talharie

Dosar nr. 932/199/2013                                                                 - talharie –


R O M A N I A

JUDECATORIA BUHUSI
.
SENTINTA PENALA  Nr. 32
Sedinta publica de la 10 Martie 2014
Completul compus din:
PRESEDINTE A. P.
Grefier N. L.

Ministerul Public reprezentat de procuror: P.I.

     
Pe rol fiind pronuntarea cauzei  penale privind pe inculpatii  A. R., S. A., trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunii de  talharie.
Dezbaterile pe rol au avut loc in sedinta publica din data de 24.02.2014, fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea zi.


INSTANTA
- deliberand -

Asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi nr. 412/P/12.08.2013 inregistrat la Judecatoria Buhusi sub nr. 932/199/13.08.2013, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata ,in stare de arest preventiv , a inculpatilor: A. R., zis „R..” si S. A.   pentru savarsirea infractiunii de talharie  prevazuta de art. 211 al.1, al.2 lit. a,b, al.2/1 lit. a,c C.pen. (1969).
S-a retinut in sarcina inculpatilor, ca  in noaptea de 16/17.04.2013, in jurul orelor 02,00-02,30, cei doi inculpati, impreuna cu alte doua persoane neidentificate, avand fetele acoperite cu ciorapi de dama, pentru a nu fi recunoscuti, au patruns, prin fortarea usii, in locuinta partii vatamate M. E.-V., din ……., …, judetul Bacau si, prin exercitarea de violente fizice, au imobilizat-o pe aceasta si au acoperit-o cu doua paturi, au deposedat-o de o geanta in care avea suma de 4.500 Euro, 500 lei, actele de identitate, precum si de o geaca barbateasca.
In cauza au fost audiati inculpatii partile vatamate si  martorii din lucrari.
Prin acelasi rechizitoriu s-a disjuns cauza fata de autori necunoscuti si continuarea cercetarilor sub aspectul savarsirii infractiunii de talharie prevazuta de art. 211 al.1, al.2 lit. a,b, al.2/1 lit . a,c C.pen. (1969).
Din actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:
Partea vatamata M. E. –V., impreuna cu sotul ei, ….., s-a intors in localitatea de domiciliu ….., la data de 16.04.2013 din  Italia, unde cei doi soti au muncit in agricultura aproximativ un an.
In cursul noptii de 16/17.04.2013, in jurul orei 02,00, aflati la domiciliu, cei doi soti au fost treziti din somn, fiind anuntati de catre o vecina - ….., despre faptul ca, la locuinta lui …. (tatal lui …..), a izbucnit un incendiu (incendiul a si fost anuntat prin SNUAU 112 la Politia Buhusi la ora 02,14 - conform procesului verbal de sesizare din dosarul de  urmarire penala).
…… a plecat, in graba, la locuinta parintilor pentru a acorda ajutor la stingerea incendiului, distanta de la locuinta sa pana la focar fiind de cateva sute de metri (din constatarile pe teren aproximativ 300 metri in linie dreapta).
….. a inchis usa dupa plecarea sotului ei, ramanand in casa impreuna cu copilul lor minor, in varsta de 3 ani.
La scurt timp dupa plecarea sotului, in imobil au patruns, prin fortarea usii (care era asigurata din interior), dupa spargerea geamului de langa usa, mai multe persoane cu fetele acoperite cu ciorapi de dama, care au intrat in locuinta peste partea vatamata, au trantit-o pe pat, au imobilizat-o si au acoperit-o cu paturi.
In timpul actiunii de imobilizare partea vatamata s-a auto aparat,  zgariind pe unul dintre inculpati  in zona fetei, si recunoscandu-l pe acesta ca fiind A. R., zis „R."  la care a si strigat sa nu ii ia banii.
De asemenea, partea vatamata a aratat ca a recunoscut, dupa statura si mers, din grupul autorilor si pe numitul S. A., fratele lui A. R., iar cand a spus pe tiganeste ca a gasit banii l-a recunoscut dupa voce. Inculpatii au sustras de pe o masa din camera unde se afla victima o geanta in care se aflau 4.500 Euro si 500 lei, un portofel in care se aflau actele de identitate si o geaca barbateasca.
