RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. ANULARE DECIZIE DE IMPUNERE PRIVIND OBLIGATII FISCALE SUPLIMENTARE DE PLATA. EXERCITAREA DREPTULUI DE DEDUCERE A TVA AFERENTA ACHIZITIILOR DESTINATE UTILIZARII IN FOLOSUL OPERATIUNILOR TAXABILE. -art.145 alin.2 din Legea

SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

 RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. ANULARE DECIZIE DE IMPUNERE PRIVIND OBLIGATII FISCALE SUPLIMENTARE DE PLATA. EXERCITAREA DREPTULUI DE DEDUCERE A TVA AFERENTA ACHIZITIILOR DESTINATE UTILIZARII IN FOLOSUL OPERATIUNILOR TAXABILE.
-art.145 alin.2 din Legea nr.571/2003;
-art.146 alin.1 lit.a din Legea nr.571/2003;
-pct.45 alin.2 si pct.46 alin.1 din H.G. nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal. 

In speta, instanta de fond a  retinut  gresit ca piatra sparta in cantitate de 944 de tone achizitionata de catre societatea reclamanta in baza facturilor fiscale nr.7/28.01.2011 si nr.11/11.02.2011 a fost destinata utilizarii in folosul operatiunii taxabile, respectiv realizarii investitiei pentru producerea de peleti, in curs de realizare la momentul inspectiei fiscale, fiind justificata cu facturile fiscale si situatiile de lucrari prezentate cu ocazia controlului, inregistrate in evidentele contabile si astfel ar fi fost indeplinite cerintele legale pentru exercitarea dreptului de deducere, prevazute de art. 145 alin. (2) si art. 146 alin.(1) lit. a din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.
Urmare a inspectiei fiscale, s-a constatat ca in ce priveste suma de 4.809 lei aferenta achizitiilor de piatra sparta de la Cariera U.,  reclamanta nu poate beneficia de dreptul de deducere tinand seama de faptul ca, in perioada de declarare, consumul  acestor materiale  nu se justifica cu documente, respectiv nu figureaza in situatiile de lucrari emise si inregistrate in contabilitate si nu au fost prezentate alte documente care sa justifice cuprinderea lor in investitia realizata.
 Mai mult, un aspect esential pentru dezlegarea pricinii este acela ca potrivit contractului de antrepriza (constructii-montaj) nr.20/21.05.2010 ( fila 95 dosar fond) , atat investitia cat si cumpararea materialelor necesare realizarii platformei exterioare pentru fabrica de peleti au fost in sarcina antreprenorului S.C. V. S.R.L si nu in sarcina societatii reclamante ( Cap. I din contractul de antrepriza ).
Drept urmare,  instanta de fond nu a apreciat legal si corect starea de fapt, prezentarea facturilor de achizitie si a unei note explicative luate in timpul controlului nefiind suficiente pentru a se face dovada utilizarii bunurilor si serviciilor in folosul operatiunilor taxabile si a celor care dau drept de deducere.
Avand in vedere faptul ca, la momentul controlului fiscal, utilizarea materialelor achizitionate nu s-a putut justifica prin situatiile de lucrari prezentate si nu au fost prezentate alte documente (deviz de lucrari, bonuri de consum) din care sa rezulte consumul acestora, in mod corect au apreciat organele de inspectie fiscala ca aceste materiale nu au fost utilizate pentru investitia in cauza -amenajarea unor platforme exterioare pentru fabrica de peleti,  respectiv in scopul operatiunilor sale taxabile. Instanta de recurs a constatat si  ca devizul de lucrari pentru platforma exterioara a fost emis de constructorul  S.C. V. SRL  in data de 30.05.2011, ulterior datei la care s-a finalizat inspectia fiscala  (14.04.2011 ) iar afirmatia intimatei reclamante in sensul ca nu putea sa prezinte la data controlului un deviz pentru o lucrare care era in curs si pentru care constructorul urma sa faca un deviz la momentul decontarii partiale sau la terminarea lucrarii, nu prezinta relevanta, cata vreme, dupa cum s-a mentionat si mai sus, la momentul controlului fiscal nu s-a justificat prin documente privind utilizarea ( consumul ) materialelor, exercitarea dreptului de deducere a TVA pentru cantitatea de 944 tone de piatra, cerintele art.145 alin. 2, art. 146 alin. 1 lit. a din Codul fiscal si ale pct. 45 alin.2 si pct. 46 alin.1 din HG 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal nefiind intrunite in cauza.

