Fond funciar

R O M A N I A
TRIBUNALUL COVASNA
SECTIA CIVILA

DECIZIA CIVILA NR. 471/R/2012
Sedinta publica din data de 09 octombrie 2012
Instanta constituita din:
PRESEDINTE: …….
JUDECATOR: ……………
JUDECATOR: ………
GREFIER: ……………

Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra recursurilor declarate de petenta CS. A., prin mandatar CS. J., cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat „Tanasoaia, Diaconeasa si Asociatii” cu sediul profesional in municipiul Bucuresti, ………… si intimata T. M., cu domiciliul in localitatea Zagon, ……., judetul Covasna in contradictoriu cu intimatele COMISIA JUDETEANA COVASNA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, cu sediul in municipiul Sfantu Gheorghe, Piata Libertatii, nr. 4, judetul Covasna si S.C. ..... S.R.L. prin reprezentant legal, cu sediul in localitatea Zagon, judetul Covasna, impotriva sentintei civile nr. 292 din 12 martie 2012 a Judecatoriei Targu Secuiesc, pronuntata in dosarul civil nr. 3843/119/2011, avand ca obiect fond funciar.
      La apelul nominal, facut in sedinta publica de astazi, partile sunt lipsa.
      S-a facut referatul cauzei, dupa care:
Dezbaterile in cauza civila de fata au avut loc in sedinta publica din data de 25 septembrie 2012, cand partea prezenta prin aparatorul ales a pus concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta de la acel termen de judecata, care face parte integranta din prezenta, iar instanta, in temeiul art. 260 alin. 1 Cod procedura civila, din lipsa de timp pentru deliberare, a amanat pronuntarea pentru 02 octombrie 2012, respectiv data de astazi cand, in aceeasi compunere, a decis urmatoarele:
      
T R I B U N A L U L

      Constata ca prin sentinta civila nr. 292 din 12 martie 2012 a Judecatoriei Targu Secuiesc, a fost admisa exceptia inadmisibilitatii petitului al doilea din cererea formulata de reclamanta Cs. A., prin mandatar Cs. J., impotriva paratilor T. M., Comisia Judeteana Covasna pentru aplicarea Legii Fondului Funciar, S.C. ..... S.R.L., petit prin care s-a solicitat constatarea dreptului de proprietate al reclamantei pentru ½ din suprafata terenurilor pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlurile de proprietate nr. 5500/30.08.2005, nr. 5751/03.05.2006, anume pentru suprafata de 28,58 ha, exceptie invocata de instanta din oficiu.
      A fost admisa in parte cererea formulata de reclamanta Cs. A., prin mandatar Cs. J., impotriva paratilor T. M., Comisia Judeteana Covasna pentru aplicarea Legii Fondului Funciar, S.C. ..... S.R.L., doar cu privire la constatarea nulitatii absolute partiale a titlurilor de proprietate nr. 5500/30.08.2005 si nr. 5751/03.05.2006 emise pe numele lui T. M. si cu privire la obligarea paratei T. M. sa-i remita reclamantei Cs. A. pretul de 52.500 lei si pretul de 233.000 lei, ambele actualizate pana la data platii efective.
      A fost respins ca inadmisibil petitul de a se recunoaste dreptul de proprietate al reclamantei asupra ½ din terenurile asupra carora s-a reconstituit dreptul de proprietate prin cele doua titluri de proprietate pentru T. M., anume pentru suprafata de 28,58 ha.
      A fost respins ca neintemeiat petitul de constatare a nulitatii absolute partiale a contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 1069/2006 de B.N.P. Domokos Erno Attila, prin care T. M. i-a vandut lui S.C. ..... S.R.L. 20 ha padure pentru pretul de 105.000 lei si de a se dispune restituirea catre reclamanta a suprafetei de 10 ha padure, precum si petitul pentru restul pretentiilor banesti solicitate de reclamanta de la parata T. M. si neacordate de instanta prin sentinta pronuntata.