Conform declaratiilor, partea vatamata a aratat ca a mai vazut inca doua persoanemai departe de casa care au fugit pe langa casa spre padure. Partea vatamata a suferit o serie de excoriatii la mana dreapta-atat la nivelul palmei cat si al cotului, in timp ce se apara de agresori, fara a avea nevoie de ingrijiri medicale sau de spitalizare .
 Din relatarile  martorului ……, in declaratia scrisa personal, a relatat la urmarirea penala ca partile vatamate au venit cu bani din Italia, unde au lucrat, ca partea vatamata ……  a strigat la el pe la ora doua spunandu-i ca doua persoane cu ciorap pe cap au intrat in casa, au invelit-o intr-o patura si i-au sustras banii, dupa care au fugit spre padure.
Dupa ce si-a revenit partea vatamata i-a spus ca in timp ce era invelita in paturi unul dintre „hoti”a spus pe tiganeste ca a gasit banii si l-a recunoscut pe A..
Banii i-au luat R. si A. i-a spus partea vatamata. Martorul a mai aratat ca cei doi inculpati sunt nepotii sai .
 La instanta  acelasi martor a avut o pozitie nesincera sustinand ca partea vatamata nu i-a recunoscut pe inculpati,  intrucat erau acoperiti . Aceasta  era lovita la mana, la incheietura palmei si i-a spus ca a spart un geam.
A mai declarat ca a lucrat in Italia impreuna cu partile vatamate la acelasi patron si stie de la ….. ca mai avea de luat 2500 de euro, dar nu stie cu cati bani au venit acasa partile, ca patronul ii platea la doua saptamani cu cate 25 de euro / zi.
Aceste sustineri sunt combatute de inscrisurile depuse de partile vatamate la dosar( fl.196) traduse, din care rezulta ca plata se facea diferit, precum si declaratiile celorlalti martori din lucrari.
Martora ……… a relatat la urmarirea penala ca partile vatamate i-au spus ca au venit din Italia cu suma  de 4500 de euro pentru a-si  renova casa.
In acea noapte …… a venit la domiciliul sau si i-a spus ca fiica sa a fost talharita.  
Dupa ce si-a revenit partea vatamata i-a spus ca inculpatii s-au izbit in usa au invelit-o in patura i-au tinut mana la gura sa nu tipe si i-au furat banii. Partea vatamata era lovita la mana si plina de sange.
Aceeasi martora a declarat la instanta ca fiica sa i-a spus ca in casa a intrat „R.” si „A.”cu care s-a luptat. 
R. avea un ciorap pe fata si a tinut-o pe partea vatamata, iar celalalt cauta prin casa. Cand fiica s-a a spus ca a recunoscut pe inculpati de fata era si S. C..
Fiica sa a venit cu 4500 de euro, a mai aratat martora.
Martora …..  a aratat la urmarirea penala ca a revenit in tara din Italia la data de 15.04.2013.
In noaptea de 16.04.2013 in jurul orei 2,00 a vazut foc la ……  si a plecat sa stinga focul.
 In acel moment a auzit pe ….. tipand si strigand  ca hotii i-au furat bani si striga „R. lasa-mi banii”. A plecat la locuinta partii vatamate unde se mai aflau C. V., V. A., S. C. si ulterior a venit si S.M. cu fiica si nepoata.
Partea vatamata era lovita la mana si la gat si i-a spus ca l-a recunoscut pe A. R. (zis „R.”).
In Italia a vorbit cu M. G. care i-a spus ca are 5000 de euro pentru renovarea casei.
La instanta martora a aratat ca partea vatamata M. V. striga „R. lasa geanta”.
A intrebat-o daca a recunoscut pe cineva si a spus ca pe „R.”, de fata fiind si S. C.. 
Partea vatamata i-a spus ca i-au fost furate actele , o geaca si 4500 de euro.