Decizia nr.3267/CA/23.09.2013 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II -a civila,  de contencios administrativ si fiscal.

Prin sentinta nr.2121/CA/12.03.2013 Tribunalul Bihor a admis in parte ca intemeiata actiunea formulata de reclamanta S.C. B.  S.R.L., cu sediul in T. , strada M.  nr.80/A, judetul B., in contradictoriu cu parata D.  G. F.  P. B. , cu sediul in O. , strada D.  C. nr.2B, judetul B.  ?i, pe cale de consecin?a:
A anulat in parte decizia nr.616 din 27.06.2011, decizia de impunere nr.F-BH 454 din 19.04.2011 privind obliga?iile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspec?ia fiscala, dispozi?ia nr.396 din 12.04.2011 privind masurile stabilite de organele de inspec?ie fiscala ?i raportul de inspec?ie fiscala nr.F-BH 379 din 18.04.2011 emise de D.  G.  F.  P. B. , cu privire la taxa pe valoarea adaugata in cuantum de 4.809 lei, aferenta achizi?iei de piatra sparta, constatand ca reclamanta are drept de deducere a acestei taxe.
A dispus rambursarea in favoarea reclamantei a taxei pe valoarea adaugata in cuantum de 4.809 lei.
A respins celelalte preten?ii ca neintemeiate.
A obligat parata sa plateasca reclamantei suma de 4,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
A respins solicitarea reclamantei de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata reprezentand onorariul de avocat.
Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele :
Urmare a solicitarii la rambursare a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din deconturile de taxa pe valoarea adaugata pe lunile ianuarie si februarie 2011, in perioada 04.04.2011 - 15.04.2011 reclamanta a fost supusa unei inspectii fiscale efectuata de D.G.F.P. B.  - A. I. F.
Prin decizia de impunere nr. F-BH 454/19.04.2011, emisa in baza constatarilor din raportul de inspectie fiscala nr.F-BH 379/18.04.2011, organele de inspectie fiscala au stabilit in sarcina reclamantei obligatii fiscale suplimentare de plata in suma de 39.156 lei, constatand ca, in conformitate cu dispozitiile art.149 alin.2 lit.a) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, societatea nu are dreptul la rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata in cuantum de 39.156 lei.
In conformitate cu dispozitiile cuprinse in Titlul IX Cod procedura fiscala, reclamanta a contestat pe cale administrativa suma de 10.442 lei, din care 4.809 lei reprezinta taxa pe valoarea adaugata aferenta achizi?iei de bunuri (piatra sparta) iar 5.633 lei reprezinta taxa pe valoarea adaugata aferenta unor servicii (cazare, transport ?i masa), insa contesta?ia a fost respinsa de parata D.G.F.P. B.  prin decizia de solutionare nr.616/27.06.2011.
In motivarea acestei solutii, parata a retinut ca societatea a dedus taxa pe valoarea adaugata din facturi care nu sunt destinate in folosul opera?iunilor sale taxabile, cu incalcarea prevederilor art.145 alin.2 lit.a) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.
In esen?a, problema de drept litigioasa care se impune a fi clarificata este daca reclamanta are drept de deducere ?i poate beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adaugata in suma de 10.422 lei, solicitata la rambursare prin deconturile pe lunile ianuarie ?i februarie 2011, in condi?iile in care taxa este aferenta unor achizi?ii de bunuri ?i servicii pentru care, potrivit sus?inerilor organelor de inspec?ie fiscala, nu justifica cu documente utilizarea in perioada de declarare (01.01.2011 - 28.02.2011) in scopul realizarii de opera?iuni ce dau drept de deducere.
In raport de aceste coordonate, in spe?a sunt aplicabile prevederile art.145 alin.2 lit.a) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, conform carora orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizi?iilor, daca acestea sunt destinate utilizarii in folosul opera?iunilor taxabile.