      S-a  constatat nulitatea absoluta partiala a titlurilor de proprietate nr. 5500/30.08.2005 si nr.
5751/03.05.2006 emise de Comisia Judeteana Covasna pentru aplicarea Legii Fondului Funciar pe numele lui T. M., in calitate de mostenitoare a lui T. A., anume doar pentru suprafata de 5 ha padure din primul titlu de proprietate si pentru suprafata de 23,58 ha padure din al doilea titlu de proprietate.
      A fost obligata parata T. M. sa-i remita reclamantei Cs. A. pretul de 52.500 lei si pretul de 233.000 lei, ambele actualizate pana la data platii efective.
      Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut urmatoarea stare de fapt:
      Reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate (nr. 86/02.03.2000) dupa autorul T. A. dupa care a invocat 57 ha padure, din care la vremea respectiva a solicitat doar 10 ha (conform dispozitiilor legale de la acea vreme) – fila 15. Aceasta cerere este semnata doar de Cs. A., dar in partea introductiva apare ca solicitant si T. M., trecuta deasupra.
      Totodata, parata T. M. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate (nr. 5/17.08.2005) ce reprezinta o reinnoire a cererii anterioare, tot dupa autorul T. A., dupa care a invocat cele 57,17 ha padure, cu mentiunea ca solicitarea era doar pentru 47,17 ha, 10 ha padure fiind deja restituit.
      S-a emis titlul de proprietate nr. 5500/30.08.2005 pentru 10 ha padure pe numele lui T. M. in calitate de mostenitoare dupa T. A. si nr. 5751/03.05.2006 pentru 47,17 ha padure pe numele lui T. M. in calitate de mostenitoare dupa T. A..
      Prin contractul de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 1069/2006 de B.N.P. Domokos Erno Attila cu sediul in orasul Covasna, T. M. a vandut 20 ha padure (nr. cadastral 97 din C.F. 5606 Zagon) lui S.C. ..... S.R.L. pentru pretul de 105.000 lei.
      Prin contractul de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 1070/2006 de B.N.P. Domokos Erno Attila, T. M. a vandut 10 ha padure (nr. cadastral 96 din C.F. 5607 Zagon) lui S.C. …. S.R.L. pentru pretul de 70.000 lei. Prin contractul de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 80/2007 de B.N.P. Kristof M. Iuliana cu sediul in municipiul Targu Secuiesc, S.C. …. S.R.L. a vandut cele 10 ha padure lui S.C. ………. S.R.L. pentru pretul de 1.215.000 lei.
      Prin contractul de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 1068/2006 de B.N.P. Domokos Erno Attila, T. M. a vandut 27,17 ha padure (nr. cadastral 98 din C.F. 5608 Zagon) lui S.C. …. S.R.L. pentru pretul de 396.000 lei. Prin contractul de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 80/2007 de B.N.P. Kristof M. Iuliana, S.C. ……… S.R.L. a vandut cele 27,17 ha padure lui S.C. ……  S.R.L. pentru pretul de 1.215.000 lei ( acelasi sus aratat) , cu mentiunea ca vanzarile catre SC ……. SRL au avut un pret global de 1.215.000 lei.
      In momentul judecarii in fond a cauzei S.C. …. S.R.L era radiata prin schimbarea sediului si cea cu sediul in Bucuresti se afla in faliment sub incidenta Legii nr. 85/2006.
      Cu privire la aspectele de drept ale cauzei prima instanta a retinut ca din rezolutia din 22.03.2011 a Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Secuiesc, precum si din actele de stare civila depuse la dosar, a rezultat ca Cs. A. si T. M. sunt ambele descendente dupa T. A., prima dupa mama sa, numita tot Cs. A., care a fost sora cu T. M..
      Conform art. 11 din Legea nr. 18/1991 in baza careia s-au formulat cererile de reconstituire in prezenta cauza, titlul se elibereaza pe numele tuturor mostenitorilor, iesirea din indiviziune dintre ei urmand sa se realizeze pe calea dreptului comun. Cs. A. avand in egala masura cerere de reconstituire din anul 2000 la fel ca si T. M., titlul de proprietate nr. 5500/30.08.2005 emis pentru 10 ha padure trebuia sa le cuprinda pe ambele mostenitoare.
