DREPT PROCESUAL CIVIL. Recurs inadmisibil. Actiune structurata pe un capat de cerere principal -in materia fondului funciar - si pe capete de cerere accesorii avand ca obiect succesiune, rectificare CF. Solutia data asupra cererilor formulate pe cale acce

DREPT PROCESUAL CIVIL. Recurs inadmisibil. Actiune structurata pe un capat de cerere principal -in materia fondului funciar - si pe capete de cerere accesorii avand ca obiect succesiune, rectificare CF. Solutia data asupra cererilor formulate pe cale accesorie este supusa cailor de atac prevazute pentru cererea principala.
Art.5 alin.1 titlul XIII din Legea nr.247/2005

Cererea accesorie urmeaza procedura instituita pentru judecarea cererii principale, cerere formulata in materia fondului funciar, ceea ce conduce la concluzia ca si cererile accesorii ce compun actiunea urmeaza a fi supuse acelorasi cai de atac prevazute de lege pentru cererea principala, chiar daca cererile respective daca ar fi fost formulate separat, solutia data asupra lor era supusa si apelului, acesta nefiind suprimat ca in cazul litigiilor privind fondul funciar pentru care dispozitiile art.5 alin.1 titlul XIII din Legea nr.247/2005 instituie doar calea de atac a recursului.
Concluzia enuntata este consecinta principiului accesorum sequitur principale, principiu in lumina caruia daca cererile sunt formulate pe cale accesorie, solutia data asupra lor este supusa cailor de atac pentru cererea principala .

                 
DECIZIA CIVILA NR. 5667/2013-R  din 5.12.2013 (dosar nr. 641/833/2008) Prin sentinta civila nr. 952 din 30.03.2012 pronuntata de Judecatoria Salonta s-a admis in parte cererea formulata si ulterior precizata de reclamantul parat reconventional V. K.J., in contradictoriu cu parata reclamanta reconventionala B. L., si cu paratele COMISIA LOCALA PENTRU APLICAREA LEGII 18/91 - SALONTA si COMISIA JUDETEANA DE APLICARE A LEGII 18/91 - BIHOR, cu sediul in loc. Oradea, judet Bihor si in consecinta s-a constatat nulitatea absoluta a Titlului de proprietate nr. 29/1993, cod 0506000, emis la data de 12.01.1993 de catre Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bihor, in favoarea numitei B. O., s-a dispus anularea certificatului de mostenitor suplimentar nr. 29 din 20 martie 1996 emis de BNP Argentina Aristotel, dupa defuncta B. O., decedata la 17.04.1992, parata reclamanta reconventionala B. L. fiind obligata sa achite in favoarea reclamantului parat reconventional V.K.-J. suma de 229.575 lei, reprezentand contravaloarea terenului in suprafata de 10416 mp, inscris in CF 5882 Salonta, cu nr. top 3239 si a fost respinsa ca neintemeiata cererea reclamantului parat reconventional de obligare a paratelor Comisia Locala Pentru Aplicarea legii 18/91 - Salonta si Comisia Judeteana de Aplicare a Legii 18/91 - Bihor sa dispuna reconstituirea in natura a dreptului de proprietate pentru suprafata de 46.929 mp teren, dupa defunctul S. A., fiind anulata ca netimbrata cererea reconventionala formulata de parata reclamanta reconventionala B. L., aceasta fiind obligata la plata in favoarea reclamantului a sumei de 2602 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Imobilul cu nr. top. 3139 inscris in CF 5882 Salonta a apartinut conform inscrierilor de sub B5 defunctei B. M., casatorita cu defunctul S. A.
Potrivit certificatului de deces seria DM nr. 798325, S.M., nascuta B. a decedat la data de 12.10.1965 in mun Arad, unicul mostenitor al acesteia fiind sotul supravietuitor S. A., conform inscrierilor din certificatul de mostenitor nr. 59/06.03.2000.
