Rezolutiune contract

Tip speta: sentinta civila 580
Titlu: rezolutiune contract
Data speta: 05.07.2010




      Prin cererea inregistrata sub nr.494/199/13.05.2008, reclamantele S. A., S. M. si G. A.-M. (fosta S.) au chemat in judecata pe paratul F. V. solicitand rezolutiunea contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr.368/1997 si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.
      Cererea a fost timbrata cu 3805 lei taxa de timbru si 0,3 timbru judiciar.
      In motivarea cererii se arata ca la 24.02.1997 s-a incheiat contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.368/1997, intre S. I.si A. in calitate de vanzatori si F. M. in calitate de cumparator. Contractul s-a incheiat si dobandirea bunurilor s-a facut  in conditiile art.30 Cod familie de catre fam.F.. In acest contract este prevazuta clauza de intretinere si clauza de uzufruct viager. Motivat de faptul ca preponderent in c/val apartamentului instrainat era clauza de intretinere si nu pretul achitat – evident contractului trebuie apreciat ca un contract de intretinere  si nu de vanzare cumparare.
      In cadrul acestui contract beneficiarii contractului  nu si-au respectat obligatiile asumate, nu au asigurat o intretinere cat de cat decenta, fara ajutor in gospodarie, fara alimente, medicamente etc., se impune rezilierea acestuia. In plus, pretul derizoriu trecut in contract nu a fost achitat de cumparator.
      Vointa reala a vanzatorilor la incheierea contractului a fost de a li se asigura intretinerea la batranete si inmormantarea crestineasca, la momentul respectiv.
      In realitate, paratul si sotia acestui nu s-a preocupat de vanzatori, au urmarit doar un profit material, motiv pentru care contractul nu mai poate fi mentinut.
      In dovedirea actiunii au solicitat proba cu interogatoriu, acte, martori.
      Cererii de chemare in judecata i-as fost anexat contractul de vanzare-cumparare.
      La termenul din 17.09.2008, reclamantele au depus precizari la actiune solicitand introducerea in cauza in calitate de parata si a numitei F. M..
      La acelasi termen paratul F. V., prin aparator a depus intampinare la dosar prin care a invocat exceptia nulitatii cererii de chemare in  judecata, intrucat nu este semnata de toate reclamantele.
      De asemenea, a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii raportat la obiectul contractului.
      Astfel, contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.368/1997 este un contract cu executare „dintr-o data” si nu succesiv, obiectul acestuia fiind transmiterea nudei proprietati contra obligatiei corelative de plata a pretului, astfel ca reclamantele puteau solicita  rezilierea sau anularea contractului si nu rezolutiunea acestuia.
      Avand natura unui contract de vanzare cumparare si nu de intretinere, mostenitoarele vanzatorului S.I.pot sta in judecata in actiune in reziliere, insa , lipsindu-le calitatea procesuala activa in actiune in rezolutiune a unui contract de intretinere, astfel cum a statuat jurisprudenta.
      Pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata intrucat paratul nu si-a asumat nici o obligatie de intretinere fata de vanzatori si pe langa plata pretului le-a respectat dreptul de uzufruct viager. Partile contractante sunt nude, iar pretul a fost real, cert, sigur, determinat.
      Practica si jurisprudenta consacra notiunea de vilitate a pretului, cand se incheie un contract oneros intre partile care au si calitatea de rude. Or, in anul 1997, pretul de 5 milioane lei, era un pret corect, iar pentru lipsa pretului, sanctiunea civila era nulitatea si nu rezolutiunea contractului.
      Reclamanta S. A. se afla sub influenta unei rude mai tinere, membra a unei secte religioase.
      Paratul, si-a intemeiat intampinarea pe dispozitiile art.115 Cod pr.civila.
      La termenul din 05.11.2008 reclamantele au depus precizari la actiune aratand ca actiunea formulata de reclamanta este rezolutiune contract. Contractul, desi intitulat de vanzare cumparare, este in realitate un contract de intretinere, scopul incheierii lui fiind intretinerea si nu suma de bani primita drept pret.