      In ce priveste al doilea titlu de proprietate, pentru 47,17 ha, s-a stabilit in practica faptul ca odata formulata cererea dupa un autor, daca se dovedeste o suprafata mai mare in timpul procedurii la comisii, cererea este valabil facuta si pentru suprafata dovedita in plus. Mai mult, in chiar cererea din anul 2000 Cs. A. a invocat cele 57 ha padure, din care a cerut doar 10 ha pentru ca atat era limita permisa de lege la reconstituire. Nu a putut fi primita apararea paratei T. M. si nici a paratei Comisia Judeteana Covasna in sensul ca reclamanta nu are dreptul la reconstituirea pentru restul de 47,17 ha pentru ca n-ar fi formulat cerere, de vreme ce aceeasi cerere din 2000 a fost semnata de ambele mostenitoare, iar una a fost solutionata favorabil si cealalta nu.
      Astfel, prima instanta a constatat ca in baza art. III lit. „a” din Legea nr. 18/1991 modificata prin Legea nr. 169/1997 cele doua titluri de proprietate sunt lovite de nulitate absoluta partiala in sensul ca T. M. este persoana neindreptatita la intreaga suprafata de 57,17 ha, avand dreptul
doar la jumatate din aceasta suprafata conform actelor de stare civila si cotelor legale de mostenire.
      Nu a fost primita apararea lui T. M. in sensul ca Cs. A. ar fi primit 10 ha padure prin titlul de proprietate nr. 4615/19.05.2004 dupa autorul T. A., deoarece acest titlu se refera la alti beneficiari decat Cs. A., priveste ale carti funciare decat cele avute in vedere pentru 57,17 ha padure din prezentul litigiu si alte raporturi juridice.
      Pentru cartile funciare in care sunt cuprinse cele 57 ha padure si pentru care s-au depus cererile sus aratate din anii 2000 si 2005 atat reclamanta Cs. A. cat si parata T. M. erau indreptatite.
      Judecatoria a aratat ca petitul doi din actiune se refera la recunoasterea dreptului de proprietate al reclamantei asupra ½ din terenurile asupra carora s-a reconstituit dreptul de proprietate prin cele doua titluri de proprietate pentru T. M., anume pentru suprafata de 28,58 ha. Acest petit are natura juridica a unei cereri in constatare ce este inadmisibila conform art. 111 Cod civil atata timp cat se poate cere realizarea dreptului. Reclamanta avea la dispozitie plangerea impotriva hotararii Comisiei Judetene, impotriva refuzului de solutionare (caz in care instanta, prin controlul pe care este investita sa-l exercite asupra actelor comisiilor de fond funciar, se subroga in atributiile comisiilor chiar si cu privire la reconstituire – aspect stabilit in practica pentru motivul nerespectarii de catre comisii a termenului rezonabil de solutionare), apoi calea modificarii titlurilor de proprietate in sensul introducerii si a reclamantei in aceste titluri alaturi de T. M. (caz in care ar fi urmat o dezbatere potrivit dreptului comun conform art. 11 din Legea nr. 18/1991 sus aratat).
      S-a mai retinut ca reclamanta a ales sa ceara anularea titlurilor ca urmare a constatarii nulitatii absolute si a aratat verbal ca apreciaza ca in urma declararii nulitatii , terenul, ca regim juridic, revine la dispozitia comisiilor caz in care este inadmisibil sa se ceara constatarea dreptului sau de proprietate pe calea succesiunii de drept comun.
      Fata de cele de mai sus prima instanta a respins ca inadmisibil acest petit, odata cu admiterea exceptiei inadmisibilitatii lui invocata de instanta din oficiu.