Ulterior, asa cum rezulta din actele de stare civila existente la dosar, S. A.s-a casatorit cu numita V. I., mama reclamantului parat reconventional V. K. J..
Prin testamentul olograf intocmit la data de 20.03.1967, defunctul S. A. a dispus ca toate bunurile care vor fi in proprietatea sa la data decesului sa ramana sotiei sale S.I., nascuta V..
La data de 30 martie 1998 a fost emis de catre BNP M. I, Certificatul de mostenitor nr. 176/1998 prin care a fost dezbatuta succesiunea dupa defunctul S. A. decedat la data de 06.11.1975 si dupa defuncta P. I., sotie postdecedata, stabilindu-se ca P. I.a este uncia mostenitoare a defunctului S. A., iar reclamantul parat reconventional V.C. I. este unicul mostenitor al acesteia din urma.
Prin certificatul de mostenitor nr. 59 emis la 06.03.2000 de BNP M. I. a fost dezbatuta succesiunea dupa defuncta S. M., decedata la data de 12.10.1965, S. A., decedat la data de 06.11.1975 si P. I., decedata la 05.07.1986.
Defuncta B. O., nascuta S. decedata la data de 17 aprilie 1992 in mun. Bucuresti conform certificatului de deces seria D8 nr. 895466 emis la 18.04.1992 Consiliul Local al Sectorului 2, a fost sora defunctului S. A., aceasta lasand in baza testamentului autentificat sub nr. 16837/18.07.1989 intreaga sa avere mobila si imobila ce se va gasi la data decesului in patrimoniul sau, paratei reclamanta reconventionala B. L..
Conform certificatului de mostenitor nr. 1657/21 septembrie 1992 emis de Notariatul de Stat Sector II Bucuresti unica mostenitoare in calitate de legatar universal a defunctei B. O., decedata la data de 17 aprilie 1992 este parata reclamanta reconventionala B.L., in masa succesorala nefiind inclus insa ternul nr. top. 3139 inscris in CF 5882 Salonta.
Prin certificatul de mostenitor suplimentar nr. 29 din 20 martie 1996 emis de BNP Ar.A., a fost inclusa in masa succesorala dupa defuncta B. O. si suprafata de 1 ha si 0416 mp teren situat in extravilanul localitatii Salonta, parcela 3239 dobandita de defuncta prin reconstituirea dreptului de proprietate si detinuta cu titlul de proprietate nr. 29/12.01.1993.
Instanta a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de parata Comisia locala pentru aplicarea Legii 18/91 - Salonta avand in vedere ca prin formularea prezentei actiuni nu se incearca eludarea procedurilor administrative, reclamantul parat reconventional formuland la data de 03.04.1998 cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 5,53 ha teren arabil in calitate de mostenitor al defunctului Suciu Aurel. Pe de alta parte, potrivit art. 21 din Constitutia Romaniei procedurile administrative nu sunt obligatorii.
Sub aspectul exceptiei lipsei de interes in formularea cererii, invocata de parata reclamanta reconventional, instanta a retinut ca in motivarea exceptiei se arata ca actiunea formulata de reclamant nu poate avea nicio finalitate in ceea ce priveste o eventuala reconstituire a unui drept de proprietate pe seama acestuia, neindeplinindu-se procedura prevazuta de Legea nr. 18/1991 si fiind decazut din dreptul de o formula o noua cerere.
Se invoca dispozitiile art. 53 alin. 2 din Legea nr.  18/1991 conform caruia, impotriva hotararii comisiei judetene se poate face plangere la judecatoria in a carei raza teritoriala este situat terenul, in termen de 30 de zile de la comunicare.
Conform textului anterior mentionat, comunicarea hotararii comisiei judetene se face prin scrisoare recomandata, astfel ca momentul de la care incepe sa curga termenul de introducere a cererii este cel al comunicarii catre reclamant a hotararii comisiei judetene cu confirmare de primire.