Martora V. C. a relatat la urmarirea penala ca in jurul orei  1,00 a auzit latrand cainii , dar nu a vazut pe nimeni cand a iesit in curte. In jurul orei 2,00 a vazut foc la adapostul de animale, a iesit sa stinga focul cu alte persoane ,,iar dupa ce s-a stins focul a auzit pe M.E.V. tipand ca i-au furat banii si striga „R., R. lasa-mi banii”.
 Au mers cu totii la partea vatamata si acesta i-a spus ca l-a recunoscut , dupa fata si  voce pe R. si dupa cum fugea pe A..
La instanta martora a relatat ca a mers la locuinta partii vatamate M. E.. Aceasta era taiata la mana,  a spus ca i s-au furat bani si o geaca si ca i-a recunoscut pe inculpati de fata fiind S. C., sotia acestuia  si C.V..
 La randul ei martora V. A.a relatat la urmarirea penala ca a discutat cu partile vatamate seara si i-au spus ca au venit cu 4500 de euro. Au scos banii din poseta i-au numarat si i-a dat si ei 200 lei.
In acea noapte a auzit racnete, a vazut foc la M.F. si a plecat sa-l anunte pe M.G. dupa care a plecat sa stinga focul.
In acest timp a auzit tipete „R., R. lasa banii” si a recunoscut-o pe M. V..
A mers la partea vatamata acasa, aceasta spunandu-i ca la recunoscut pe A.R. si l-a zgariat pe fata. Partea vatamata era taiata la mana.
Dimineata a vazut cum cainele politiei a plecat din casa partii vatamate si s-a oprit la casa lui A.R..
La instanta martora a avut o alta pozitie sustinand ca partea vatamata era taiata la mana, dar nu a intrebat-o de unde o avea, nu stie cine i-a furat banii si nu a spus daca a recunoscut pe cineva.
Partea vatamata a spus politiei cine i-a furat banii,  dar ea nu a auzit, dupa care a revenit aratand ca partea vatamata le-a spus parintilor ei ca a recunoscut pe un inculpat si l-a zgariat. A aratat martora ca isi mentine declaratia de la urm. penala.
Martorul S. V., la urm. penala, a aratat ca a auzit strigand pe M. E. V. „hotii, hotii lasati-mi banii” „R.lasa-mi banii”.si a plecat la domiciliul acesteia impreuna cu V. A.si C. V..
In noaptea respectiva nu i-a vazut pe inculpati, a mai aratat martorul.
La instanta martorul a relatat ca partea  vatamata M. V.,in fata organelor  de politie ar fi spus ca l-a recunoscut pe A. R..
Nu a auzit ca partea vatamata sa fi spus ca a zgariat pe vreun inculpat, dar aceasta a aratat ca erau mai multe persoane, iar in casa au intrat doua.
Martora V. N. A. desi, aratat la urmarirea penala ca dupa ce s-a stins incendiul a auzit  galagie, racnete,  iar partea vatamata M. E. V. striga „R., R. lasa-mi banii” la instanta aceasta a aratat ca a auzit un „racnet” la M. V. cand a mers acasa, dar s-a intors din drum.
Nu a vazut-o pe C.V. si nici pe V. A.la  incendiu.
De asemenea martora C. V.a aratat la urmarirea penala ca in timp ce se intorcea de la incendiu a auzit-o pe M. V. racnind si spunand „mi-au furat banii” „R. ,R.lasa-mi banii”si a plecat la locuinta mamei partii vatamate, dupa care a venit la partea vatamata.
Aici partea vatamata a spus ca i-a recunoscut pe hoti, dar fiind multa lume nu le-a spus numele.
La instanta desi a aratat ca isi mentine declaratia de la urmarirea penala a avut o pozitie nesincera ,sustinut ca nu a mers la partea vatamata, nu a vazut-o pe aceasta, nu a discutat cu mama acesteia, nu stie cati bani i s-au furat. Ori majoritatea martorilor au declarat ca martora a fost in acea noapte la partea vatamata si a auzit cand aceasta striga „hotii”, s-au „R. lasa-mi banii”.
