EXERCITAREA AUTORITATII PARINTESTI DUPA DIVORT DE CATRE AMBII PARINTI.

EXERCITAREA AUTORITATII PARINTESTI DUPA DIVORT DE CATRE AMBII PARINTI.
Art. 397 Cod civil In materia divortului, noul Cod Civil, prin dispozitiile art. 397, consacra regula potrivit careia, dupa divort autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, incredintarea minorului unuia dintre parinti putandu-se dispune cu titlu de exceptie pentru motive intemeiate, potrivit dispozitiilor art. 398 Cod civil.

Decizia civila nr. 3732/19 iunie 2013 a Curtii de Apel Oradea
(dosar civil nr. 1420/266/2011)

Prin sentinta civila nr.168/03.02.2012 pronuntata in dosar cu nr. de mai sus, Judecatoria Negresti Oas a admis actiunea civila formulata de reclamantul-parat reconventional S. I. impotriva paratei reclamanta reconventional S. M. si a admis cererea reconventionala formulata de parata reclamanta reconventional si in consecinta a desfacut, prin divort, intemeiat pe vina ambelor  parti casatoria acestora inregistrata in registrul de stare civila a Primariei Negresti -Oas la nr. 56 din 14.07.2008. S-a dispus ca parata-reclamanta reconventional  dupa divort sa-si reia numele avut anterior casatoriei acela de B. S-a stabilit ca dupa divort autoritatea parinteasca cu privire la persoana si bunurile copilului minor S. S. nasc. la 31.01.2009 se va exercita in comun si in mod egal de ambii parinti. S-a stabilit ca dupa divort copilul minor va avea domiciliu la parata-reclamanta reconventional. A fost obligat reclamantul-parat reconventional sa plateasca paratei reclamanta reconventional cu titlu de pensie de intretinere pe seama copilului minor suma de 167,00 lei lunar incepand cu data de 21.09.2011 pana la data de 01.01.2012 si suma de 175,00 lei lunar incepand cu data de 01.01.2012 pana la majoratul acestuia. Totodata, reclamantul-parat reconventional  a fost obligat sa plateasca paratei-reclamanta reconventional  1268,65 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca partile s-au casatorit la 14.07.2008 la Primaria orasului Negresti Oas, eliberandu-li-se acestora certificatul de casatorie Seria CB Nr.931053 din data de 14.07.2008.
Din depozitia martorilor O.M., S.V. si H.M., primii doi martori propusi de reclamant si ultimul propus de parata instanta a retinut ca relatiile dintre parti au devenit tensionate din anul 2010 si ca pe fondul tensiunilor existente intre parti, parata-reclamanta-reconventional a parasit domiciliul conjugal dar dupa scurt timp a revenit si a reluat traiul comun cu sotul ei . Dupa ce aceasta, tot pe fondul tensiunilor dintre ea si sot a parasit domiciliul conjugal in luna septembrie 2011, pana in prezent, n-a mai reluat traiul cu acesta . Martorii au declarat ca partile s-au acuzat reciproc fata de ei. Reclamantul parat reconventional a acuzat-o pe sotie, care practica acte de comert cu produse pe care le cumpara din Ucraina ca lipseste prea mult de la locuinta si isi neglijeaza obligatiile conjugale, iar aceasta din urma l-a acuzat pe reclamantul parat reconventional ca o cearta nejustificat sau chiar ca a lovit-o . Martorii au mai aratat ca desi parata lipsea mult de la locuinta sa reusea sa se achite de obligatiile ei conjugale si ca desi aceasta s-a plans ca a fost lovita de sot ei n-au vazut cand aceasta a lovit-o si n-au vazut urme de violenta pe corpul ei. Desi toti martorii au pretins ca au vizitat des locuinta partilor niciunul din acestea nu a putut exprima o parere in legatura cu temeinicia acuzatiilor reciproce pe care partile si le faceau .
Actele medicale trimise, la cerere instantei de Spitalul Cluj Napoca unde parata reclamanta reconventional a figurat internata in perioada 14.06.2011 - 20.06.2011 probeaza faptul ca parata reclamanta reconventional a fost diagnosticata la internarea sa in spital cu o afectiune psihica si ca aceasta descriind medicul care a consultat-o conditiile sale de viata s-a referit la relatiile sale conflictuale cu sotul .