      In ce priveste cererea reclamantei de a se constata nulitatea absoluta partiala a contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 1069/2006 de B.N.P. Domokos Erno Attila cu sediul in orasul Covasna, prin care T. M. i-a vandut lui S.C. ..... S.R.L. 20 ha padure pentru pretul de 105.000 lei si de a se dispune restituirea catre reclamanta a suprafetei de 10 ha padure, prima instanta a constatat ca in temeiul principiului stabilitatii raporturilor juridice, art. III alin. 24 din Legea nr. 169/1997 modificata prin Legea nr. 247/2005 prevede ca in cazul unor instrainari succesive ale terenurilor, cel ce a vandut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat sa remita pretul actualizat fostului proprietar ramas fara teren. Rezulta ca raporturile intre instrainator si dobanditorul succesiv raman neatinse.
      In speta titlul de proprietate pe baza caruia T. M. a vandut cele 20 ha padure a fost constatat nul pentru partea de jumatate drept de reconstituire a reclamantei, in speta pentru 10 ha padure, astfel T. M. trebuie sa fie obligata sa remita pretul actualizat reclamantei ramasa fara teren. Raporturile intre T. M. si S.C. ..... S.R.L. raman neatinse.
      Judecatoria a motivat ca este cert ca odata reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului si punerea in posesie realizata in beneficiul  lui T. M. , terenul  vandut nu mai poate fi reconstituit in natura reclamantei astfel ca legiuitorul a dat valoare principiului stabilitatii raporturilor juridice si a oferit solutia obligarii vanzatorului la restituirea pretului actualizat catre cel indreptatit.
      A rezultat in opinia primei instante ca petitul  nr. 3 , asa cum a fost formulat , anume constatarea nulitatii absolute partiale a contractului de vanzare – cumparare si restituirea celor 10 ha catre reclamanta ( fara sa se arate de catre cine) este neintemeiat raportat la dispozitiile legale sus aratate, sens in care a fost respins ca atare.
      Prima instanta a mai motivat ca  reclamanta a aratat verbal in sedinta ca petitul nr. 4 il sustine doar daca se respinge petitul 3, acesta fiind sensul sintagmei „in subsidiar”. Astfel fiind respins petitul 3, prima judecatoria a analizat si al patrulea petit, anume ca in cazul in care nu se poate restitui suprafata de 10 ha padure, T. M. s-o despagubeasca pe reclamanta cu 250.500 lei paguba efectiva pentru 20 ha vandute lui S.C. ..... S.R.L. cat si pentru suprafata de 37,17 ha padure vandute lui S.C. ……. S.R.L. in faliment, precum si cu 607.500 lei beneficiu nerealizat, sume la care sa se adauge dobanda legala de la data introducerii actiunii pana la plata efectiva.
      Sub acest aspect prima instanta a constatat ca temeiul juridic al despagubirii nu il reprezinta raspunderea civila contractuala sau delictuala a lui T. M., ci art. III alin. 24 din Legea nr. 169/1997 modificata prin Legea nr. 247/2005, care se refera la remiterea de catre cel ce a vandut terenul pe baza titlului constatat nul, a pretului actualizat fostului proprietar ramas fara teren.
      Judecatoria a motivat in acest sens ca in speta este vorba de pretul actualizat, nu de valoarea de circulatie a padurii sau de paguba efectiva si de beneficiu nerealizat. Din cele 20 ha teren vandute lui S.C. ..... S.R.L., reclamanta avea vocatie la reconstituirea a jumatate, deci a 10 ha. Cele 20 ha au fost vandute lui S.C. ..... S.R.L. pentru pretul de 105.000 lei. Jumatate din pretul de vanzare a celor 20 ha este 52.500 lei , astfel ca  urma sa fie obligata  parata T. M. sa remita reclamantei Cs. A. pretul de 52.500 lei actualizat pana la data platii efective.
      Din cele 37.17 ha vandute lui S.C. …….. S.R.L., reclamanta avea vocatie la reconstituirea a jumatate, deci a 18,58 ha. Cele 37,17 ha au fost vandute lui S.C. ….. S.R.L. pentru pretul de 466.000 lei (70.000 lei + 396.000 lei). Jumatate din pretul de vanzare a celor 37,17 ha este 233.000 lei, sens in care urma sa fie obligata parata T. M. sa remita reclamantei Cs. A. pretul de 233.000 lei actualizat pana la data platii efective.