In speta, comunicarea s-a facut printr-o adresa inaintata de catre Primaria Orasului Salonta la data de 27 aprilie 1998 (fila 46), fara a se respecta dispozitie imperativa cu privire la modalitatea de comunicare. Pe de alta parte, asa cum rezulta din inscrisurile de la dosar nu a fost emisa o hotarare a Comisiei judetene astfel ca nu  se poate stabili data de la care ar curge termenul de 30 de zile.
In practica judiciara s-a statuat in mod constant ca in situatia in care operatiunea juridica de comunicare nu s-a realizat in conformitate cu dispozitiile art. 53 alin. 2 din Legea nr.  18/1991, adresa comisiei locale nu poate substitui actul comunicarii de la care curge termenul de formulare a plangerii si in consecinta o asemenea cerere poate fi formulata oricand.
Fata de aceste considerente instanta a respins exceptia lipsei de interes in formularea cererii, invocata de parata reclamanta reconventional.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului, invocata de parata B. L., s-a solicitat constatarea nulitatii absolute partiale a certificatului de mostenitor nr. 176/30.03.1998 al BNP M.I. si a certificatului de mostenitor nr. 59/06.03.2000 al BNP M. I., aratandu-se in esenta ca numita S. I. nascuta V., mama reclamantului, nu a acceptat succesiunea dupa sotul predecedat, intrucat aceasta nu a solicitat la notarul public eliberarea unui certificat de mostenitor, neavand calitatea de mostenitor sezinar.
In sedinta publica de la 11.10.2011 a fost admisa exceptia netimbrarii cererii reconventionale privind constatarea nulitatii absolute partiale a certificatului de mostenitor nr. 176/30.03.1998 al BNP M. I. si a certificatului de mostenitor nr. 59/06.03.2000 al BNP M. I..
In ceea ce priveste acceptarea succesiunii de catre numita S. I. nascuta V. instanta a retinut ca intr-adevar sotul supravietuitor nu are calitatea de mostenitor sezinar, venind la mostenire numai in nume propriu si nu si prin reprezentare succesorala.
Cu toate acestea, potrivit art. 13 alin 2 din Lg 18/1991 republicata si actualizata "Mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sunt considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei", aceasta reglementare constituind o exceptie de la principiul indivizibilitatii transmiterii mostenirii, putand pretinde reconstituirea dreptului de proprietate dupa autorul lor, in baza acestui act normativ doar mostenitorii care au facut cerere la comisie. In speta, atat defunctul S.A., cat si S. I. erau decedati la data intrarii in vigoare a Lg 18/1991, fiind astfel aplicabila institutia retransmisiei succesorale care consta in faptul mostenirea este culeasa in tot sau in parte, de cel de-al doilea de cujus in viata la data deschiderii primei mosteniri si pe care o transmite la moartea sa propriilor mostenitori. In consecinta, instanta va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului, invocata de parata B. L..
Pe fondul cauzei, instanta a retinut ca prin Titlul de proprietate nr. 29 din 12.01.1993 emis de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bihor, a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafetei de 1,0416 ha teren arabil situat in parcela nr. 3239 Salonta in baza cererii cu nr. 4607/21.03.1991 formulata de catre defuncta B. O. ca mostenitoare a defunctului S.A.
Potrivit art. 8 din Lg 18/1991 republicata si actualizata, "1) Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se gasesc in patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face in conditiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. 2) De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamant in cooperativa agricola de productie sau carora li s-a preluat in orice mod teren de catre aceasta, precum si, in conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamant in cooperativa si alte persoane anume stabilite. (_)"
Prin mostenitori, legea are in vedere atat mostenitorii legali, cat si cei testamentari, nefacandu-se distinctie intre cele doua categorii, astfel ca "ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus" - unde legea nu distinge nici noi nu trebuie sa distingem.