      In acest contract exista o pluralitate de debitori si creditori iar fiicele defunctului au calitate procesuala activa in cauza.
      Dreptul la intretinere este un drept procesual si netransmisibil prin succesiune. Actiunea in rezolutiune a contractului pentru neexecutare are caracter patrimonial iar dreptul la actiune se transmite mostenitorilor.
      Paratul F. V. are calitate procesuala pasiva, intrucat F. M. a dobandit imobilul in conditiile art.30 Cod familie.
      La termenul din 15.02.2010 instanta a respins exceptia nulitatii cererii pentru lipsa semnaturii intrucat reclamantele au semnat cererea de chemare in judecata.
      La termenul din 08.03.2010 parata F. M. a depus cerere reconventionala, solicitand transformarea obligatiei de intretinere prevazuta in contract in obligatia de plata a unei sume de bani in valoare de 500 lei lunar catre  reclamanta S. A., incepand cu data pronuntarii hotararii. Cererea reconventionala a fost legal timbrata cu 50 lei taxa de timbru si 1,5 lei timbru judiciar.
      In motivarea cererii reconventionale parata a aratat ca obiectul contractului a fost vanzarea unui imobil pentru care cumparatoarea a achitat vanzatorilor un pret determinat, obligandu-se in acelasi timp sa le asigure uzufructul viager si sa le asigure intretinerea, corespunzator starii si nevoilor de viata ale vanzatorilor.
      Pana la decesul vanzatorului (sotul reclamantei)si-a executat corespunzator si cu buna credinta obligatiile pe care si le-a asumat prin contractul 368/1997 fata de ambii vanzatori, adica le-a achitat pretul convenit, le-a asigurat folosinta imobilului respectandu-le clauza de  uzufruct viager, le-a asigurat intretinerea decenta si la decesul vanzatorului S. I.s-a preocupat sa-i asigure ceremonia de inmormantare conform traditiei, suportand toate cheltuielile.
      Dupa decesul vanzatorului, reclamanta, influentata de o ruda a sa, a promovat actiune in rezolutiunea contractului si a refuzat sa mai primeasca intretinerea pe care s-a oferit sa i-o acorde. Pe tot parcursul solutionarii primului dosar de rezolutiune (30/199/2007) reclamanta a  refuzat sa ii permita sa ia legatura cu ea. Dupa ce s-a  terminat primul proces, in luna iunie 2008, vazand atitudinea sa refractara fata de ea a inteles sa o notifice in scris si sa o intrebe cum doreste sa isi exercite obligatia de intretinere.
      In luna noiembrie 2008 i-a raspuns in scrisa dumneaei doreste sa ii achite o suma de bani, lunar, in cuantum de 500 lei, exprimandu-si astfel dezacordul de a-i permite sa-si execute obligatia de intretinere in natura si solicitand novatia obiectiva a obligatiei de intretinere si transformarea ei intr-o obligatie de plata a unei sume de bani.
      Neexistand in titlu in acest sens, nu i-a transformat cu de la ea putere obligatia de intretinere in renta viagera, dar pentru ca in continuare refuza sa primeasca intretinerea si a actionat-o din nou in judecata, intelege sa formuleze prezenta cerere.
      Instanta are posibilitatea de a transforma o obligatie intr-o alta obligatie temporar sau definitiv, fie prin acordul  partilor fie la  cererea creditorului.
      In cauza, cererea creditorului este reprezentata prin notificarea transmisa la data de 06.11.2008 prin BEJ „G. K. in dosarul 10/2008 iar ea isi exprima acordul in acest sens, astfel incat sa poata opera novatia obiectiva a obligatiei de intretinere.
      Si inainte de promovarea primului proces, a procedat la trimiterea catre reclamanta sau catre sotul ei a diferitelor sume de bani la cererea acesteia.
