Inselaciunea

.

SENTINTA PENALA Nr. 13
     
     Prin cererea inregistrata sub nr. 1398/199/2011 pe rolul Judecatoriei Buhusi, petentul T. M. a formulat plangere impotriva ordonantei nr. 69/II/2/12.09.2011 a Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi, prin care s-a respins plangerea formulata impotriva ordonantei nr. 834/P/2010/.29.06..2011 a Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi, de scoatere de sub urmarire penala a intimatului T. V. sub aspectul savarsirii infractiunii de inselaciune prevazuta de art.215 al 1,3 Cod penal si de neincepere a urmaririi penale fata de intimatii T.V. sub aspectul savarsirii infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata prevazuta de art290 cod. pen si S. L. sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prevazute de art. 246 Cod penal.
       In motivarea plangerii, petentul a aratat ca i s-a adus o grava vatamare a drepturilor sale  constand in lezarea materiala dar si faptului ca nu s-a luat nici o masura fata de intimati desi a facut dovada vinovatiei acestora .cu martori si inscrisuri
       Din actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
       La data de 14.09.2010.petentul a formulat plangere impotriva intimatilor pentru savarsirea infractiunilor de inselaciune, fals ,uz de fals si abuz in serviciu.
       Prin ordonanta nr. 834/P/2010/29.06.2011a Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a intimatului T. V. pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prevazuta de art.215 al.1,3 cod penal si neinceperea urmaririi penale fata de intimatii T. V. si S. L., sub aspectul savarsirii infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata prevazuta de art. 290 C. pen. si respectiv abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prevazuta de art 246 cod penal, retinandu-se cu privire la intimatul T. V. ca fapta nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii, iar cu privire la T. V. si S. L. ca fapta nu exista si respectiv nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii.
     La data de 12.07.2011, petentul a formulat plangere impotriva rezolutiei sus-mentionate (fila 31 dosar instanta).
     Prin ordonanta nr. 69/II/2/12.09.2011 a prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi, comunicata petentului la aceeasi data, s-a respins plangerea formulata impotriva ordonantei nr. 834/P/2010/29.06.2011 a aceluiasi parchet.
     Impotriva acestei din urma rezolutii, petentul a formulat plangere la instanta la data de 30.11..2011.
     Potrivit dispozitiilor art. 278 C. pr. pen., plangerea impotriva actelor procurorului se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe rezolutie, persoanelor interesate si se solutioneaza de prim-procurorul parchetului tot in 20 de zile de la primirea acesteia, acest ultim termen fiind prevazut de art. 277 C. pr. pen.
     Art. 2781 al. 1 C. pr. pen, stipuleaza ca persoana vatamata poate face plangere la instanta in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare a plangerii formulate potrivit art. 278, iar al. 2 al aceluiasi art., precizeaza ca in situatia in care prim-procurorul nu a solutionat plangerea in termenul de 20 de zile prevazut in art. 277, termenul prevazut la al. 1 curge de la data expirarii termenului initial de 20 de zile. Aceasta inseamna ca, legiuitorul a dorit sa instituie o obligatie de diligenta in sarcina persoanei vatamate, stabilind ca in situatia de exceptie in care prim-procurorul nu solutioneaza plangerea sa in 20 de zile, ea trebuie sa se adreseze instantei cu plangere, in termen de 20 de zile de la expirarea termenului de 20 de zile in care ar fi trebuit sa fie solutionata plangerea la rezolutia procurorului de catre prim-procuror.
     Mai mult, prin Decizia 15/2009 a ICCJ, instanta suprema a stabilit ca termenul prevazut la art. 2781 al. 2 C. pr. pen. este un termen de decadere.
     Ori in cauza de fata, de la data formularii primei plangeri la rezolutia procurorului – 12.07.2011 si pana la data formularii plangerii la instanta – 30.11.2011, au trecut peste 4 luni, cu mult peste termenul stabilit de lege.
     Pentru aceste considerente, in temeiul art. 2781 al. 8 lit. a C. pr. pen., instanta va admite exceptia tardivitatii plangerii , va respinge plangerea ca fiind tardiv formulata si va mentine rezolutiile atacate.
     Fata de respingerea plangerii, petentul va fi obligat, in temeiul art. 192 al. 2 C. pr. pen., la plata cheltuielilor judiciare catre stat.