radiata de la ORC Bihor la data de 15.10.2003 s-a transmis in cota de 66,6% catre paratul F. M. T. si in cota de 33.3% catre reclamanta.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de recurent, instanta a retinut ca una din conditiile de a fi parte in procesul civil, sau pentru exercitarea actiunii civile o constituie capacitatea procesuala si existenta interesului judiciar, in acest sens art.41 VCPC reglementeaza calitatea procesuala pasiva ca fiind in persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic supus judecatii.
Legea speciala in materie, respectiv art.202 alin.3 din Legea nr.31/1990 modificata reglementeaza situatia dobandirii unei parti sociale prin succesiune, situatie in care societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori, conform ultimului bilant contabil aprobat, iar succesorii nu  dobandesc de drept calitatea de asociati in lipsa Hotararii AGA de continuare a societatii cu participarea lor, succesorii dobandind de la data decesului antecesorului lor un drept de creanta, reprezentand contravaloarea partilor sociale avute de catre antecesorul lor.
Prin prisma acestor dispozitii, instanta a retinut ca reclamanta promoveaza o actiune in constatare, respectiv solicita instantei sa se constate ca la data radierii societatii comerciale de la ORC Bihor, patrimoniul fostei societati comerciale s-a transmis catre coasociati, conform cotelor din capitalul social, astfel ca, prin prisma dispozitiilor art.202 alin. 3 din Legea nr.31/1990 paratul ar avea calitate procesuala pasiva, aspecte fata de care in baza art.137 VCPC instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de subsemnatul, ca neintemeiata.
In ceea ce priveste examinarea pe fond a cererii, instanta a retinut ca in conformitate cu art.237 din Legea nr.312/1990, la cererea oricarei persoane interesate precum si a ORC, Tribunalul poate pronunta dizolvarea societatii, iar potrivit art.237 pct.10 din acelasi act normativ, bunurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate in conditiile art.8 si 9 revin actionarilor, in speta coasociatilor.
Fata de obiectul cererii - actiune in constatare - sustinerea reclamantei conform carora pentru fosta societate a cumparat mese si scaune, masute si tabureti, a dotat spatiul ca lucrari de lambriere si rafturi de cherestea nu au relevanta in cauza, cat vreme reclamanta nu a facut dovada ca aceste bunuri au intrat in patrimoniul societatii comerciale cu titlul de aport in natura, si prin urmare, urmare a lichidarii, aceste bunuri sa-i revina coasociatilor in conditiile art.237 pct.10 din Legea nr.31/1990. Avand in vedere listingul general emis de ORC Bihor privind pe fosta societate SC F. C. P. SRL, prin prisma dispozitiilor art.237 pct.10 din Legea nr.31/1990, instanta, raportat la art.111 din VCPC a constatat ca patrimoniul SC F. P. SRL radiata de la O.R.C. BIHOR sub nr. J05/2959/1992 la data de 15.10.2003 s-a transmis in cota de 66,6% catre parat si in cota de 33,3% catre reclamanta, evident ca dupa satisfacerea creditorilor sociali ai societatii dizolvate, intrucat coasociatii sunt creditori subordonati creditorilor principali si participa la masa credala si au vocatie de creditori, in masura in care dupa lichidarea societatii mai sunt bunuri in patrimoniul societatii comerciale.
 Motivele de recurs (art. 304 pct. 9 combinat cu art. 312 al. 3 Cod procedura civila art. 3041 Cod procedura civila). Judecarea cauzei s-a facut cu gresita aplicare a dispozitiilor art. 202 al. 3 din Legea nr. 31/1990, art. 237 pct. 10 din Legea nr. 31/1990, art. 7 din Legea nr. 314/2001, OUG181/2001, art. 650 si urmatoarele Cod civil.
Prima instanta nu a cercetat in ce masura ar exista in speta calitatea recurentului de mostenitor a def. F. V. T. (titular al partilor sociale ale SC F. P. C. SRL), nu a examinat cauza si nu a stabilit calitatea procesuala pasiva a recurentului prin prisma dispozitiilor art. 650 si urmatoarele Cod civil sau ale art. 102 si urmatoarele din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici, dispozitii legale care reglementeaza dobandirea calitatii de mostenitor, respectiv procedura succesorala notariala. Procedand astfel, prima instanta nu doar ca a respins in mod gresit exceptia lipsei calitatii procesuale pasive ridicata, dar nici nu a intrat in cercetarea fondului cauzei sub aspectele invocate. Sigur ca se poate admite caracterul de litigiu comercial al cauzei de fata, dar stabilirea calitatii de mostenitor trebuia facuta si dovedita in conditiile art. 650 si urmatoarele  Cod civil si ale art. 102 si urmatoarele din Legea nr. 36/1995, ceea ce nu s-a facut.