Concluzionand pe baza probelor descrise mai sus, instanta de fond a retinut ca separarea in fapt a partilor a fost precedata de tensionarea relatiilor dintre acestea, timp de aproximativ 1 an inainte ca parata-reclamanta reconventional sa paraseasca domiciliul conjugal. La originea tensiunilor dintre parti s-a aflat, asa cum rezulta din declaratiile martorilor ascultati, disensiunile dintre acestea legate de impartirea sarcinilor casniciei .
Martorii au aratat ca parata- reclamanta reconventional aloca o mare parte din timp actelor de comert cu produse pe care le cumpara din Ucraina si care presupuneau dese deplasari  ale acesteia in Ucraina in timp ce reclamantul - parat reconventional muncea ocazional in constructii si cu predilectie se ocupa de treburile gospodariei .
Desi, asa cum rezulta din depozitiile martorilor reclamantul-parat reconventional ii imputa sotiei desele absente de la locuinta, acesta nu a identificat si propus acesteia o alternativa care sa o determine sa renunte la ocupatia sa.
Pe de alta parte reclamanta-parata reconventional, care simtea ca face eforturi superioare celor facute de sotul ei, pentru a asigura resursele materiale ale familiei "digera" greu reprosurile pe care sotul ei i le face in legatura cu desele ei deplasari si reactiona reprosandu-i si ea sotului ca nu se achita nici el de obligatiile casnice .
Desi partile au incheiat casatoria lor dupa ce fiecare au avut casatoriei anterioare (doua casatorii reclamantul-parat reconventional si una parata-reclamanta reconventional) fapt ce ar fi trebuit sa le indemne la autocenzura la echilibru si chibzuinta pentru a nu pune in pericol si aceasta casatorie deopotriva acestea s-au dovedit ambele inflexibile si indisponibile pentru a rezolva in mod cooperant problema, de altfel minora, cu care s-au confruntat in casnicia lor .
Partile au inteles sa-si rezolve criza conjugala prin separarea lor in fapt .
Martora H. M. a aratat ca in ziua cand partile s-au separat in fapt acestea s-au certat in prezenta ei si ca l-a auzit pe reclamantul-parat reconventional spunand sotiei sa plece din locuinta sa, iar mai apoi a aflat ca aceasta a si parasit locuinta in ziua respectiva.
Prin urmare, in opinia instantei de fond, nu afectiunea psihica de care sufera parata-reclamanta reconventional si nu recurgerea reclamantului-parat reconventional la violenta fizica  sunt cauzele alterarii casatoriei partilor, ci inabilitatea acestora de a rezolva intr-un mod cooperant problemele cu care s-au confruntat .
Afectiunea psihica de care  sufera parata reclamanta-reconventional, este, in opinia instantei de fond, mai degradata efectul relatiilor tensionate dintre parti si nu cauza acestor relatii tensionate, iar, pe de alta parte, violenta reclamata de parata reclamanta reconventionala este insuficient dovedita.
Nu este lipsit de importanta si faptul ca exista posibilitatea, ca in conditiile in care partile  s-au casatorit dupa ce au avut alte casatorii anterioare, suportul afectiv -emotional al casatoriei lor sa nu fi fost suficient de solid imprejurare care asociata cu inabilitatea acestora de a rezolva intr-un mod cooperant problemele lor conjugale   le-a determinat pe parti sa creada ca singura solutie a problemelor cu care se confrunta este divortul si sa actioneze ca atare separandu-se in fapt .
Asa fiind, instanta de fond a apreciat ca ambele parti sunt deopotriva vinovate pentru starea actuala a raporturilor lor de casatorie, care se infatiseaza in opinia instantei atat de grav vatamate incat fac imposibila continuarea casatoriei .
Prin urmare, instanta de fond a considerat intemeiate cererile de divort formulate de parti si invocand disp. art.373 lit." b"  Cod civ., le-a admis si a desfacut casatoria partilor prin divort intemeiat pe culpa comuna.
Din certificatul de casatorie eliberat partilor reiese ca anterior casatoriei parata-reclamanta reconventional purta numele de BALIN si ca prin casatorie aceasta a dobandit numele sotului ei . Cum nu exista un acord intre parti ca parata reclamanta-reconventional sa-si pastreze si dupa divort numele dobandit prin casatorie instanta de fond a facut aplicatia dispozitiilor art.383 al.3 Cod civ. si a dispus ca dupa divort parata sa-si reia numele avut anterior casatoriei .