           Martorul V. S. a aratat la randu-l sau la urmarirea penala, ca M. V. striga in gura mare „hotii mi-au luat banii” si a spus ca a recunoscut pe R. si A. si i-au furat 4500 de euro.
          In Italia a discutat cu partea vatamata M. G. care i-a spus ca are 5000 euro pentru a-si renova casa.
         La instanta martorul a relatat ca nu a vazut-o pe M. V. cu taieturi.
         A doua zi a aflat de la aceasta si de la alte persoane ca inculpatii ar fi sustras banii.
         La locuinta partii vatamate se afla C. V., S. C.n, A. A.si alte persoane.
         Concubina sa a fost agresata de concubina inculpatului A. R., dupa ce aceasta a dat declaratie la instanta, a mai aratat martorul.
         Martorul S. G., la urmarirea penala a declarat ca in timp ce se afla la incendiu a auzit pe M. V. „hotii, hotii mi-au luat banii”.
         De acolo au plecat la locuinta partii vatamate  Aceasta era lovita la mana si le-a spus ca hotii au intrat peste ea, au imobilizat-o cu paturi si i-au sustras geanta cu bani, dupa care au fugit in padure prin spatele casei.
          Martora M.D., concubina inculpatului S.A., a relatat la urm. penala (declaratia din data de 05.08.2013) ca intre orele 1-2 a sunat telefonul, dar nu l-a auzit intrucat dormea. Ulterior a raspuns concubinul sau  care a discutat cu A. P. si i-a spus ca arde o casa.
Au plecat cu „toti” langa o fantana  unde au stat „2 ore” si s-au uitat la incendiu R. si sotia sa nu au plecat de acasa. 
          Aceeasi martora la instanta a aratat ca nu stie cat era ora dar concubinul sau a fost sunat de A.P. si impreuna cu inculpatii si S. D. a plecat pe un damb unde erau mai multe persoane si au stat aproximativ o ora.
A. R. cu concubina  a plecat primul si la 5 minute a plecat si ea cu A..
 Martora S. D., concubina inculpatului A.R. a aratat la urm. penala ( in declaratia data la data de 25.05.2013) ca inculpatul a stat acasa.
In jurul orei”1,00” a auzit galagie,  iar cand a iesit afara impreuna cu R. a auzit galagie si a vazut foc la locuinta lui M. F. .
Cei doi inculpati s-au dus mai aproape si s-au uitat la foc .
Dupa circa ½ ora  concubinul a revenit in casa , nu i-a spus nimic si s-a culcat.
La instanta martora a relatat ca inculpatul  S. A. i-a anuntat  fara a preciza ora, ca arde o casa si au plecat toti pe un damb la fantana unde erau mai multe persoane si unde a stat circa ½ ora, dupa care a plecat.
Inculpatul S. A. a mai ramas vreun sfert de ora.
Martora V. G. a aratat la urmarirea penala ca inculpatii au venit singuri la locuinta ea acasa si au plecat cu concubinul sau  sa stinga incendiul , dar s-au intors.
 Martora a revenit si a aratat ca au venit si sotiile inculpatilor cu copii in brate.
 La instanta martora a aratat ca inculpatii au venit in curte la ei concubinele si au stat 5 minute, dupa care au plecat impreuna, sustinere care nu se coroboreaza cu celelalte declaratii ale martorilor si chiar ale inculpatilor .
Martora B. I.  a relatat ca fiul ei „a sunat inculpatii” sa vina sa stinga focul. Intrucat a venit masina pompierilor nu s-au mai dus.
Inculpatii au stat circa 30 minute dupa care au plecat .
La instanta martora a aratat ca inculpatii au plecat dupa ce s-a stins focul primul plecand „R.”, iar dupa 10 minute a plecat si celalalt inculpat.
Pana au venit pompierii a durat 1 ora ,a precizat martora.. Prin sat lumea spunea ca inculpatii au dat foc la M. F..
A doua zi partea vatamata a spus ca inculpatii i-ar fi sustras niste bani, a mai aratat martora.