      Apreciaza ca cererea este intemeiata atat in drept cat si in fapt, fiind indeplinite conditiile legale, respectiv: existenta unei obligatii valabile care urmeaza a fi transformata (a se stinge prin novitate) adica prin obligatia de intretinere.; nasterea unei noi obligatii valabile adica nasterea obligatiei de a plati suma de bani; noua obligatie nu a facut obiectul vechii obligatii; intentia partilor de a nova.
      Parata, si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art.1128 pct.1 Cod civil.
      In dovedirea cererii a solicitat proba cu acte, interogatoriu, martori, prezumtii.
La acelasi termen parata F. M. a depus intampinare.
   In motivarea intampinarii parata a aratat ca si-a executat corespunzator si cu buna credinta obligatiile pe care si le-a asumat prin contractul 368/1997 fata de ambii vanzatori, adica le-a achitat pretul convenit, le-a asigurat folosinta imobilului respectandu-le clauza de uzufruct viager, le-a asigurat intretinerea decenta si la decesul vanzatorului S. I.s-a preocupat sa-i asigure ceremonia de inmormantare conform traditiei, suportand toate cheltuielile.
Contractul a fost incheiat in urma cu 13 ani si partile timp de 10 ani nu si-au manifestat in nici un fel nemultumirea fata de modul in care intelegea sa-si execute obligatia de  intretinere fata de ambii vanzatori pana la acest moment. In toti acesti ani a avut grija sa le asigure vanzatorilor cele necesare unei existente normale. La data la care s-a incheiat contractul de vanzare-cumparare a carui rezolutiune se cere, conventia partilor a fost aceea ca obligatia de intretinere sa si-o execute prin expedierea unor sume de bani sau pachete atunci cand vanzatorii ar fi avut nevoie. Aceasta conventie rezida din insusi faptul ca parata locuia si lucra la Brasov in timp ce vanzatorii beneficiari al clauzei de intretinere locuiau in Buhusi, aspect cunoscut de vanzatori si care rezulta din chiar contractul  368/1997. Niciodata acordul de vointa, al partilor n-a cuprins intentia vreuneia dintre parti ca ea, cumparatoarea sa se mute la Buhusi si nu a pretins ca ea sa locuiasca sau sa gospodareasca impreuna cu reclamanta si sotul acesteia.
Pe tot parcursul celor 10 ani le-a trimis diferite sume de bani, le-a expediat mai multe colete continand alimente, medicamente, imbracaminte, i-a lua la ea la Brasov ori de cate ori acestia au dorit sa accepte invitatiile ei si le-a pus la dispozitie tot confortul de care au nevoie pe perioade indelungate, daca unul dintre ei s-a intamplat sa se imbolnaveasca a venit la Buhusi personal sa ii ingrijeasca si l-a dus la Spitalul din Brasov pe defunct. In timp ce era internat i-a asigurat hrana si medicatia speciala, a suportat cheltuielile de notorietate care fac se cu medicii si asistentele pe durata internarilor.
      Personal venea la Buhusi, ori de cate ori avea posibilitatea si ii ajuta pe vanzatori sa faca treburile mai grele, mai anevoioase din casa(curatenie generala, spalat geamuri, conserve de toamna etc.). In lipsa ei s-a asigurat ca intotdeauna o persoana poate sa le dea o mana de ajutor daca aveau nevoie urgent, sens in care a platit personal diverse persoane, de-a lungul timpului care sa ii ajute la treaba, atunci cand aveau nevoie.
      Fiecare dintre vanzatori era „in putere”  si in general „treaba in gospodarie” pe care acestia o desfasurau era doar activitatea care se face in mod curent intr-un apartament cu 2 camere.
      La data la care sotul reclamantei a decedat m-am preocupat personal de toata ceremonia de inmormantare suportand toate costurile aferente acesteia precum si datinilor ulterioare (pomeni, praznice, slujbe, etc), totul fiind organizat la un nivel superior fata de majoritatea altor astfel de evenimente.