In continuare, prima instanta a retinut ca din casatoria partilor s-a nascut copilul S. Silvia si ca nasterea acestuia avand loc la 31.01.2009,  copilul este inca minor. Prin urmare, instanta de fond a trebuit sa hotarasca si in privinta efectelor divortului in raport cu copilul avut de parti . Sub acest aspect, s-a retinut ca ambele parti au pledat pentru exercitarea autoritatii parintesti dupa divort de catre un singur parinte si ca fiecare parte s-a recomandat a fi titularul cel mai potrivit pentru exercitiul acestui unui drept .
Pentru a obtine exclusivitate in exercitiul autoritatii parintesti reclamantul-parat reconventional s-a prelevat de afectiunea psihica de care sufera sotia sa despre care a sustinut ca este de natura a fi primejdioasa pentru interesele copilului si de superioritatea confortului oferit de locuinta sa in raport cu locuinta detinuta de parata.
Depozitiile martorilor ascultati, rapoartele de ancheta psihosociala efectuate in cauza si raportul de evaluare psihologica intocmit de Directia de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Maramures releva ca relatia paratei reclamante reconventional cu copilul, care locuieste cu ea de la separarea in fapt a partilor, nu este afectata in niciun fel de afectiunea psihica de care aceasta sufera. Dimpotriva probele demonstreaza ca parata ofera copilului suportul afectiv - emotional necesare unei dezvoltari corespunzatoare si este suficient de preocupata pentru a identifica nevoile copilului si a raspunde intr-un mod potrivit acestor nevoi.
Martora G. M. a descris in depozitia ei conditiile de locuit pe care parata reclamanta le ofera copilului aratand ca aceasta traieste impreuna cu bunica ei intr-o locuinta modesta din satul V., com.C., jud.Maramures care nu este prevazuta cu instalatie de aductiune a apei, dar locuinta este bine ingrijita si incalzita, iar parata reclamanta reconventional dispune si de o alta locuinta a carei constructie inca nu este complet finalizata. Martora a mai aratat ca in lipsa reclamantei-parate reconventional de la locuinta copilul este supravegheat de bunica sau strabunica materna.
Din depozitiile martorilor ascultati dar si din raportul de ancheta psihosociala efectuat de autoritatea tutelara din cadrul Primariei Negresti Oas rezulta ca prin comparatie cu conditiile de locuit oferite copilului de parata reclamanta reconventional cele oferite de reclamantul-parat reconventional sunt superioare .
Potrivit art.397 Cod civ., dupa divort autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parti afara de cazul in care instanta decide altfel, iar potrivit art.398 Cod civ. exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte poate fi dispusa de instanta de divort pentru motive temeinice in considerarea interesului superior al copilului .
In speta din probatoriul administrat nu se desprind elemente ale starii de fapt relevante pentru relatia dintre copil si fiecare parinte , care ar putea sa-l descalifice pe unul din parinti din cotitularitatea autoritatii parintesti .
Nici afectiunea psihica de care sufera parata reclamanta-reconventional si nici conditiile acesteia de locuit, mai modeste prin comparatie cu conditiile de locuit de care dispune reclamantul-parat reconventional, nu pot fi calificate "motive temeinice" care sa conduca la concluzia ca autoritatea parinteasca dupa divort va trebui sa revina doar tatalui copilului.
Asa fiind, instanta de fond a stabilit, in temeiul art.397 Cod civ., ca dupa divort autoritatea parinteasca  cu privire la persoana si bunurile copilului sa fie exercitate de ambii parinti. Stabilind, in conformitate cu art.400 Cod civ., locuinta copilului dupa divort instanta va avea in vedere ca desi confortul locuintei detinuta de parinte este  un criteriu important acesta nu poate fi absolutizat . Copilul partilor a implinit recent varsta de 3 ani, varsta la care prezenta si rolul mamei in viata copilului se impune cu preponderenta. Apoi s-a avut in vedere ca reclamantul parat reconventional locuieste singur si in lipsa acestuia de la locuinta, copilului nu va putea fi supravegheat decat de o persoana straina de familie, in timp ce la locuinta mamei, lipsa temporara a acesteia va putea fi suplinita intotdeauna cu succes de bunica sau strabunica copilului cu care copilul are deja relatii afective bine consolidate .