Referitor la condi?iile de exercitare a dreptului de deducere, art.146 alin.1 lit.a) din Legea nr.571/2033 privind Codul fiscal prevede ca, pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate sau serviciilor care     i-au fost sau urmeaza sa ii fie prestate in beneficiul sau, persoana impozabila trebuie sa de?ina o factura emisa in conformitate cu prevederile art.155.
Potrivit art.155 alin.5 Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, factura cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele informatii: a) numarul de ordine, in baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura in mod unic; b) data emiterii facturii; c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data incasarii unui avans, in masura in care aceasta data difera de data emiterii facturii; d) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA sau, dupa caz, codul de identificare fiscala, ale persoanei impozabile care emite factura; e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit in Romania si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art.153, ale reprezentantului fiscal; f) denumirea/numele si adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de identificare fiscala ale beneficiarului, daca acesta este o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila; g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit in Romania si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art.153 ale reprezentantului fiscal; h) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum si particularitatile prevazute la art.1251 alin.(3) in definirea bunurilor, in cazul livrarii intracomunitare de mijloace de transport noi; i) baza de impozitare a bunurilor si serviciilor sau, dupa caz, avansurile facturate, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret; j) indicarea cotei de taxa aplicate si a sumei taxei colectate, exprimate in lei, in functie de cotele taxei; k) in cazul in care nu se datoreaza taxa, trimiterea la dispozitiile aplicabile din prezentul titlu sau din Directiva 112 sau orice alta mentiune din care sa rezulte ca livrarea de bunuri sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare inversa; l) in cazul in care se aplica regimul special pentru agentiile de turism, trimiterea la art.1521, la art. 306 din Directiva 112 sau orice alta referinta care sa indice faptul ca a fost aplicat regimul special; m) daca se aplica unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, trimiterea la art.1522, la art. 313, 326 ori 333 din Directiva 112 sau orice alta referinta care sa indice faptul ca a fost aplicat unul dintre regimurile respective; n) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeasi operatiune.
Analizand din perspectiva acestor dispozi?ii legale documentele prezentate de societatea reclamanta cu ocazia inspec?iei fiscale, instan?a a constatat, cu privire la achizi?a de bunuri - piatra sparta de la Cariera U. , ca sunt indeplinite condi?iile de deducere a taxei pe valoarea adaugata in cuantum de 4.809 lei, aferenta facturilor nr.7/28.01.2011 ?i nr.11/11.02.2011 (f.73,74).
Astfel, in realizarea obiectului de activitate - taierea ?i rindeluirea lemnului, societatea reclamanta a efectuat o investi?ie pentru producerea de pele?i, data in func?iune incepand cu luna mai 2011. In cadrul acestei investi?ii, a efectuat mai multe lucrari (de construc?ii, arhitectura, instala?ii electrice, instala?ii sanitare, lucrari de incalzire, ventilare, climatizare, PSI), printre care ?i amenajarea unor platforme exterioare, pentru executarea carora a incheiat cu antreprenorul Valpolicella S.R.L. contractul de antrepriza nr.20/21.05.2010 (f.96-103).
Pentru executarea platformelor pietruite, reclamanta a achizi?ionat piatra sparta de la Cariera U. , conform facturilor nr.7/28.01.2011 - in suma de 11.923,15 lei (din care 2.307,71 TVA) ?i nr.11/11.02.2011 - in suma de 12.921,44 lei (din care 2.500,9 lei TVA), cu privire la care organele de control au apreciat ca nu se justifica utilizarea pentru investi?ia in curs de realizare.
Conform notei explicative luata cu ocazia inspec?iei fiscale (f.71-72), aprovizionarea cu piatra sparta in cantitate de 944 tone, in baza celor doua facturi fiscale, s-a facut in scopul acoperirii cur?ii. Aceasta nota explicativa se coroboreaza cu situa?iile de lucrari prezentate cu ocazia controlului (f.152-159), din care rezulta neechivoc realizarea platformelor exterioare pentru care s-a folosit piatra sparta.