In speta, prin testamentul olograf intocmit la data de 20.03.1967, defunctul S. A.a instituit-o ca legatar universal pe sotia sa S. Il., nascuta V.. Astfel, chiar daca defuncta S. I. (I.) nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, fiind decedata la data intrarii in vigoare a Lg 18/1991, avand in vedere ca dreptul de reconstituire este un drept potestativ patrimonial, transmis in patrimoniul acesteia, reclamantul, in baza retransmisiei succesorale poate formula cererea de reconstituire, dreptul fiind transmis prin decesul mamei sale in patrimoniul sau, ca unic mostenitor legal al acesteia.
Prin instituirea defunctei S.I. (I.) ca legatar universal, s-a realizat o exheredare a surorii defunctului S. A., numita B. O., care, in calitatea sa de colateral privilegiat, nu beneficiaza de rezerva succesorala. Ori, fiind exheredata, defuncta B. O. nu mai poate veni la succesiunea dupa defunctul  S. A., nici in temeiul legii speciale intrucat in acest fel vointa testatorului ar fi desconsiderata, iar dispozitiile Lg 18/1991 fac referire la "mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au gasit in circuitul civil", acestia fiind socotiti repusi de drept in termenul de acceptare si nu persoanele care au pierdut aceasta calitate prin vointa defunctului.
In consecinta, in temeiul art. III alin 1 lit a din Lg 169/1997 instanta a constatat nulitatea absoluta a Titlului de proprietate nr. 29 din 12.01.1993 emis de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bihor, acesta fiind emis in favoarea unei persoane care nu era indreptatita la astfel de reconstituire.
Prin certificatul de mostenitor suplimentar nr. 29 din 20 martie 1996 emis de BNP A. A., a fost inclusa in masa succesorala dupa defuncta B. O. si suprafata de 1 ha si 0416 mp teren situat in extravilanul localitatii Salonta, parcela 3239 inscrisa in titlul de proprietate nr. 29/12.01.1993.
Fiind constatata nulitatea absoluta a titlului de proprietate, toate actele juridice incheiate in baza acestuia sunt nule de drept, astfel ca si contractul de mostenitor suplimentar nr. 29/20.03.1996 care a fost incheiat in baza Titlului de proprietate nr. 29 din 12.01.1993 este lovit de nulitate conform principiului "Quod nullum est nullum producit effectum" - Ceea ce este nul nu produce efecte.
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1623/11.06.2003 parata reclamanta reconventional B. L. a vandut numitilor N. C. si N. T.-V. imobilul cu nr. top 3239 inscris in CF 5882 Salonta, in suprafata de 10416 mp, pretul vanzarii fiind de 8.000.000 lei (ROL).
In sedinta publica din data de 08.11.2011 instanta a admis exceptia netimbrarii capetelor de cerere din precizarea de actiune formulata de reclamantul parat reconventional cu privire la constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1623/11.06.2003 de BNP G. C.si radierea din cartea funciara a intabularii facute in baza actului mai sus mentionat.
Prin instrainarea imobilului, patrimoniul paratei reclamanta reconventional s-a marit fara un temei legitim, producandu-se in acelasi timp o micsorare a patrimoniului reclamantului.
In cauza a fost efectuata o expertiza judiciara in specialitatea topografie-cadastru si geodezie de catre expert S. D. (filele 169-175), stabilindu-se ca valoarea de circulatie a terenului este de 6 euro/mp adica 229575 lei (1 E =3,6732 lei).
In consecinta, in temeiul art. 998 Cod civil instanta a obligat parata reclamanta reconventionala sa achite in favoarea reclamantului parat reconventional suma de 229575 lei, reprezentand contravaloarea terenului in suprafata de 10416 mp, inscris in CF 5882 Salonta, cu nr. top 3239.
Din balanta fondului funciar depusa la dosar de catre parata Comisia locala pentru aplicarea legii 18/91 - Salonta si declaratia membrilor comisiei locale (filele 231-232 si 264) instanta retine ca nu exista teren disponibil in vederea reconstituirii in natura a dreptului de proprietate al reclamantului.