Inculpatii A. R. si S. A. au negat in mod constant comiterea faptei, sustinand ca, in cursul noptii de 16/17.04.2013, au dormit la domiciliu (care este comun, cei doi frati, cu familiile lor, locuind in cele 2 incaperi ale imobilului tip bordei, compus din 2 camere, separate printr-un perete subtire din paianta-situatie in care comunicarea intre cei doi frati putea fi una directa).
Din verificarea telefonului ridicat din camera lui S. A. cu ocazia perchezitiei domiciliare (efectuata a doua zi dimineata, la cateva ore dupa comiterea infractiunii), s-a constatat faptul ca, intre orele 01,38-02,43, acesta a avut 7 convorbiri telefonice cu contactul „R." (numar apartinand lui A. R.) apelurile fiind cuprinse intre 4 secunde si 1 minut si 27 de secunde),  fapt ce atesta comportamentul mincinos al inculpatilor cu privire la situatia de fapt in care s-au aflat in cursul noptii. in aparare, inculpatul S. A. a precizat ca anterior, fratele sau a instrainat acest telefon catre A. I. P. (zis P.), care de altfel l-ar fi si sunat in cursul noptii si cu care s-ar fi intalnit in apropiere de locul incendiului .
Telefonul mobil aferent numarului de contact „R.", respectiv 0747403219, nu a fost gasit la perchezitiile domiciliare efectuate la diferite locuinte din …….., inclusiv la locuinta numitului A. I. P. (zis P.) , acesta folosind un alt numar de telefon.
Audiat fiind la data de 05.08.2013, dupa aproape 4 luni de la comiterea faptei (timp in care acesta a fost plecat din tara,  in Italia) A. I. P. confirma faptul ca l-ar fi sunat pe numitul „A." in cursul noptii de 16/17.04.2013 si s-ar fi intalnit cu acesta si cu inculpatul S. R. pentru a privi la stingerea incendiului.
Declaratia acestui martor, aflat in cercul de suspecti, este pro cauza si este de natura a ascunde adevarul.
Declaratiile celor doi inculpati, in fata organelor de cercetare penala, cat si la instanta , cu ocazia formularii propunerii de arestare preventiva, au fost contradictorii Astfel, cei doi au aratat initial ca au dormit neintrerupt in cursul noptii de 16/17.08.2013 de la orele 20,00 pana a doua zi dimineata, cand au fost treziti de organele de ancheta cu ocazia perchezitiei, iar ulterior au sustinut ca in cursul noptii au fost „spectatori", fara a participa, la stingerea incendiului de la domiciliul lui M. F., fie individual ,fie impreuna cu membrii familiei ori prieteni.
Fiind audiati la solutionarea propunerii de arestare preventiva, declaratiile inculpatilor sunt contradictorii.
Astfel, inculpatul A. R. a aratat ca s-a uitat pe geam, nu a iesit afara si nu stie ce a facut fratele sau, in  timp ce inculpatul S. A. a aratat ca a iesit cu fratele sau si concubinele si s-au apropiat  la 200-300 metri de incendiu.
Ulterior, cei doi inculpati au sustinut ca in cursul noptii  s-au uitat la incendiu impreuna cu alte persoane.
 La instanta inculpatul A. R. a aratat ca fratele sau a primit un telefon ca arde casa lui M.,  „a iesit in drum” impreuna cu fratele sau si s-au uitat.
Aici au stat 1 -2 ore „cat a fost incendiul”, iar dupa ce s-a stins fiecare s-a retras acasa.
In drum se mai aflau A. P., A. V., B. I., A.N. si A. I.. A mai aratat ca nu a stiut ca partile vatamate s-au intors acasa.
           Inculpatul S. A. a declarat la instanta ca a dormit pana la ora 2,00 cand a fost sunat de A. P. ca arde o casa, fara a-i spune care.
 Au iesit afara si s-au uitat la incendiu de la o distanta de 300 m, in fata locuintei lui A. P..
A stat un sfert - jumatate /ora  si a plecat dupa ce au plecat pompierii . Fratele sau a plecat inaintea lui. Partile vatamate au venit din Italia cu o zi inainte.