Asa fiind, instanta de fond a apreciat ca interesul copilului reclama ca acesta sa aiba, dupa divortul parintilor, domiciliul la mama sa .
In conformitate cu art.402 Cod civ. s-a stabilit ca parintele ce nu va locui cu copilul, adica reclamantul-parat reconventional, sa participe la cheltuielile legate de cresterea, educarea,  invatatura si pregatirea profesionala a copilului sub forma unei prestatii banesti periodice, al carui cuantum a fost stabilit in functie de criterii indicate de art.529 al.1 si 2 Cod civ..
In lipsa de dovezi pe baza carora sa se poata stabili nivelul veniturilor realizate de  reclamantul-parat reconventional instanta de fond a socotit veniturile realizate de acesta ca fiind echivalente cu nivelul salariului de baza minim brut garantat in plata pe economia nationala, stabilit in anul 2011 prin H.G. nr.1193/2010 ca fiind de 670 lei, iar pentru anul 2012 stabilit prin H.G. nr.1125/2011, la 700 lei .
Asa fiind, instanta de fond obligat pe reclamantul-parat reconventional sa plateasca copilului sau minor o pensie de intretinere de 167,00 lei lunar incepand cu data de 21.09.2011 pana la 01.01.2012 si 170,00 lei lunar incepand cu data de 01.01.2012 pana la majoratul copilului .
In temeiul art.274 Cod proc.civ., reclamantul-parat a fost obligat sa plateasca paratei reclamante, 1208,25 lei cheltuieli de judecata tinand cont de faptul ca divortul a fost pronuntat din culpa comuna.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul-parat reconventional S. I., solicitand, in principal, admiterea apelului, schimbarea in tot a sentintei atacate, in sensul admiterii in totalitate a actiunii si a desfacerii casatoriei din culpa exclusiva a paratei, stabilirea ca autoritatea parinteasca cu privire la persoana si bunurile minorei sa se exercite in mod exclusiv de catre reclamant, stabilirea ca dupa divort copilul minor sa aiba domiciliul la apelant cu obligarea intimatei la plata unei pensii de intretinere raportat la salariul minim pe economie si cu respingerea cererii reconventionale ca nefondate, iar in subsidiar, admiterea apelului, schimbarea in parte a sentintei atacate, in sensul stabilirii ca dupa divort copilul minor sa aiba domiciliul la apelant, cu obligarea intimatei la plata unei pensii de intretinere raportat la salariul minim pe economie si cu respingerea cererii reconventionale ca nefondate.
Prin Decizia civila nr. 201/Ap/20 noiembrie 2012 s-a respins apelul reclamantului-parat reconventional S. I., impotriva Sentintei civile nr.168/2012 pronuntata de Judecatoria Negresti Oas in dosar nr.1420/266/2011, in contradictoriu cu intimata S. M., domiciliata  in com., V., jud.M.
A fost obligat apelantul sa achite intimatei 1500 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta astfel, instanta de apel a avut in vedere urmatoarele considerente:
Conform foii de observatie clinica, intimata a fost internata pentru prima oara la data de 13.05.2011 la Clinica Psih.II avand ca diagnostic - episod depresiv acuzand o stare de stres, derivata din situatia familiala, respectiv comportamentul sotului.
Conform foii de observatie clinica generala eliberata de Clinica Psihiatrie II Cluj, intimata a fost diagnosticata cu tulburare mixta anxios-depresiva.
La capitolul "epicriza" al foii de observatie se mentioneaza ca pacienta se prezinta la internare din proprie  initiativa - la data de 14.06.2011 pentru o psihopatologie manifestata prin dispozitie trista, idei prevalente  legate de situatia din familie, etc., fiind externata la data de 20.06.2011.
Certificatul medico-legal de expertiza medico-legala psihiatrica concluzioneaza ca intimata prezinta reactie anxios depresiva, avand capacitatea psihica de a aprecia continutul si  consecintele faptelor sale, are discernamant.