In consecin?a, instan?a a constatat ca piatra sparta in cantitate de 944 tone, achizi?ionata prin facturile fiscale nr.7/28.01.2011 ?i nr.11/11.02.2011, a fost destinata utilizarii in folosul opera?iunii taxabile, respectiv realizarii investi?iei pentru proceducerea de pele?i, in curs de realizare la momentul inspec?iei fiscale, ?i este justificata cu facturile fiscale ?i situa?iile de lucrari inregistrate in eviden?ele societa?ii, prin urmare sunt indeplinite condi?iile prevazute de art.145 alin.2 ?i art.146 alin.1 lit.a) din Legea nr.571/2033 privind Codul fiscal pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente acestora.
Pentru aceste motive, instan?a a anulat in parte actele administrative atacate, pentru aceasta suma in cuantum de 4.809 lei, constatand ca reclamanta are drept de deducere ?i poate beneficia de rambursarea acestei sume aferenta achizi?iei de piatra sparta.
In schimb, cu privire la taxa pe valoarea adaugata in cuantum de 5.633 lei, aferenta serviciilor de cazare, transport ?i masa, instan?a a constatat ca in mod corect s-a stabilit in raportul de inspec?ie fiscala ce a stat la baza emiterii deciziei de impunere ?i ulterior, in decizia de solu?ionare a contesta?iei administrative, ca reclamanta nu poate beneficia de rambursarea acestei taxe.
In justificarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta acestor servicii, reclamanta a invocat contractul nr.384_09/14.04.2009 incheiat cu vanzatorul C. N. S.R.L., avand ca obiect achizi?ionarea unui utilaj pentru produc?ia de pele?i. Conform in?elegerii contractuale, vanzatorul s-a angajat sa realizeze montajul acestuia cu o echipa de tehnicieni mecanici iar prin actul adi?ional nr.1 incheiat in 20.09.2009, s-a convenit ca toate cheltuielile de cazare la hotel, hrana ?i deplasarea tehnicienilor la ?antier sa fie suportate de cumparator, respectiv de societatea reclamanta.
Analizand facturile fiscale nr.22/02.01.2011, nr.23/10.01.2011, nr.25/19.01.2011, nr.26/24.01.2011, nr.27/31.01.2011, nr.29/11.02.2011, nr.3431/03.01.2011, nr.3448/24.01.2011 ?i nr.3466/12.02.2011 (f.75-83), emise pentru servicii de "cazare" ?i "masa servita", instan?a a constatat ca, in lipsa indicarii in concret a beneficiarului/beneficiarilor acestor servicii, nu poate fi stabilita nicio legatura cu contractul nr.384_09/14.04.2009, invocat de reclamanta, neexistand nicio dovada ca aceste servicii au fost prestate in beneficiul tehnicienilor societa?ii vanzatoare C.  N. S.R.L.
Totodata, in lipsa eviden?ierii in cuprinsul facturilor sau intr-o anexa la aceste facturi, a persoanelor care au beneficiat de serviciile de cazare ?i masa, perioada deplasarii, numarul de zile, numarul ?i tipul meselor servite, nu se poate verifica ?i stabili daca aceste cheltuieli au fost facute in scopul realizarii opera?iunii taxabile - in conformitate cu art.145 alin.2 lit.a) din Legea nr.571/2033 privind Codul fiscal, pentru a putea beneficia de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata.
Pentru aceste motive, cu privire la taxa pe valoarea adaugata in cuantum de 5.633 lei, aferenta serviciilor de cazare, transport ?i masa, instan?a a apreciat ca in mod corect organul fiscal a apreciat ca societatea nu beneficiaza de dreptul de deducere ?i rambursare, sub acest aspect actele administrative fiscale atacate fiind legale ?i temeinice.
Referitor la cheltuielile de judecata, avand in vedere dispozitiile art.274 alin.1 Cod procedura civila, conform carora "partea care cade in pretentiuni va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata", tinand seama ca s-a constatat caracterul intemeiat al cererii reclamantei, instanta a obligat parata la plata cheltuielilor judiciare efectuate de reclamanta, dovedite in cauza, respectiv la plata sumei de 4,3 lei, reprezentand valoarea taxei judiciare de timbru ?i a timbrului judiciar.
Cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecata reprezentand onorariu de avocat s-a respins, avand in vedere ca nu s-a depus la dosar in original dovada pla?ii acestui onorariu. Numai chitanta eliberata de avocat, in original, atesta plata si incasarea onorariului, constituind pentru instanta act justificativ care sta la baza stabilirii si acordarii cheltuielilor de judecata.