 Sustinerea inculpatului este nesincera avand in vedere verificarile telefonului sau de unde rezulta ca a efectuat unele convorbiri de pe telefonul sau intre orele 01,38, inainte de incendiu si 02,43 , dupa incendiu cu A. P..
           Cu ocazia efectuarii rapoartelor de constatare tehnico-stiintifica privind detectia comportamentului simulat al celor doi inculpati, efectuate la data de 17.04.2013, a rezultat faptul ca au fost evidentiate modificari ale stresului emotional, semnificativ caracteristice indicilor comportamentului simulat.
Mai mult, cu ocazia cercetarilor in teren efectuate de catre organele de politie si prin folosirea cainelui de serviciu pentru prelucrarea urmelor de miros uman (la cateva ore dupa savarsirea talhariei, in conditii meteorologice optime), a rezultat faptul ca traseul urmat de autorii faptei a fost de la locuinta partii vatamate M.E.-V. la imobilul locuit de fratii S.A. si A. R., aspecte evidentiate in procesul verbal de folosire a cainelui.
 Acest fapt, coroborat cu declaratiile celor doi inculpati date in fata Instantei cu ocazia solutionarii propunerii de arestare preventiva in dosarul  nr. 465/199/2013 al Judecatoriei Buhusi, prin care afirma ca nu au mai fost la locuinta partii vatamate de mai mult de un an este de natura a sublinia ascunderea derularii faptelor de catre cei doi inculpati cu privire la situatia petrecuta in cursul noptii.
Examinarea medico legala efectuata de S.J.M.L. Bacau cu nr. 977/18.04.2013, constata faptul ca la data de 18.04.2013 inculpatul A. R. prezinta „excoriatie palpebral stang, ce s-a putut produce prin zgariere cu unghiile, in conditiile stabilite de ancheta si pot data de 24-48 de ore si necesita 1-2 zile ingrijiri medicale" . Din constatarea aceluiasi act rezulta ca la examenul Garda Buhusi/17.04.2013 susnumitul prezenta „plaga excoriata suborbitara stanga, agresiune declarativ ".
Aceasta constatare se coroboreaza cu declaratiile partii vatamate, prin care arata ca in timp ce se apara de actiunea de imobilizare a zgariat pe „R." cu unghiile in zona fetei, in contradictie cu declaratia data de inculpat in instanta, precum ca s-a zgariat la padure de o creanga.
Si partea vatamata M. E. V. a fost supusa testarii privind detectia comportamentul simulat, raportul intocmit in cauza concluzionand ca „nu au fost evidentiate modificari ale stresului emotional, semnificativ caracteristice indicilor comportamentului simulat" .
De asemenea, alte elemente care sa creeze premisa comiterii infractiunii si urmatoarele aspecte de factura sociala: localitatea in care a fost comisa fapta este catunul ………din comuna Blagesti, judetul Bacau, comunitatea fiind izolata si paupera, alcatuita aproape in exclusivitate din cetateni romani de etnie rroma, nescolarizata, fara locuri de munca; accesul in zona este anevoios, locuitorii se cunosc in majoritatea lor, fiind inruditi in mare parte, iar vestea ca familia partii vatamate s-a intors dupa un an de munca din Italia cu posibile economii a devenit de notorietate.
In aparare inculpatii au mai  motivat ca sesizarea partii vatamate a fost facuta din motive de dusmanie cu privire la o relatie de concubinaj existenta in trecut intre partea civila M. G. si concubina actuala a lui A.R. – S. D. M. si viza plata pensiei de intretinere fata de copilul rezultat din acea relatie, aspect infirmat de actele depuse de partea civila.
Exista neconcordante cu privire la  perioada de timp cat au stat inculpatii De observat este si faptul ca, desi unii martori au fost mai rezervati cand au fost audiati la instanta, toti au aratat ca isi mentin declaratiile date in cursul urmaririi penale. De asemenea exista  si  contradictii intre declaratiile inculpatilor si ale concubinelor acestora. 