      In ce priveste dobanda legala solicitata de reclamanta, judecatoria a retinut ca  art. 1088 Cod civil prevede ca natura sa juridica este aceea de daune – interese pentru neexecutare si nu poate fi asociata cu alte reparatii cu exceptia materiei comertului, a fidejusiunii si a societatii. Ca atare s-a apreciat ca in speta se acorda actualizarea pretului, rezultand ca este excesiv ca pe langa actualizare sa se acorde si dobanda legala. , drept pentru care prima instanta a respins cererea de acordare a dobanzii legale ca neintemeiata.
      S-a mai stabilit ca reclamanta a solicitat cheltuieli de judecata, dar nu le-a dovedit , astfel ca nu au fost acordate.
      Impotriva acestei sentinte au declarat recurs parata T. M. si reclamanta Cs. A., cea dintai solicitand modificarea sentintei in sensul respingerii actiunii introductive, cea de-a doua solicitand modificarea in parte a sentintei in sensul admiterii in tot a actiunii, respectiv recunoasterea dreptului de proprietate al reclamantei asupra cotei parti de ½ din suprafetele de teren mentionate in titlurile de proprietate nr. 5500/30.08.2005 si nr. 5751/03.05.2006 emise exclusiv pe numele paratei T. M. cu obligarea acesteia la plata sumei de 607.500 lei reprezentand pretul real al contractului de vanzare - cumparare, adica ½ din suma de 1.215.000 lei, cu cheltuieli de judecata in fond si in recurs.
      In motivarea recursului declarat de parata T. M. se arata ca cererea de reconstituire a dreptului de proprietate dupa autorul T. A. a fost depusa de partea reclamanta si cea parata, fiind inregistrata sub nr. 86/02.03.2000, reinnoita prin cererea nr. 05/17.08.2005, acestea conducand la eliberarea titlurilor de proprietate mai sus amintite, nefiind imputabil paratei faptul ca reclamanta nu a raspuns solicitarilor care i-au fost adresate de comisia locala, trebuind a se urma procedura administrativa prevazuta de Legea nr.18/1991, respectiv contestarea solutiei comisiei locale la comisia judeteana si in final plangerea adresata judecatoriei.
      A mai criticat parata T. M. hotararea primei instante mentionand ca judecatoria s-a substituit comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor.
      In motivarea recursului declarat de reclamanta Cs. A., intemeiat in drept pe prevederile art. 3041 Cod procedura civila si  art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, se arata ca sentinta a fost pronuntata cu incalcarea legii intrucat judecatoria s-a aflat in totala eroare asupra obiectului actiunii de fond, in fapt aceasta nefiind una in reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere ci o actiune in constatarea unui drept incalcat printr-o fapta ilicita si acordarea de despagubiri pentru aceasta paguba, cauza cererii de chemare in judecata fiind art. II alin. 1 pct. „vi” din Legea nr. 169/1997 in timp ce cauza dreptului este obtinerea de despagubiri, astfel cum prevad dispozitiile art. III alin. 24 din Legea nr. 169/1997, coroborate cu prevederile art. 998 din vechiul Cod civil, un atare temei de drept fiind mentionat si prin precizarile scrise din data de 05.03.2012.
      Sub acest aspect recurenta Cs. A. a invederat ca exceptia inadmisibilitatii capatului 2 de cerere a fost gresit admisa, ea neavand la indemana calea realizarii dreptului, respectiv plangerea impotriva hotararii comisiei judetene, intrucat hotararea comisiilor, atat la nivel local cat si la nivel judetean, nu a fost vreodata adusa la cunostinta reclamantei, de aceea daca instanta de recurs gaseste ca nu trebuia admisa exceptia inadmisibilitatii atunci sentinta trebuie in tot modificata.
