Uzucapiune. Neindeplinirea conditiei posesiei neechivoce

Sentinta civila nr. 852/17.05.2011  Uzucapiune. Neindeplinirea conditiei posesiei neechivoce


Asupra actiunii civile de fata instanta constata urmatoarele
Prin cererea nr.54/188/2011 inregistrata la aceasta instanta, reclamantii A,B  au chemat in judecata paratii  T V, T I, N A, si COMUNA B pentru a se constata in contradictoriu cu acestia dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune cu privire la suprafata de 705 m.p.teren curti constructii si arabil si constructiile edificate pe acest teren, constand intr-o casa in suprafata de 96 m.p. si o anexa gospodareasca in suprafata de 46 m.p.
In motivarea actiunii, reclamantii arata ca s-au casatorit in anul 1975 iar suprafata de teren aratata o are in folosinta din acelasi an, fiind primita cu titlu de  zestre si avans la succesiune de la parintii reclamantului. Casa batraneasca a fost renovata din temelie iar in anexa la casa au locuit parintii pana la deces, anexa fiind edificata impreuna cu tatal partilor. In registrul agricol figureaza ca posesor din 1976, fapt cunoscut de parati care au acceptat posesia indelungata pana in prezent si nu au existat divergente. Dupa decesul autorului comun, survenit in august 2010, doar fratele T V pretinde cu titlu de teren indiviz o servitute de trecere.
In dovedirea actiunii reclamantii au depus la dosar planul de situatie, adeverinta de la Registrul agricol, acte de stare civila.
Paratii  legali citati, s-au prezentat in instanta, si cu exceptia paratului Bondar Petrica au aratat ca nu sunt de acord cu actiunea deoarece reclamantul urmareste sa obtina un bun succesoral pe calea unei actiuni in constatare.
In cauza s-a dispus la cererea paratului T V audierea martorilor G D si H P.
Actiunea a fost timbrata cu suma de 711 lei taxa judiciara si 5 lei timbru judiciar.
Din probatoriul administrat in cauza instanta retine urmatoarele:
Reclamantul a fost inzestrat incepand cu anul 1974 cu suprafata de 705 m.p. teren curti constructii si arabil situat in intravilanul satului Sabasa Comuna Borca, asa cum rezulta din adeverinta depusa la fila 9. Din acest an, reclamantul s-a inregistrat  intr-un rol agricol propriu ca urmare a inzestrarii, fapt confirmat si de ceilalti parati care au aratat ca autorii i-au inzestrat pe fiecare in parte cu terenuri.
Reclamantul este descendent de gradul I alaturi de ceilalti parati in cauza, dupa defunctii T I si E fapt ce rezulta din actele de stare civila depuse in cauza.
Din anul 1974 pana in prezent, reclamantul a stapanit suprafata de teren invocata in petitul actiunii, insa posesia comporta o serie de discutii in raport de faptul ca reclamantul urmareste sa o opuna in primul rand celorlalti cosuccesori, la randul lor descendenti din acelasi autor.
Insusi reclamantul in motivarea actiunii isi fondeaza actiunea pe premiza ca terenul i-a fost dat cu titlu de zestre si „avans la succesiune”. Daca oricare alt tert ar putea percepe legatura dintre reclamant si bunuri ca o posesie, din punctul de vedere al celorlalti cosuccesori aceasta prezinta un caz tipic de echivocitate.
Conform art.1846 Cod Civil, posesia consta in detinerea unui lucru exercitata de titular in numele sau. Decurgand de aici, posesia ca o stare de fapt, o stapanire materiala asupra unui bun ce permite posesorului sa se comporte ca si cum ar fi titularul adevarat al dreptului real. Nu este suficient ca posesia sa cumuleze elementele constitutive corpus si animus ci conform art.1847 Cod Civil, pentru a putea prescrie, se cere ca posesia sa fie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar. Alaturat acestor conditii, practica instantelor judecatoresti a omologat astfel cum se prevede si in Codul civil francez, necesitatea ca posesia sa fie neechivoca.
In speta, daca sub aspect formal reclamantul a exercitat o posesie continua, neintrerupta, nu a fost tulburat de nici un tert si s-a manifestat public si sub nume de proprietar, in privinta intentiei cu care reclamantul a posedat, raportat si la atitudinea si a celorlalti coindivizari, exista indoiala in a se califica posesia ca fiind exercitata in numele reclamantului si nu in numele succesiunii. Ca si ceilalti parati, si reclamantii au stapanit permanent constienti fiind ca terenul provine de la parintii reclamantului pe calea inzestrarii. Acest fapt a facut posibila, dupa decesul autorilor,  reprezentarea in mintea oricaruia dintre succesori a iminentei unei actiuni de partaj succesoral.
Este adevarat ca in aparenta, atat actiunea de partaj succesoral cat si o actiune in constatare ar avea drept finalitate nasterea in patrimoniul reclamantului a dreptului de proprietate asupra imobilului in speta. Se impune insa a fi nuantata o distictie foarte importanta sub aspect patrimonial. Astfel, in cazul unei actiuni de partaj succesoral, cu toate ca inzestrarile de cele mai multe ori in mod firesc sunt atribuite in loturile titularilor, nu poate fi neglijat faptul ca exista diferente valorice intre loturi, diferente care pe considerentul echitatii se impun a fi egalizate prin sulta, sau ca uneori aceste echitati se rezolva prin corectii calitative si cantitative ale loturilor prefigurate initial prin inzestrare. In cazul particular al actiunii in constatare, egalizarea valoric inzestrarilor este evitata in defavoarea celor care au primit terenuri de o valoare scazuta, fapt care este inechitabil, nepermis, iar judecatorul nu poate sa-si dea concursul intr-o asemenea actiune de eschivare de la plata sultei.
Martorii audiati in cauza confirma ceea ce si paratii au aratat respectiv faptul ca intreaga comunitate cunostea provenienta terenului si faptul ca reclamantul detine o inzestrare, astfel ca posesia nu era exercitata in nume propriu ci in numele succesiunii. Inscrierea bunurilor in registrul agricol al reclamantilor si plata impozitelor nu ofera legitimitate in sensul unei posesii neechivoce. Aceasta operatiune are menirea de a pune cheltuielile aferente folosirii unui bun in sarcina celui care il utilizeaza efectiv. Ar fi fost lipsit de moralitate ca reclamantii, locuind in casa si pe terenul parintilor, sa lase obligatiile fiscale tot in sarcina acestora.
Cat priveste constructiile edificate, acestea sunt prezumate a aprtine proprietarului fondului pe care sunt construite, adica apartin succesiunii. Lucrarile de renovare invocate de reclamanti pot imbraca forma unor creante impotriva patrimoniului succesoral dar nu confera un drept de proprietate. In mod similar, si in situatia anexei edificata langa casa, despre care s-a aratat ca a fost construita impreuna cu autorul.
In concluzie, judecatorul nu neaga eventualele drepturi subiective dobandite de reclamanti fie prin inzestrare fie prin executarea lucrarilor de constructie, aceste drepturi insa, in probabilitatea existentei lor nu pot fi aparate pe calea actiunii in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, intrucat nu este dovedit un element fundamental pentru acest mod de dobandire a proprietatii si anume posesia, cu toate elementele cumulativ cerute.
In raport de toate aceste considerente, instanta apreciind ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art.1847 Cod Civil, urmeaza sa respinga actiunea ca nefondata.