Situatia de fapt retinuta rezulta  din procesul verbal de sesizare, procesul verbal de cercetare la fata locului,  plangerea si declaratiile partilor vatamate,  procesele-verbale de cercetare la fata locului, planse si  fotografii judiciare, actul medical eliberat pe numele inculpatului A. Robert, biletul de trimitere eliberat pe numele M. E. V., procesul verbal de folosire a cainelui de urma insotit de schita grafica, rapoartele de constatare tehnico stiintifica, privind comportamentul simulat al celor doi inculpati, precum si al partii vatamate  procesul verbal de perchezitie domiciliara, procesul verbal de examinare vizuala a registrului de convorbiri telefonice existente pe telefonul ridicat din camera inculpatului S. A., cu ocazia perchezitiei domiciliare, procesul verbal de confruntare, procesul verbal de recoltare probe biologice, declaratiile martorilor  si  declaratiile inculpatilor.
Fapta inculpatilor intruneste in drept elementele constitutive ale infractiunii de talharie , prevazuta  de art. 233 al.1 -234 al.1 lit. c,d,f N. C. penal, cu aplicarea art.5 N. C. pen.( privind aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei.), prin recalificare din infractiunea de talharie prevazuta de art.. 211 al.1, al.2 lit. a,b, al.2/1 lit. a ,c C. pen.(1969).
 La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatilor, instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 C. pen., (respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit, antecedente penale ale acestora ,conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.) 
Astfel, instanta retine ca fapta a fost savarsita pe timp de noapte, prin efractie  de doua sau mai multe persoane, profitand de incendiul izbucnit la o alta locuinta, prin folosirea de masti, prin imobilizarea victimei, astfel ca fapt prezinta un real pericol pentru ordine publica. In ceea ce priveste inculpatii instanta  retine ca acestia au avut o pozitie nesincera, pe parcursul urmaririi penale si la instanta, sunt fara ocupatie, lipsiti de mijloace materiale,  necasatoriti – concubinaj  si au copii minori in intretinere.
De asemenea inculpatul S. A. nu poseda antecedente penale, in timp ce inculpatul A.R.  a mai savarsit fapte penale in Italia, fiind arestat  acolo.
Fata de cele ce preced instanta va condamna fiecare inculpat la pedeapsa  inchisorii pentru atingerea scopului si indeplinirea functiilor de constrangere si de reeducare
           In baza art. 66 alin. 1 lit. a, b, N.C. pen., va interzice inculpatilor ca pedeapsa complementara exercitarea drepturilor de a fi alesi in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si de a alege pe o perioada de 1 an, dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa,dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.
In baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b N. C. pen., va interzice inculpatilor ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si de a alege, de la ramanerea definitiva a prezentei sentinte si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.
In temeiul art. 72 al. 1 N. C. pen. va computa din pedeapsa aplicata fiecarui inculpat  durata  retinerii de 24 de ore,  pe data de 17.04.2013 si durata restului preventiv de la 22.04.2013 la zi .
In temeiul art. 399 N. C.pr. pen. va mentine starea de arest a inculpatilor.
In temeiul art.7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpati.
Pe latura civila, instanta retine ca partile vatamate s-au constituit parti civile cu suma de 4500 euro ,300-400 lei si  c/valoarea gecii , a gentii, a actelor .In dovedirea  laturii civile au solicitat  proba cu un martor.
Partea vatamata M. E. V. a aratat ca geanta si geaca valoreaza 1-2 milioane lei vechi, iar actele 150 lei vechi. Partea vatamata a aratat ca a mai avut si suma de  300-400 lei . Partile vatamate au dovedit furtul a 4500 euro ,dar nu au facut dovada sumei de 300-400 lei.
 In ceea ce priveste c/valoarea gecii, gentii si actelor ,in lipsa unor inscrisuri, instanta le-a apreciat la 200 lei.
Fata de cele ce preced , urmeaza ca instanta, in  temeiul art. 14 si 346 C. pr. pen. 1443 si 1372 C. civ., sa admita in parte cererea pentru despagubiri civile si sa  oblige inculpatii in  solidar, la plata acestora catre partile civile.