Martorii audiati in cauza, atat in fata instantei de fond, cat si in apel, au declarat ca au aflat despre faptul ca intimata a urmat tratament, fara a-l putea determina si fara a indica manifestari comportamentale nefiresti nici in raport cu familia, copilul, nici in comunitatea locala.
Actele medicale reflecta atat o suprasolicitare nervoasa a intimatei generata in contextul familial, cat si constientizarea acesteia si dorinta de remediere. Apreciem ca intimata, recunoscand problemele de natura psihica cu care s-a confruntat si manifestand initiativa in rezolvarea lor, dovedeste responsabilitate si dorinta de a-si pastra echilibrul in familie si societate.
Raportul de evaluare psihologica intocmit la 19.01.2012 de DGASPC Maramures confirma ca intimata are un comportament adecvat fata de  minora, oferindu-i protectie, siguranta, dragoste, o buna ingrijire atat fizica, cat si psihica, minora neprezentand semne de abuz fizic sau emotional.
Coroborand aceste probe pe care le apreciem ca fiind neutre si obiective cu declaratiile martorilor, conchidem ca problemele medicale ale intimatei nu pot constitui in sine un temei justificat pentru desfacerea casatoriei, reprezentand culpa exclusiva a acesteia.
Martorii declara ca apelantul si-a agresat sotia, fapt sustinut si prin Ordonanta Parchetului de pe langa Judecatoria Negresti Oas, prin care acestuia i s-a aplicat amenda administrativa de 1000 lei, cat si prin certificatul medico-legal constatator al leziunilor traumatice (fila 40).
S-a retinut, totodata, ca apelantul-reclamant prin interogator (fila 31 dosar fond) a negat exercitarea  violentelor fizice asupra paratei.
De asemenea, martorii (inclusiv martora R.M. propusa de apelant) declara ca apelantul intretine relatii de concubinaj, desi acesta prin interogator a negat si acest fapt.
Aceste probe dovedesc cu prisosinta culpa apelantului-reclamant in destramarea casatoriei, dupa cum corect a retinut si instanta de fond.
Apelantul invoca, de asemenea, interesul superior al minorului care ar fi mai bine ocrotit prin conditiile materiale si afective oferite de tata.
Tribunalul a apreciat ca interesul superior al minorei este acela de a creste intr-un mediu caracterizat prin stabilitate, afectivitate si siguranta. Conditiile materiale nu pot conferi - in sine, climatul necesar in acest sens si nu pot suplini lipsa mamei pentru o fetita de 3 ani.
Pe de alta parte, tatal are posibilitatea si datoria de a-si sustine material copilul fara a-l lipsi de prezenta materna.
In consecinta, apreciind ca legala si temeinica hotararea atacata, tribunalul, in baza art.296 Cod proc.civ., a respins apelul declarat de reclamantul-parat reconventional, in baza art.274 Cod proc.civ., apelantul fiind obligat sa achite intimatei 1500 lei cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamantul S.I., solicitand admiterea acestuia, modificarea deciziei recurate in sensul admiterii apelului.
In dezvoltarea motivelor de recurs recurentul a criticat hotararea pentru nelegalitate si netemeinicie, aratand ca motivarea neconvingatoare a instantei de apel se bazeaza pe respingerea argumentului cu privire la starea de sanatate mentala a intimatei.
A subliniat ca singura culpa care a dus la separare, la relatiile tensionat intre parti o are intimata, si, indiferent din partea carei persoane a venit initiativa internarii intr-o clinica de psihiatre a intimatei ar fi trebuit sa dea de gandit instantei de apel durata foarte mare a internarilor si episoadelor destul de numeroase.
A subliniat ca, certificatul medico-legal depus la instanta de fond nu este o proba judiciara, acesta fiind emis la cererea intimatei si nu la solicitarea instantei.
A aratat apoi ca, chiar daca s-ar retine o culpa a recurentului in agravarea bolii, instantei trebuia sa-i dea de gandit ca fetita este lasata pe mana unei mame bolnave, care in reprezentarea acesteia o iubeste si ii vrea binele, dar in aceeasi masura ameninta ca se va sinucide si va lua fetita cu ea.
De asemenea a aratat ca relatii de concubinaj a dezvoltat si intimata asa incat motivarile referitoare doar la intretinerea unor astfel de relatii de catre recurent sunt neprobate.