Impotriva acestei sentinte, a declarat recurs recurenta parata D.  G. F. P. B. solicitand admiterea recursului, modificarea sentintei atacate, in sensul respingerii actiunii.
A aratat ca instanta a retinut in mod gresit ca piatra sparta in cantitate de 944 de tone achizitionata in baza facturilor fiscale nr.7/28.01.2011 pi nr.11/11.02.2011 a fost destinata utilizarii in scopul realizarii investitia, pentru producerea de peleti, in curs de realizare la momentul inspectiei fiscale, fiind justificata cu facturile fiscale si situatiile de lucrari inregistrate in evidentele contabile, este operatiune taxabila care indeplineste conditiile legale pentru exercitarea dreptului de deducere prevazute de art. 145 alin. (2) si art. 146 alin.(1) lit. a din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.
Potrivit dispozitiilor art. 145 alin. 2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal "(2) Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni: a) operatiuni taxabile ..."
Art. 146. - (1) "Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) pentru taxa datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa ii ..a prestate in beneficiul sau, sa detina o factura care sa cuprinda informatiile prevazute la art. 155 alin.(5).", coroborate cu dispozitiile pct. 45 alin.(2) si pct. 46 alin.(1) din Hotararea Guvernului nr. 44/ 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/ 2003 privind Codul fiscal, care mentioneaza:
"45. - (2) Pentru exercitarea dreptului de deducere prevazut la alin.(1) trebuie indeplinite urmatoarele cerinte:
a)bunurile respective urmeaza a fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere;
b)persoana impozabila trebuie sa detina o factura sau un alt document legal aprobat prin care sa justifice suma taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor achizitionate;
c)sa nu depaseasca perioada prevazuta la art. 147A1 alin.(2) din Codul fiscal.
46. - (1) Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevazute la art. 146 alin.(1) din Codul fiscal sau cu alte documente in care sunt reflectate livrari de bunuri sau prestari de servicii, inclusiv facturi transmise pe cale electronica in conditiile stabilite la pct. 73, care sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin.(5) din Codul fiscal, cu exceptia facturilor simplificate prevazute la pct. 78. [...]."
Urmare a inspectiei fiscale s-a constatat ca in ce priveste suma de 4.809 lei aferenta achizitiilor de piatra sparta de la Cariera U.  reclamanta nu poate beneficia de dreptul de deducere tinand seama de faptul ca, in perioada de declarare consumul acesteia nu se justifica cu documente, respectiv nu figureaza in situatiile de lucrari emise si inregistrate in contabilitate si nu au fost prezentate alte documente care sa justifice cuprinderea lor investitia realizata. Mai mult, potrivit contractului de constructii-montaj nr.20/21.05.2010, atat investitia cat si cumpararea materialelor necesare sunt in sarcina S.C. V.  S.R.L.
Considera ca instanta nu a apreciat legal si corect starea de fapt, prezentarea facturilor de achizitie nefiind suficienta pentru a se face dovada utilizarii bunurilor si serviciilor in folosul operatiunilor taxabile si a celor care dau drept de deducere.
Avand in vedere faptul ca utilizarea materialelor achizitionate nu se poate justifica prin situatiile de lucrari prezentate si nu au fost prezentate alte documente (deviz de lucrari, bonuri de consum) din care sa rezulte consumul acestora, in mod corect au apreciat organele de inspectie fiscala ca aceste materiale nu au fost utilizate pentru investitia in cauza, respectiv in scopul operatiunilor sale taxabile.
Mentioneaza ca devizul de lucrari a fost emis in data de 30.05.2011, ulterior datei la care s-a finalizat inspectia fiscala.
In drept a invocat dispozitiile art. 304 pct.9 Cod procedura civila, coroborate cu art.20 din Legea nr.554/2004.