In temeiul art. 276 N.C.pr.pen.,  va obliga fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare efectuate de partile civile reprezentand onorariu aparator ales.
Va constata ca inculpatii au avut aparator ales la instanta.
Va dispune plata din fondurile Ministerului Justitiei a onorariului pentru aparator oficiu la urm. penala.
Vazand si dispozitiile art.274 al.1 N. C.pr.pen .

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE


Dispune recalificarea faptei din infractiunea de talharie prevazuta de art.211 al.1,al.2 lit.a,b, al.2/1lit.a,c vechiul C.pen.,  in art.233 al.1 – 234 al.1 lit. c,d , f N.C.pen ,cu aplicarea  art.5 N C.pen.
 In temeiul art. .233 al.1 – 234 al.1 lit. c,d , f N.C.pen ,cu aplicarea  art.5 N C.pen.;
           Condamna inculpatul A. R. , zis „R.” fiul lui …..,  nascut la data de ……… in Buhusi , jud. Bacau, cu domiciliul in …….., CNP: ….., cetatean roman, fara ocupatie, fara,  antecedente penale, studii 8 clase,necasatorit, pentru savarsirea infractiunii de talharie la pedeapsa 3 ani  inchisoare .
  In temeiul art. .233 al.1 – 234 al.1 lit. c,d ,f N.C.pen ,cu aplicarea  art.5 N C.pen.;
 Condamna inculpatul S. A. ,fiul lui ………, nascut la data de ………… in Buhusi, judetul Bacau, cu domiciliul in ………, judetul Bacau,  cetatean roman, 4 clase, necasatorit ,fara ocupatie, fara antecedente penale, CNP:…., pentru savarsirea infractiunii de talharie la pedeapsa 3 ani  inchisoare .
         In baza art. 66 alin. 1 lit. a, b, C. pen. interzice inculpatilor ,ca pedeapsa complementara,  exercitarea drepturilor de a fi alesi in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat , pe o perioada de 1 an ,dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa , dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.
 In baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b N.C. pen., interzice inculpatilor ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi alesi in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si  de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de la ramanerea definitiva a prezentei sentinte  si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.
           In temeiul art. 72 al.1 N.C.pen computa din pedeapsa aplicata fiecarui inculpat  durata retinerii de 24 ore pe data de 17.04.2013  si durata arestului preventiv de la data de 22.04.2013 la zi  pentru fiecare.
In temeiul art.399 NC.pr.pen.mentine starea de arest a inculpatilor.
In temeiul art.7 din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpati.
In temeiul art. 19 ,25 si 397 N.C.pr pen. si art. 1357 si 1443 C. civ, admite in parte cererea pentru despagubiri civile si obliga inculpatii in solidar la plata despagubirilor civile catre partile civile M. E. V. si M. G. in suma de 4500 euro ,s-au c/val in lei la data executarii, precum si la plata  sumei  de 200 lei.
In temeiul art.276 N. C..pr.pen., obliga fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare efectuate de partile vatamate in suma de  cate 250 lei  reprezentand onorariu aparator ales.
Dispune plata din fondurile MJ a onorariului pentru aparator oficiu la urm. pen. in suma 1200 lei avocat …….
Constata  ca inculpatii au  avut aparator ales la instanta.
In temeiul art. 274 al.1N C. pr. pen., obliga fiecare inculpat la plata sumei de cate 2050 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care cate 1000 lei catre Ministerul Administratiei si Internelor,  cate 50 lei catre Ministerul Public, si cate 1000 lei catre Ministerul Justitiei, din care cate 600 lei onorariu aparator oficiu .
Cu drept de apel in 10 zile de la comunicare
Pronuntata in sedinta publica azi, 10.03.2014.
           Presedinte,
           Pacuraru Ana
Grefier,
                                    Luca Nicoleta
 






Red. PA – 02.04.2014
Tehnored. PA/LN- 6 expl;
02/07.04.2014