In concluzie, a aratat ca instanta nu a tinut cont de interesul superior al copilului care risca sa fie incalcat sau sa-i fie pusa viata in pericol din cauza bolii si a comportamentului intimatei.
A subliniat totodata ca, conditiile materiale oferite de apelant sunt net superioare celor pe care le poate pune la dispozitie intimata.
Mai mult, trebuia adaugat si faptul ca mediul urban fata de mediul dintr-un sat izolat ar fi de preferat precum si conditiile legate de crestere si educare superioare care i-ar fi oferite intr-un oras sunt preferabile celor de la tara.
Prin intampinarea depusa la dosar de catre intimata s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinand recursul declarat prin prisma criticilor invocate, instanta de recurs a constatat a fi nefondat, urmare a celor de mai jos:
Astfel, cea dintai critica invocata de recurent, prin care se sustine culpa exclusiva a paratei in destramarea raporturilor de familie nu a fost primita, in conditiile in care probatiunea administrata in cauza contureaza si culpa acestuia, pornind de la faptul ca sub durata casatoriei a intrat intr-o relatie extraconjugala, manifestand si un comportament agresiv fata de parata, dupa cum rezulta si din Ordonanta Parchetului de pe langa Judecatoria Negresti - Oas si din certificatul medico-legal depus la dosar.
Referitor la cererea de exercitare a autoritatii parintesti exclusiv de catre acesta, criticile sunt de asemenea nefondate, corect instantele apreciind ca ambii parinti sunt indreptatiti sa exercitate autoritatea parinteasca fata de minora S. nascuta in 31 ianuarie 2009, neexistand nici un motiv intemeiat de a-i limita acest drept mamei parate.
In acest sens este de precizat ca in materia divortului Noul Cod Civil prin dispozitiile art. 397 consacra regula potrivit caruia dupa divort autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, incredintarea minorului unuia dintre parinti putandu-se dispune cu titlu de exceptie pentru motive intemeiate, potrivit dispozitiilor art. 398 Cod Civil.
De asemenea, dispozitiile art. 263 Cod Civil si prevederile Legii nr. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului prevad ca toate masurile luate trebuie sa fie subordonate interesului superior al copilului.
In speta, nu s-a facut dovada ca parata ar avea o atitudine  necorespunzatoare fata de minora asa incat nu se justifica cererea reclamantului de a o inlatura pe mama de la luarea deciziilor ce privesc minora, esential fiind ca, pentru o dezvoltare armonioasa a copilului si pentru respectarea interesului sau superior, ambii parinti sa fie prezenti in viata sa si sa-si exercite  drepturile si obligatiile parintesti ce le revin.
Apararile recurentului legate de starea de sanatate a intimatei, nu sunt de natura a impune o alta concluzie, atata timp cat prin nici o proba administrata in cauza nu s-a dovedit ca  parata, prin comportamentul sau, ar prezenta un pericol pentru minora, ci, din contra, dupa cum corect  subliniaza si instanta de apel raportul de evaluare psihologica intocmit de DGASPC Maramures confirma sentimentele de afectiune pe care mama le are fata de minora, fiind evidentiat comportamentul adecvat al acesteia, aspectul ingrijit din punct de vedere fizic si psihic, mentionandu-se totodata in raport faptul ca minora cauta tot timpul prezenta mamei, fiind dezvoltat intre ele un atasament natural pozitiv mama - fiica.
In ceea ce priveste locuinta minorei, data fiind varsta sa frageda s-a apreciat ca este in interesul superior al acesteia sa fie stabilita la mama, unde beneficiaza de conditii normale de crestere si siguranta necesare pentru o dezvoltare armonioasa a unui copil mic, asa incat nici cererea formulata in acest sens in subsidiar de catre reclamant nu va fi primita.
Fata de cele ce preced, s-a constatat ca instanta de apel a facut o corecta aplicare a dispozitiilor legale incidente in materie, neputandu-se retine nici un motiv de recurs din cele prevazute de art. 304 Cod procedura civila, astfel ca in temeiul dispozitiilor art. 312 alin. 1 Cod procedura civila se va respinge recursul ca nefondat.
Fiind in culpa procesuala, in temeiul dispozitiilor art. 274 Cod procedura civila recurentul a fost obligat la 2000 lei cheltuieli de judecata in favoarea intimatei suma ce reprezinta onorariu avocatial.