      Nici anterior si nici cu prilejul inmormantarii sotului sau reclamanta nu i-a spus ori sugerat ca ar fi fost nemultumita de modul in care s-a ocupat de ea si de sotul sau defunct, in ultimii 10 ani. Abia dupa ceremonia de inmormantare pe care parata a organizat-o pentru defunctul S. I. reclamanta, devenita vulnerabila datorita suferintei cauzate de pierderea sotului sau, a fost influentata si instigata de  terte persoane sa promoveze prezenta actiune.
      In drept, si-a intemeiat intampinarea pe dispozitiile art.115 Cod pr.civila.
      In dovedirea sustinerilor sale parata a solicitat proba cu acte, interogatoriul reclamantei, martori.
      Reclamantele au solicitat proba martorii A. E.. N. D. si N. M., si au inteles sa se foloseasca si de probele administrate in dosarul atasat(interogatorii, inscrisuri.
      In cauza s-au luat interogatorii paratilor.
      Paratii au solicitat proba cu martorii V. C. si D. M. si de asemenea au inteles sa se foloseasca de probele din dosarul atasat (interogatoriu, declaratii de martor, inscrisuri).
      La termenul din 10.05.2010 instanta a pus in discutia partilor exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantelor S. M. si G. A.-M., exceptie invocata de parati. Instanta a unit exceptia cu fondul. Instanta a respins exceptia inadmisibilitatii cererii invocata de paratul F. V., ca ramasa fara obiect.
      In cauza s-a atasat dosarul 30/199/2007 al Judecatoriei Buhusi.
      Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
      La data de 24.02.1997 s-a incheiat contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.368 de BNP „A. Gh., prin care reclamanta S.  A. si defunctul sau sot S. I., decedat la 04.decembrie.2006, vindeau paratei imobilul apartament, cu rezerva uzufructului viager.. Pe langa pret si dreptul de uzufruct viager parata F.M. avea obligatia de a-i intretine si ingriji pe vanzatori (in speta pe reclamanta si sotul ei) intretinerea constand in alimente, medicamente, ajutor in gospodarie, iar dupa decesul acestora, obligatia de a-i inmormanta conform traditiei.
      Parata, urma sa intre in stapanire de fapt a imobilului dupa decesul ultimului vanzator.
      Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantelor S. M. si G. A. M., mostenitoarele defunctului S. I., instanta, urmeaza sa o respinga, ca nefondata, obligatia de intretinere fiind indivizibila, contract5ul avand o plenalitate de creditori si este normal ca acestea sa figureze in calitate de parate.
      Pe fondul cauzei, instanta retine ca, contractului de intretinere, cu titlu oneros, translativ de proprietate, fiind un contract sinalagmatic nenumit ii sunt aplicabile prevederile art.1020 Cod civil, conditia rezolutiei fiind subinteleasa, intotdeauna in caz de neexecutare culpabila a unei dintre obligatii.
      Potrivit art.1021 Cod civil in cazul in care creditorul obligatiei contractuale neexecutata in mod culpabil, solicita rezolutiunea contractului, aceasta are intotdeauna caracter judiciar, instanta fiind obligata a cerceta nu numai neindeplinirea culpabila a obligatiei, ci si cauza neexecutarii culpabile, daca neexecutarea obligatiei de catre debitor nu este imputabila creditorului obligatiei, dar si de a aprecia oportunitatea rezolutiunii in functie de circumstantele neexecutarii obligatiei.
      Parata F. M. este nepoata reclamantei. Vanzatorii cunosteau ca parata locuieste la Brasov. La interogatoriul luat in dosarul atasat, reclamanta a recunoscut ca nu i-a pretins niciodata sa se mute la Buhusi.
      Reclamantele au sustinut ca pretul nu a fost niciodata achitat, iar in precizarile depuse la actiune (filele 31-33) arata ca pretul este disproportionat.
      Pretu, de regula, trebuie sa fie proportional cu valoarea bunului vandut, insa partile sunt libere sa determine valoarea si deci pretul care poate fi superior sau inferior, dar avand in vedereca reclamanta S. A. este ruda cu parata F.M., instanta apreciaza ca pretul este real, determinat, sigur si cert si ca in realitate natura contractului a fost de vanzare cumparare si ca pretul mai mic nu afecteaza validitatea contractului.