In consecinta, solutia admiterii actiunii reclamantei fata de recurent, in sensul constatarii transmiterii catre recurentul parat a cotei de 66,6% din patrimoniul SC F. P. C. SRL motivat prin aceea ca ar fi mostenitorul def. F. V. T. este gresita, cu atat mai mult cu cat recurentul nu a avut niciodata calitatea de asociat in firma.
In baza acelorasi considerente, apreciaza ca in speta prima instanta a facut o gresita aplicare a dispozitiilor art. 202 al. 3 din Legea nr. 31/1990, text legal care arata ca "in cazul dobandirii unei parti sociale prin succesiune, prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel; in acest din urma caz, societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori, conform ultimului bilant contabil aprobat." Asa cum a aratat mai sus, calitatea de mostenitor a recurentului ori existenta unei devolutiuni succesorale legale dupa def. F. V. T. nu a fost probata, ipoteza normei legale invocate de instanta de fond nefiind indeplinita in speta concreta dedusa judecatii. Mai mult, nici reclamanta nu este succesoarea def. F. V. T., ceea ce vine sa intareasca argumentele de mai sus.
Prima instanta a facut o gresita aplicare a dispozitiilor art. 237 din Legea nr. 31/1990, text de lege care statueaza ca "bunurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comertului, in conditiile alin. (8) si (9), revin actionarilor." Desi textul legal citat face o distinctie clara intre "bunuri" (valori materiale), si "patrimoniu" (totalul drepturilor si obligatiilor societatii comerciale) - formularea expresis verbis a textului legal este "bunurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate"- constata cu regret ca aceasta distinctie nu se regaseste si in motivarea instantei, care, in baza acestui text legal, stabileste ca o anumita cota din patrimoniul firmei s-a transmis catre recurent.
Desi textul legal aratat mai sus se refera la bunurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate, instanta de fond nu stabileste in ce masura "patrimoniul" firmei mai exista, astfel incat o cota-parte din acest patrimoniu sa poata fi transmisa catre recurent si o alta catre reclamanta.
La dosarul cauzei nu se regaseste dosarul de radiere a firmei, si nu exista nici o dovada asupra a ceea ce s-a intamplat cu bunurile din patrimoniul firmei radiate, desi suntem in prezenta unei actiuni in constatare, aspectele invocate nu sunt lipsite de importanta in speta de fata, si aceasta din mai multe motive.
Astfel, societatea a fost dizolvata in baza dispozitiilor Legii nr. 314/2001 conform mentiunilor din certificatul eliberat de catre ORC Bihor (ceea ce inseamna ca in privinta societatii nu se aplica disp. art. 9 din Legea nr. 314/2001, societatea neaflandu-se in dizolvare sau lichidare la momentul intrarii in vigoare a Legii 314/2001), situatie in care devine aplicabil art. 7 din Legea nr. 314/2001 modificata de OUG 181/2001 aprobata prin Legea nr. 428/2002 care arata ca "in cazul in care bunurile imobile si mobile din patrimoniul societatilor comerciale prevazute la art. 1 nu au intrat in proprietatea altor persoane pana la data dizolvarii de drept ori in cadrul procedurii lichidarii, sunt aplicabile, dupa data radierii societatilor comerciale, dispozitiile art. 477 din Codul civil." Textul legal reglementeaza 2 situatii in care se pot gasi bunurile unei societati dizolvate in baza Legea nr. 314/2001: ori au intrat in proprietatea altor persoane pana la data dizolvarii de drept ori in cadrul procedurii lichidarii, ori li se vor aplica dispozitiile art. 477 Cod civil (Codul civil Cuza-nn), care arata ca "toate averile vacante si fara stapani, precum si ale persoanelor care mor fara mostenitori, sau ale caror mosteniri sunt lepadate, sunt ale domeniului public." Formularea, desi arhaica, se refera, evident, la preluarea de catre stat a bunurilor societatii. In oricare din cele doua ipoteze, in lipsa unor bunuri materiale nu putem vorbi de "patrimoniu", astfel incat sa poata fi admisa ideea unei "transmisiuni" a patrimoniului catre recurent ori reclamanta.