      O alta critica adusa sentintei de recurenta reclamanta Cs. A. s-a referit la faptul ca prima instanta a pronuntat o solutie cu aplicarea gresita a legii, mai exact a dispozitiilor art. 129 alin. 5 Cod procedura civila, ceea ce se circumscrie tot motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, in fapt prima instanta raportandu-se la un pret fictiv si nu la cel real, pentru situatia in care nu se va putea restitui in natura suprafata de 10 ha vanduta catre S.C.  ..... S.R.L. impunandu-se obligarea paratei T. M. la plata a jumatate din pretul de 1.215.000 lei vechi, acesta fiind pretul vanzarii celor 37,17 ha padure de catre S.C. ….. S.R.L. in favoarea S.C. …….S.R.L..
      Recurenta parata T. M. a formulat intampinare subliniind faptul ca dupa autorul T. A. mai sunt de retrocedat inca 200 ha de padure, ceea ce recurenta Cs. A. a omis sa mentioneze, nefiindu-i imputabil faptul ca aceasta nu si-a sustinut si completat cererea de reconstituire adresata comisiei locale, acuzatiile de fals si uz de fals aduse de acesta la adresa ei fiind nefondate, asa cum au si constatat organele de cercetare penala. A mai cerut recurenta T. M.  pe calea  intampinarii sa fie exonerata de plata despagubirilor si a cheltuielilor de judecata.
      Intampinare a depus si recurenta Cs. A. solicitand respingerea recursului paratei T. M., subliniind ca in mod legal si temeinic prima instanta a obligat-o pe recurenta parata la plata sumelor de 52.500 si de 2330.000 lei incasate necuvenit, ambele actualizate pana la data platii efective, in temeiul art. III alin. 24 din Legea nr. 169/1997 modificata prin Legea nr. 247/2005.
      Intimata Comisia Judeteana Covasna pentru Stabilirea Dreptului de proprietate Privata asupra Terenurilor a formulat intampinare dupa inchiderea dezbaterilor asupra recursurilor, prin urmare aceasta nu a mai fost analizata, fiind un act de procedura inregistrat in mod tardiv.
      Examinand sentinta atacata in raport de motivele de recurs ale celor doua parti, tribunalul retine ca parata T. M. critica solutia primei instante in ceea ce priveste remiterea sumelor de bani cu titlu de pret, numai pe calea intampinarii depuse in data de 02.05.2012, adica cu mult dupa implinirea termenului de motivare a recursului, in conditiile in care sentinta atacata s-a comunicat in data de 19.03.2012.
      Este vorba asadar de un motiv de recurs depus peste termen, care nu are caracter de ordine publica, un atare motiv de recurs formulat in mod tardiv nefiind unul la care tribunalul este tinut sa raspunda.
      Celelalte motive de recurs expuse de parata T. M. nu pot fi gasite ca fondate intrucat din moment ce partea parata recunoaste ca cererile de reconstituire a dreptului de proprietate au fost depuse in comun, adica de ambele recurente, urmarindu-se reconstituirea dreptului de proprietate dupa unul si acelasi autor, atunci este evident ca odata ce recurenta reclamanta si-a dovedit descendenta din acest autor (imprejurare in mod corect stabilita de prima instanta), atunci titlurile de proprietate trebuiau eliberate pe numele ambelor mostenitoare, omisiunea comisiei locale si a celei judetene de a include si pe reclamanta ca beneficiara a suprafetelor de teren din cele doua titluri de proprietate, neputandu-se acoperi prin faptul ca reclamanta nu a atacat cu plangere la momentul oportun solutiile celor doua comisii, fiind vorba de un caz de nulitate absoluta prevazut de art. III lit. „a” din Legea nr. 169/1997, in sensul ca reconstituirea s-a realizat in beneficiul unei persoane care nu era indreptatita la intreg ci doar la o cota parte din suprafata mentionata in cele doua titluri.