      De altfel, reclamanta si sotul sau aveau posibilitatea sa solicite anularea acestui contract invocand lipsa pretului sau eventual ca pretul stipulat in contract este neserios.
      In ceea ce priveste continutul obligatiei contractului de intretinere instanta, apreciaza ca acesta trebuie circumscris nevoilor in schimbare ale intretinutului, potrivit art.977 si 981 Cod civil.
      Este important de stabilit modul in care se determina limitele obligatiei de ajutor si supraveghere permanente ce intra in continutul obligatiei de intretinere. Permanenta nu poate fi privita temporal si nici spatial in mod absolut, in sensul de a locui cu intretinutul, de a sta tot timpul langa el, ci relativ, intermitentele normale fiind de natura si esenta obligatiei de intretinere.
      Or, nu se impunea un ajutor permanent la menaj, la pregatirea hranei si nici de asta in permanenta cu reclamanta si sotul acesteia, avand in vedere ca acestia se puteau ingriji singuri.
      Sustinerea reclamantei S. A. ca nu i s-a adus alimente, nu i s-a asigurat medicamente si ajutor nici ei nici sotului acesteia va fi inlaturata ca nesincera.
      Astfel, reclamanta nu a recunoscut ca primea produse alimentare, de la parata, ca parata i-a monta gresie si faianta, ca tot ea l-a luat pe sotul acesteia la Brasov si l-a internat, ca nu a ajutat-o la zugravitul apartamentului in fiecare an (desi este de neconceput ca un apartament sa fie zugravit in fiecare an). Din relatarile martorilor, raspunsul la interogatorii si actele depuse la dosar reiesind ca parata s-a preocupat de ingrijirea reclamantei si a defunctului S. I. suportand si cheltuielile de inmormantare ale acestuia din urma.
      De altfel, obligatia de intretinere efectiva a locuintei, (de varuit, vopsit, s.a.) incumbau reclamantei si sotului, in calitate de titulari ai dreptului de uzufruct. Orice initiativa din partea paratilor, in sensul efectuarii unor astfel de operatiuni, putea fi considerata ca un act ce aducea atingere exercitiului, dreptului de uzufruct viager.
      Reclamantele nu au facut dovada ca desi au apelat la ei paratii au refuzat aportul ci din contra acestia au facut unele imbunatatiri la apartament. Nu a dovedit ca reclamanta si sotul le-ar fi cerut paratilor sa le asigure consult medical si acestia sa fi refuzat. Nu a dovedit reclamanta S.A. ca nu putea munci, ca era bolnava, actele medicale depuse, fiind ulterioare datei cererii.
      Martorii reclamantelor cunosc situatia din spusele reclamantei S. A., nu le-au perceput personal.
      Sustinerile acestora urmeaza a fi inlaturate ca nesincere intrucat toti au relatat ca reclamanta era ajutata in gospodarie de mai multe persoane, fara a fi platite, iar unele veneau si stateau 8-9 ore pe zi (martora N.) fara a arata ce anume facea, care era ajutorul pe care-l dadea reclamantei intrucat si martora avea familie. De altfel, aceasta a fost un martor ostil, avand in vedere comportamentul acesteia in instanta. De altfel, aceasta martora nu este vecina cu reclamanta S. A. si nu avea cum sa stie sau sa vada cine mergea la reclamanta si sotul acesteia. Aceiasi martora a declarat ca dupa decesul sotului sau, parata F. M. nu a mai fost primita de reclamanta, dar nu cunoaste motivul.
      De altfel, si martora A. E. a declarat ca facea mancare si cumparaturi pentru reclamanta, sustinere nesincera si in contradictie cu declaratia martorei N., care a aratat ca A. „nu face menajul ci vine si sta de vorba”. Martora A. a aratat ca reclamanta ar fi fost ajutata si de minori – contra cost, afirmatie contradictorie cu cea a martorei Miron, care a aratat ca nu a fost platita de reclamanta.