Conform situatiei statistice a terenurilor anexata la dosarul cauze (filele 9-10 vol II), rezulta ca singura suprafata existenta in proprietatea unitatii administrativ teritoriale face parte din categoria pasuni si fanete, insa aceasta suprafata beneficiaza de protectie speciala, nu i se poate schimba destinatia si nu poate face obiectul reconstituirii, cu atat mai mult cu cat reclamantul a solicitat reconstituirea unei suprafete de teren arabil.
De asemenea, din adresele emise de comisiile locale M., B., Tulca si Ciumeghiu, instanta retine ca nici la dispozitia acestor comisii locale nu exista teren la dispozitie pentru reconstituirea in natura a dreptului de proprietate al reclamantului V. K. J.
Avand in vedere starea de fapt retinuta si temeiurile de drept mai sus aratate, instanta a admis in parte cererea formulata si ulterior precizata de reclamantul parat reconventional V. K.-J., in contradictoriu cu parata reclamanta reconventionala B. L., si paratele: Comisia locala pentru aplicarea legii 18/91 - Salonta, si Comisia judeteana de aplicare a legii 18/91 - Bihor.
Constand culpa procesuala a paratei reclamanta reconventionala, in temeiul art. 274 Cod Proc. civ., a obligat-o pe aceasta la plata in favoarea reclamantului a sumei de 2602 lei cheltuieli judiciare, reprezentand 602 lei taxa judiciara de timbru  (chitante fila 107 vol I), 800 lei onorariu avocatial, justificat cu chitanta nr. 0000126 din 12.06.2008 (fila 16 vol II) si 1200 lei onorariu expert (chitante filele 139 si 183 vol I).
Impotriva acestei hotarari, a declarat apel (recalificat in recurs fata de obiectul pricinii-fond funciar) in termen legal parata B. L. si a declarat recurs reclamantul V. K.-J..
Prin decizia civila nr. 389/R din data de 04.04.2013, pronuntata de Tribunalul Bihor, in dosar nr. 641/833/2008, s-a respins ca nefondat recursul formulat de recurenta B.L., cu domiciliul in loc. Cluj Napoca, str. Retezat, nr. 5, ap. 35, judet Cluj.
S-a admis ca fondat recursul civil formulat de recurentul V. K.-J. in contradictoriu cu intimatii C. L. P. A. L.18/91 - SALONTA, si COMISIA J. DE A. A L. 18/91 - BIHOR, cu sediul in loc. Oradea, judet Bihor, N. C., N. E., si N. T.-V. impotriva sentintei civile nr. 592din 30.03.2012 pronuntata de Judecatoria Salonta, pe care a modificat-o in parte in sensul ca:
S-a dispus obligarea COMISIEI LOCALE PENTRU APLICAREA LEGII 18/91 - SALONTA si a COMISIEI JUDETEANE DE APLICARE A LEGII 18/91 - BIHOR sa procedeze la reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea reclamantului V. K.-J., in principal in natura si in subsidiar in lipsa de teren disponibil sa efectueze demersurile necesare pentru acordarea de despagubiri in conditiile titlului VII din Legea 247/2005.
Au fost mentinute restul dispozitiilor.
A fost obligata recurenta B.L. la cheltuieli de judecata in cuantum de 500 lei in favoarea recurentului V. K. J..
A fost obligata intimata Comisia Locala Pentru Aplicarea Legii 18/91 - Salonta la cheltuieli de judecata in cuantum de 500 lei in favoarea recurentului V.K. J.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de apel a avut in vedere urmatoarele considerente:
Astfel, recurenta B. L.contesta in fapt valoarea de circulatie a terenului in suprafata de 10416 mp, nr. top. 3239, inscris in CF 5882 Salonta, asa cum a fost stabilita prin raportul de expertiza efectuat in cauza, respectiv 6 Euro/mp. In fata primei instante recurenta nu a formulat obiectiuni la raportul de expertiza si nici nu a solicitat expertiza contrara cu respectarea disp. art. 212 alin. 2 c.pr.civ. In aceste conditii, instanta a retinut ca valoarea terenului a fost in mod legal si temeinic stabilita de instanta de fond, neputand fi avute in vedere sustinerile recurentei ca aceasta valoare ar fi prea mare in lipsa unor probe contrare, in recurs nefiind admisibila proba cu expertiza, ci doar proba cu inscrisuri.