Prin concluziile scrise, intimata reclamanta a solicitat instantei respingerea recursului, cu consecinta mentinerii ca legale si temeinice a sentintei recurate, aratand in esenta ca, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului a fost in mod legal respinsa de catre instanta de fond. Mai arata ca paratul recurent nu a negat niciodata ca nu ar fi mostenitorul tatalui sau, si mai mult decat atat, prin interogatoriul administrat in cauza, in fata primei instante, a recunoscut ca dupa decesul tatalui sau, a procedat la deschiderea unei Asociatii Familiale avand sediul in fostul sediu al SC"F. P. C."SRL si ca aceasta a functionat cu bunurile acestei societati, si ca nu ar fi afirmat niciodata ca nu ar fi acceptat mostenirea tatalui sau.
Examinand sentinta recurata, raportat la motivele de recurs sustinute de recurent, instanta a retinut ca recursul este fondat, avand in vedere urmatoarele considerente:
Reclamanta a sesizat instanta cu o actiune in constare, solicitand a se constata ca patrimoniul S.C. F. P. S.R.L. s-a transmis in conta de 66,6% catre paratul F. M. T. si in cota de 33,3% catre reclamanta.
In drept s-au invocat prevederile Legii nr.314/2001, precum si ale Legii nr.31/1990.
Dupa cum rezulta din listingul comunicat de ORC de pe langa Tribunalul Bihor, S.C. F. P. S.R.L. a fost dizolvata de drept in baza rezolutiei nr. 730/26.09.2001 a directorului ORC Bihor, iar la data de 15.10.2003 a fost radiata in baza rezolutiei nr. 31303 in baza Legii 314/2001.
Rezulta, asadar, ca societatea comerciala a fost radiata in baza prevederilor legii speciale nr. 314/2001, si nu in baza prevederilor legii 31/1990. Prin urmare, aceleasi prevederi speciale se aplica si in ceea ce priveste situatia bunurilor ramase in patrimoniul societatii radiate, respectiv art. 7 din Legea nr.314/2001, care prevede ca in cazul in care bunurile imobile si mobile din patrimoniul societatilor comerciale prevazute la art. 1 nu au intrat in proprietatea altor persoane pana la data dizolvarii de drept ori in cadrul procedurii lichidarii, sunt aplicabile, dupa data radierii societatilor comerciale, dispozitiile art. 477 Cod civil.
Prin urmare, raportat la aceste prevederi legale, instanta de recurs va retine in primul rand imprejurarea ca reclamanta nu a facut dovada ca in patrimoniul societatii comerciale radiate ar fi ramas anumite bunuri, iar in al doilea rand, chiar daca s-ar fi dovedit existenta acestora, dupa radierea societatii, reclamanta nu mai putea pretinde vreun drept asupra acestora, caci ele sunt considerate bunuri abandonate. Asadar, proprietatea asupra unor bunuri din patrimoniul unei societati comerciale prevazute de art. 1 din Legea 314/2001 poate fi reclamata doar pana la data dizolvarii de drept a societatii ori in cadrul procedurii lichidarii.
De altfel, prevederile legale invocate de reclamanta reglementeaza situatia bunurilor ramase in patrimoniul societatii debitoare, si nu a transmiterii patrimoniului acesteia, caci notiunea de patrimoniu semnifica totalitatea drepturilor si a obligatiilor comerciantului, care au valoare economica. Or, odata cu radierea societatii comerciale, se poate pune doar problema bunurilor aflate in patrimoniul societatii comerciale, iar nu a transmiterii intregului patrimoniu.
Se va observa, de asemenea, imprejurarea ca societatea a fost radiata inca din anul 2003, iar raportat la aceasta data, sunt irelevante inscrisurile depuse de reclamanta prin care se incearca a se dovedi ca aceasta a contribuit financiar la dotarea firmei in anul 1992, fara a se aduce, insa, dovezi concrete privind anumite bunuri concrete care sa fi existat in patrimoniul societatii comerciale.
Chiar daca ar fi existat anumite bunuri in patrimoniul societatii, acestea ar fi trebuie reclamate anterior dizolvarii de drept a societatii (in anul 2001) ori cel mai tarziu pana  la data radierii (anul 2003). Or, reclamanta a stat in pasivitate in toata aceasta perioada, iar ulterior radierii societatii, fata de prevederile art. 7 din Legea 314/2001, aceasta nu mai poate pretinde ca ar avea dreptul asupra vreunui bun din patrimoniul debitoarei.
Fata de aceste considerente, retinand ca sentinta pronuntata a fost data cu aplicarea gresita a legii, in baza prevederilor art. 312 alin. 2 si 3, raportat la art. 304 pct. 9 si art. 3041 Cod procedura civila, a fost admis recursul si modificata in parte sentinta, in sensul respingerii actiunii reclamantei, fiind mentinute celelalte dispozitii ale sentintei, in sensul respingerii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratului.
S-a luat act de faptul ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata in recurs.