      Aceasta martora a declarat (fila 190 dosar atasat) ca a  inteles ca partile (reclamanta S. A. si sotul ei) ca parata sa vina sa ii ajute atunci cand au nevoie, si ca de reclamanta se ocupa si S. C. (nepotul reclamantei).
      Declaratia martorei M., este de asemenea in contradictie cu declaratia reclamantei S. A. care a aratat la interogator (dosar atasat) ca a platit-o pe M., sustinere ce va fi  inlaturata ca nesincera.
      Nici declaratia martorului N. D. nu va fi luata in considerare intrucat martorul s-a mutat la Buhusi in anul 2001, locuieste mai departe de reclamanta si nu a avut cand sa se imprieteneasca cu defunctul S. I.. Nici sustinerea martorilor ca defunctul le-ar fi spus ca doreste sa anuleze „actele” nu poate fi primita, martorii fiind „instruiti” ce sa decalare dar si din atitudinea acestora la instanta.
      Cu privire la cheltuielile de inmormantare, reclamanta a sustinut ca defunctul a avut bani, desi ulterior a sustinut ca era in nevoie si nu avea bani. De asemenea, desi a sustinut ca inmormantarea s-a facut cu banii defunctului ei sot, nu stie cat s-a cheltuit cu inmormantarea desi la interogatoriu a aratat ca inmormantarea a fost suportata de ea si nepoata.
      Martorii propusi de reclamanta au relatat ca ca aceasta din urma le-a spus ca parata a scos banii de la CAR, la fel si ajutorul de inmormantare desi din probele administrate si actele depuse de parata rezulta ca reclamanta a ridicat banii de la CAR pensionari sub semnatura(fila 118) dosar iar ajutorul de inmormantare a fost ridicat de reclamanta dupa inmormantarea defunctului ei sot.
      Martorii paratei au confirmat ca au vazut-o pe reclamanta si pe sotul ei la I., la parintii paratei iar aceasta le dadea produse alimentare, si ca parata le ducea celor doi pachete si le trimitea bani si a suportat costurile inmormantarii.
      Fata de cele ce preced, instanta va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantelor S. M. si G. A. M. si va respinge si actiunea principala ca nefondata.
      In ceea ce priveste cererea reconventionala, instanta retine ca dupa decesul sotului sau reclamanta S. A. a refuzat sa o mai primeasca pe parata , sa mai primeasca intretinere si sa ia legatura cu aceasta, ceea ce demonstreaza reaua credinta a acesteia si nu faptul ca nu i s-a acordat intretinere.
      In cazul refuzului primirii prestatiei sau cand debitorul este impiedicat in executarea prestatiei cu rea-credinta, acesta din urma poate solicita transformarea prestatiei in intretinere in bani.
      Parata, a notificat-o pe reclamanta S. A. in acest sens, iar reclamanta i-a raspuns ca parata este debitoare pentru o obligatie de 500 lei/luna incepand cu luna martir 1997.
      Prin transformarea judecatoreasca a prestatie nu se incalca art.969 Cod civil, aceasta actiune de transformare a obligatiei in bani are ca finalitate mentinerea efectelor contractului.
      Chiar in lipsa acordului unei din parti, instanta poate dispune transformarea obligatiei de intretinere in bani.
      Cu privire la aceasta posibilitate a instantei, in doctrina s-a subliniat ca ea nu valoreaza novatie, raporturile dintre parti fiind guvernate in continuare de regulile aplicabile contractului de intretinere si nu de cele reglementate special pentru renta viagera.
      Fata de aceste considerente, instanta va dispune transformarea  obligatiei de intretinere prevazuta in contractul de vanzare-cumparare in obligatia de plata a unei sume de 500 lei lunar incepand cu data pronuntarii hotararii.
      In temeiul art. 274 Cod pr.civila, va obliga reclamantele la plata cheltuielilor de judecata reprezentand taxa de timbru, timbru judiciar si onorariu aparator.
      
      
      
      
      P.A.
??

??

??

??




1