In ce priveste recursul reclamantului, instanta a constatat ca acesta este fondat, intrucat in conditiile in care s-a stabilit ca acesta este indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate si a formulat cerere in termenul legal, actiunea acestuia a fost in mod gresit respinsa pe considerentul ca nu mai exista teren disponibil sau ca terenul disponibil are alta categorie. Astfel, in situatia stabilirii indreptatirii unei persoane la reconstituirea dreptului de proprietate, Comisia Locala este obligata sa efectueze toate demersurile prevazute de HG 890/2005 in vederea reconstituirii dreptului de proprietate in natura, pe vechiul amplasament sau pe alt amplasament, art. 42 alin. 4 din acelasi HG prevazand ca in cazurile in care compensarea nu este posibila se vor acorda despagubiri fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, in conditiile legii, si se vor inscrie de catre aceeasi comisie in anexa nr. 23, titlul VII din Lg 247/2005, prevazand demersurile ce trebuie facute in vederea platii despagubirilor.
Fata de acestea, tribunalul in baza art. 312 c.pr.civ. a respins ca nefondat recursul formulat de recurenta B. L. si a admis ca fondat recursul civil formulat de recurentul V. K.-J., in contradictoriu cu intimatii N. C., N. E., N. T.-V. C.LOCALA P. A. L.18/91 - S. si C. J. DE A. A L.18/91 - B., impotriva sentintei civile nr. 952 din 30.03.2012 pronuntata de Judecatoria Salonta pe care a modificat-o in  parte in sensul obligarii C.L. PENTRU A.LEGII 18/91 - S. si a C. J. DE A.A LEGII 18/91 - BIHOR sa procedeze la reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea reclamantului V.K.-J., in principal in natura si in subsidiar in lipsa de teren disponibil sa efectueze demersurile necesare pentru acordarea de despagubiri in conditiile titlului VII din Legea 247/2005.
In conformitate cu dispozitiile art.274 C.pr.civ., recurenta B. Leposova si intimata Comisia Locala Pentru Aplicarea Legii 18/91 - Salonta au fost obligate la cate 500 lei cheltuieli de judecata in favoarea recurentului V. K.-J., reprezentand onorariu avocatial justificat cu chitanta nr. 412/23.07.2012 depusa la dosar.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs, in termen, legal timbrat, B. L., solicitand admiterea acestuia, casarea  sentintei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare in apel.
Prin motivele de recurs au fost invocate urmatoarele:
- decizia  atacata a fost data in complet de  3 judecatori, cu toate  ca trebuia  pronuntata  in complet de 2 judecatori;
- instanta, in mod eronat, a recalificat din oficiu calea de atac ca fiind recurs;
- daca sub aspectul petitului principal calea de atac impotriva hotararii  era recursul, pentru celelalte  capete de cerere vizad constatarea nulitatii contractului de  vanzare cumparare  cat  si cel  vizand pretentii peste cuantumul  de  100.000 lei, calea de atac era apelul ( art. 282 ind. 1 alin. 1 Cod procedura civila);
- instanta a admis recursul reclamantului Vekov Karoly Janos privind obligarea Comisiilor la reconstituirea dreptului sau de proprietate, petit la care a  renuntat in scris in fata instantei de fond, iar in recurs nu se mai poate reveni asupra renuntarii la judecata;
- prin felul in care s-a  pronuntat, instanta de control genereaza imbogatirea fara justa cauza a numitului Vekov Karoly;
- termenul de decadere nu poate fi ignorat, intrucat consecinta directa este anularea oricarui drept si oricarei legitimari procesuale a  reclamantului Vekov Karoly;
- recurenta nu poate fi obligata la despagubiri pentru un teren  fata de un tert, cum este Vekov, apoi fiind obligata la achitarea pretului actualizat al terenului, nejustificat a fost considerata de rea credinta, cu toate ca piesele  dosarului relevau contrariul.