      Declararea nulitatii partiale a titlurilor de proprietate este un atribut exclusiv al instantelor judecatoresti conform art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, asa incat este gresit a se sustine ca judecatoria ar fi pronuntat o solutie prin care s-a substituit celor doua comisii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor.
      In ceea ce priveste recursul reclamantei Cs. A. tribunalul retine ca prin precizarile scrise depuse la fond la termenul de judecata din 05.03.2012, s-a invederat in mod categoric ca prin intermediul celui de-al doilea petit se are in vedere constatarea dreptului de proprietate asupra a ½ din suprafata terenurilor …”, prin urmare judecatoria s-a pronuntat exact asupra obiectului cu care a fost investita sub acest aspect, solutia de respingere a acestui petit pe calea exceptiei de inadmisibilitate fiind legala si temeinica intrucat nu se poate constata in mod direct un drept de proprietate pentru care Legea nr. 18/1991 a prevazut in mod distinct o procedura speciala de reconstituire, fiind pe deplin just ceea ce a afirmat prima instanta, anume ca partea prejudiciata de nesolutionarea cererilor sale de reconstituire sau prin refuzul de solutionare avea la indemana calea plangerii mai intai la comisia judeteana dupa care urma cenzura instantei de judecata.
      Ca atare, nu se poate cere constatarea unui drept de proprietate in cota parte de ½ in conditiile in care procedura realizarii dreptului era una apta de a fi urmata de partea reclamanta, aceasta avand dreptul la plangere chiar si in situatia refuzului de solutionare a cererii sale, cand evident comisiile, locala si cea judeteana, nu adopta vreo hotarare si cu atat mai mult nu au ce comunica cu partea petenta.
      Pretentiile banesti ale recurentei reclamante, astfel cum se infatiseaza acestea in recurs, sunt nefondate intrucat potrivit art. III alin. 24 din Legea nr.69/1997, in cazul unor instrainari succesive ale terenurilor, cel care a vandut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat sa remita pretul actualizat fostului proprietar ramas fara teren, prin urmare vanzatorul a carui titlu a fost constata nul, fie si numai in parte, are obligatia de a restitui fostului proprietar ramas fara teren, exact parte din pretul pe care el l-a incasat de pe urma primei vanzari si care corespunde cotei parti a proprietarului omis de la procedura de reconstituire, neputand fi obligat sa restituie jumatate din pretul instrainarii practicate intre S.C. …. S.R.L. si S.C. ……… S.R.L. (1.215.000 lei), cata vreme acest din urma pret nu a intrat vreodata in patrimoniul primei vanzatoare, recurenta – parata T. M..
      In consecinta, reclamanta este indreptatita sa primeasca pretul actualizat al instrainarii  avand ca prim vanzator pe parata T. M., potrivit legii Cs. A. neavand dreptul la jumatate din pretul vanzarii celor 37,17 ha de catre S.C. … S.R.L. in favoarea S.C. ……… S.R.L., un atare raport contractual nefiind creat din vointa directa a paratei T. M., ea neparticipand la negocierea si stabilirea pretului celei din urma vanzari, ca atare nu poate datora jumatate din cuantumul unui pret convenit intre dobanditorii succesivi ai celor 37,17 ha padure, tribunalul neavand nicio dovada ca parata T. M. ar fi incasat suma de 1.215.000 lei drept pret real, in locul celui de 466.000 lei platit de S.C. ….. S.R.L. pentru suprafata de  37,17 ha, fata de care recurenta reclamanta a afirmat, fara a dovedi insa, ca ar fi fost un pret fictiv.
      Asa fiind, solutia primei instante se verifica drept legala si temeinica, nu este susceptibila de modificare din perspectiva criticilor incadrate in prevederilor art. 3041 Cod procedura civila si art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, fapt pentru care recursurile declarate vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
      
      Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de parata T. M. si de reclamanta Cs. A. impotriva sentintei civile nr. 292/12.03.2012 a Judecatoriei Targu Secuiesc, pe care o mentine.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica din 09.10.2012.






??

??

??

??




1