Intimata reclamanta prin reprezentant a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentintei atacate ca legala si temeinica, cu cheltuieli de judecata
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, precum si sub toate aspectele, in baza prevederilor art. 304 ind. 1 cod procedura civila, instanta a apreciat recursul declarat de recurenta DRGFP C. N. ca fiind fondat, pentru urmatoarele considerente:
In speta, instanta de fond a  retinut  gresit ca piatra sparta in cantitate de 944 de tone achizitionata de catre societatea reclamanta in baza facturilor fiscale nr.7/28.01.2011 si nr.11/11.02.2011 a fost destinata utilizarii in folosul operatiunii taxabile, respectiv realizarii investitiei pentru producerea de peleti, in curs de realizare la momentul inspectiei fiscale, fiind justificata cu facturile fiscale si situatiile de lucrari prezentate cu ocazia controlului, inregistrate in evidentele contabile si astfel ar fi fost indeplinite cerintele legale pentru exercitarea dreptului de deducere, prevazute de art. 145 alin. (2) si art. 146 alin.(1) lit. a din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.
Urmare a inspectiei fiscale, s-a constatat ca in ce priveste suma de 4.809 lei aferenta achizitiilor de piatra sparta de la Cariera U.,  reclamanta nu poate beneficia de dreptul de deducere tinand seama de faptul ca, in perioada de declarare, consumul  acestor materiale  nu se justifica cu documente, respectiv nu figureaza in situatiile de lucrari emise si inregistrate in contabilitate si nu au fost prezentate alte documente care sa justifice cuprinderea lor in investitia realizata.
 Mai mult, un aspect esential pentru dezlegarea pricinii este acela ca potrivit contractului de antrepriza (constructii-montaj) nr.20/21.05.2010 ( fila 95 dosar fond) , atat investitia cat si cumpararea materialelor necesare realizarii platformei exterioare pentru fabrica de peleti au fost in sarcina antreprenorului S.C. V. S.R.L si nu in sarcina societatii reclamante ( Cap. I din contractul de antrepriza ).
Drept urmare,  instanta de fond nu a apreciat legal si corect starea de fapt, prezentarea facturilor de achizitie si a unei note explicative luate in timpul controlului nefiind suficiente pentru a se face dovada utilizarii bunurilor si serviciilor in folosul operatiunilor taxabile si a celor care dau drept de deducere.
Avand in vedere faptul ca, la momentul controlului fiscal, utilizarea materialelor achizitionate nu s-a putut justifica prin situatiile de lucrari prezentate si nu au fost prezentate alte documente (deviz de lucrari, bonuri de consum) din care sa rezulte consumul acestora, in mod corect au apreciat organele de inspectie fiscala ca aceste materiale nu au fost utilizate pentru investitia in cauza -amenajarea unor platforme exterioare pentru fabrica de peleti,  respectiv in scopul operatiunilor sale taxabile. Instanta de recurs a constatat si  ca devizul de lucrari pentru platforma exterioara a fost emis de constructorul  S.C. V. SRL  in data de 30.05.2011, ulterior datei la care s-a finalizat inspectia fiscala  (14.04.2011 ) iar afirmatia intimatei reclamante in sensul ca nu putea sa prezinte la data controlului un deviz pentru o lucrare care era in curs si pentru care constructorul urma sa faca un deviz la momentul decontarii partiale sau la terminarea lucrarii, nu prezinta relevanta, cata vreme, dupa cum s-a mentionat si mai sus, la momentul controlului fiscal nu s-a justificat prin documente privind utilizarea ( consumul ) materialelor, exercitarea dreptului de deducere a TVA pentru cantitatea de 944 tone de piatra, cerintele art.145 alin. 2, art. 146 alin. 1 lit. a din Codul fiscal si ale pct. 45 alin.2 si pct. 46 alin.1 din HG 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal nefiind intrunite in cauza.
In consecinta, in baza considerentelor expuse, in temeiul prevederilor art. 312 cod procedura civila, raportat la prevederile art. 304 pct. 9 din acelasi cod si la celelalte prevederi legale mentionate in cuprinsul prezentei decizii, Curtea de Apel Oradea a admis ca fondat recursul declarat de recurenta DRGFP C. N. in contradictoriu cu intimata SC B. SRL T. ,  impotriva sentintei nr.2121/CA/12.03.2013 pronuntata de Tribunalul Bihor, care va fi modificata in totalitate in sensul respingerii actiunii formulate de reclamanta  SC B. SRL T. in contradictoriu cu parata DRGFP C. N.
Fara cheltuieli de judecata in recurs.