In drept  sunt invocate dispozitiile art. 304 pct. 1, 3, 7, 8 si 9 Cod procedura civila.
Prin concluziile scrise si verbale  formulate de intimatul V.K. J., prin avocat, acesta a solicitat admiterea exceptiei de inadmisibilitate a recursului, cu motivarea ca hotararea atacata este data de Tribunalul Bihor in recurs drept  urmare recursul este inadmisibil,  in mod corect  tribunalul calificand calea de  atac ca fiind recurs si nu apel.
Examinand hotararea recurata, prin prisma motivelor invocate cat si din oficiu, instanta de recurs a constatat urmatoarele:
Prin cererea introductiva de  instanta, Judecatoria Salonta a fost sesizata cu judecarea unei actiuni avand ca obiect  constatarea nulitatii absolute a  titlului de proprietate nr. 29/12.01.1993, anularea certificatului de mostenitor nr. 29 suplimentar din 20.03.1996, radierea din CF  a  intabularii facute  in baza  titlului cu revenirea la situatia anterioara de CF, cu obligarea  paratelor de randul 2 si 3 sa emita titlul de proprietate pe seama  recurentului pentru suprafata  de 8,96 ha teren.
Este evident ca actiunea  dedusa judecatii este structurata pe un capat de  cerere principal - nulitatea absoluta a titlului de proprietate - si pe capete de cerere accesorii - anularea certificatului de mostenitor, radierea din CF  a titlului, revenirea la situatia  anterioara de CF si eliberarea unui nou titlu de proprietate pe seama reclamantului -.
Fara indoiala ca aceste din urma capete de cerere au valoarea unor  cereri accesorii, dat fiind ca solutia  acestora depinde de  solutia data asupra primului capat de  cerere avand ca obiect constatarea  nulitatii absolute a titlului de proprietate nr. 29/12.01.1993.
Este indeobste  cunoscut ca cererea accesorie  urmeaza procedura instituita pentru judecarea cererii principale, cerere formulata in materia  fondului funciar, ceea ce conduce la concluzia ca si cererile  accesorii ce compun actiunea din speta de  fata urmeaza a fi supuse acelorasi cai de atac prevazute de lege pentru cererea principala, chiar daca cererile  respective, daca ar fi fost  formulate separat,  solutia  data asupra lor era supusa si apelului, acesta nefiind  suprimat  ca in cazul litigiilor privind  fondul funciar, pentru care dispozitiile art. 5 alin. 1 titlul XIII din legea nr. 247/2005 instituie  doar calea de atac a recursului.
Concluzia anterior  enuntata este consecinta principiului accesorium  sequitur principale, principiu in lumina caruia daca cererile sunt formulate pe cale accesorie, solutia data asupra  lor este supusa cailor de atac pentru cererea principala.
Sustinerile recurentei in sensul ca in cursul judecatii ar fi intervenit  renuntarea reclamantului la  judecarea cererii principale, sunt lipsite de temei, o atare renuntare neintervenind pe parcursul desfasurarii procesului cu privire la capatul de cerere privind  nulitatea titlului de proprietate nr. 29/1993 emis in favoarea numitei Balasoiu Otilia.
Fata de considerentele ce preced, instanta concluzioneaza ca recursul  declarat impotriva deciziei tribunalului, data in solutionarea unui recurs corect calificat, este inadmisibil, apararile intimatului structurate pe exceptia  inadmisibilitatii prezentei cai de atac fiind  intemeiate, pe cale de consecinta, in aplicarea  dispozitiilor  art. 312 alin. 1 din Codul de procedura civila, recursul a fost respins ca inadmisibil, solutie in raport de care  devine de prisos analizarea  motivelor de  recurs vizand fondul pricinii.