Faliment

Prin cererea formulata la data de 21.10.2015 si inregistrata sub dosar nr. 1050/110/2015/a11 contestatoarea P.E.C. a formulat contestatie impotriva masurii lichidatorului de a proroga constatarea compensarii creantelor reciproce detinute de SC T. SRL si SC C. SA, solicitand anularea masurii si constatarea intervenirii compensarii legale a creantelor reciproce detinute de cele doua societati.
In motivarea contestatiei a aratat ca SC C. SA figureaza la pozitia 12 in tabelul creantelor SC T. SRL, cu o creanta chirografara in cuantum de 186.239,65 lei. Totodata debitoarea SC T. SRL figureaza in tabelul creantelor SC C. SA cu o creanta in cuantum de 691.493,55 lei. Mai precizeaza contestatoarea faptul ca ambele creante erau nascute la data deschiderii procedurii insolventei a ambelor societati.
Contestatoarea a mai aratat faptul ca cele doua datorii se sting reciproc in momentul in care se constata indeplinite conditiile compensarii, plata operand pana la concurenta datoriei celei mai mici. Mai precizeaza contestatoarea faptul ca la data deschiderii procedurii insolventei debitoarei SC T. SRL, prin efectul compensatiei au fost stinse datoriile reciproce ale celor doua parti in limita sumei de 186.239,65 lei, aceasta fiind cea mai mica dintre cele doua datorii. Contestatoare precizeaza ca o compensatie care a operat automat nu poate fi desfiintata deoarece partile nu au savarsit acte incompatibile cu stingerea prin compensatie a datoriilor reciproce de natura celei reglementate de art. 1618 Cod civil. Mai arata contestatoarea ca incidenta compensarii legale nu poate fi conditionata de acordul creditorilor SC T. SRL, intrucat acest mijloc de stingere a obligatiei a operat automat, in puterea legii.
Contestatoarea a mai precizat si faptul ca, desi suma de 691.493,55 lei este inscrisa in categoria creantelor garantate, creanta a fost inscrisa in limita valorii evaluate a bunului mobil buldozer. Acest bun a fost valorificat prin licitatie publica, obtinandu-se suma de 100.000 lei, TVA inclus, suma de bani nedistribuita inca. Mai arata contestatoare ca suma trecuta in tabelul creantelor  SC C. SA este garantata doar in limita sumei evaluate a bunului mobil, restul fiind o creanta chirografara, fata de care tot ar fi putut sa opereze compensatia.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 59 alin. 5, art. 90 din Legea 85/2014, art. 1616 si art. 1617 Cod civil.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa de timbru in suma de 200 de lei.

La data de 7.12.2015 practicianul in insolventa a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active, exceptia lipsei de interes si exceptia inadmisibilitatii motivat de faptul ca creditoarea P.E.C. nu este parte a raportului juridic, cele doua parti puse in discutie in vederea efectuarii operatiunii de compensare sunt SC C. SA prin administrator judiciar si SC T. SRL reprezentata prin administrator judiciar. Practicianul in insolventa precizeaza ca P.E.C. nu are nicio calitate sa conteste o asa zisa masura a lichidatorului judiciar, neexistand nici interesul, nici calitatea procesuala activa. Lichidatorul judiciar precizeaza ca nu a luat o masura astfel ca apare ca inadmisibila contestatia formulata. Pe fondul cauzei solicita respingerea contestatiei aratand ca operatiunea compensarii este permisa, iar nu impusa, cu atat mai mult cu cat contestatoarea in calitatea sa de administrator statutar al SC T. SRL a renuntat la a efectua operatiunea de compensare, ori nimeni nu isi poate invoca propria turpitudine pentru a mentiune un drept.
Mai precizeaza practicianul in insolventa faptul ca institutia compensatiei nu este de ordine publica deoarece depinde de vointa uneia sau alteia dintre partile raportului de compensatie sa renunte la efectele compensatiei care s-ar putea produce de plin drept, iar renuntarea poate fi si tacita nu numai expresa, aratand ca oricat de automat ar actiona efectul compensatiei poate fi inlaturat prin renuntarea la compensatie de catre oricare din parti. Mai precizeaza lichidatorul judiciar ca potrivit art. 90 din Legea 85/2014 reprezinta un drept, respectiv dreptul de a o invoca si nu obligatia de a o efectua, iar in virtutea celor doua principii ale procedurii insolventei, principiul ordonarii rangului creantelor si principiul maximizarii averii debitorului, a apreciat ca nu se impune deocamdata efectuarea compensarii.
In sedinta publica din data de 20.01.2016 instanta s-a pronuntat in sensul respingerii exceptiilor lipsei calitatii procesuale active si a lipsei de interes, cu motivarea cuprinsa in practicaua acelei incheieri de sedinta, motiv pentru care nu vor mai fi analizate prin prezenta hotarare. In ce priveste exceptia inadmisibilitatii contestatiei formulate, instanta prin aceeasi incheiere de sedinta a calificat exceptia ca fiind o aparare de fond urmand sa fie analizata in cuprinsul considerentelor prezentei hotarari.
Analizand actele si lucrarile dosarului judecatorul sindic retine urmatoarele:
Cu titlu prealabil, in ce priveste inadmisibilitatea actiunii invocata de catre practicianul in insolventa motivat de faptul ca nu a luat nicio masura prin raportul de activitate, ci doar a apreciat ca nu se impune deocamdata efectuarea compensarii, judecatorul sindic apreciaza ca exceptia inadmisibilitatii reprezinta un fine de neprimire, care atrage respingerea contestatiei formulate de catre contestator ca fiind inadmisibila, intrucat acesta ar avea la indemana o alta cale. Mai mult prin motivarea exceptiei de catre practicianul in insolventa, judecatorul sindic apreciaza ca aceasta urmareste in fapt respingerea ca neintemeiata a contestatiei formulate.
Judecatorul sindic apreciaza ca prezenta actiune nu prezinta nici un impediment in exercitarea ei de catre contestator, aceasta fiind calea contestatia impotriva masurii practicianului in insolventa in situatia in care un creditor nu este multumit de masurile luate de acesta in cursul exercitarii atributiilor sale, iar printre atributiile sale se numara si acela al constatari compensatiei legale. Or prin raportul de activitate intocmit, practicianul in insolventa proroga efectuarea compensarii, masura luata fiind aceea de a amana pentru o data ulterioara compensarea.

In fapt, prin raportul de activitate nr. 6 publicat in BPI nr. 17226/13.10.2015, lichidatorul judiciar I.A.S. a prorogat constatarea intrunirii conditiilor de compensare legala a creantelor reciproce detinute de SC T. SRL si SC C. SA, apreciind ca la acest moment nu se impune efectuarea compensarii.
Judecatorul sindic constata ca procedura insolventei SC C. SA a fost deschisa inaintea deschiderii procedurii insolventei SC T. SRL, asa cum rezulta din tabelul preliminar rectificat al creantelor depus la filele 11-12 dosar, publicat in BPI nr. 9668 din 27.05.2015, pentru dosarul de procedura 17020/3/2013.
Procedura insolvntei SC T. SRL a fost deschisa la data de 2.04.2015, la cererea debitoarei.
Judecatorul sindic mai constata faptul ca la data deschiderii procedurii impotriva debitoarei  SC T. SRL, aceasta figura inscrisa in tabelul creantelor, la pozitia 7 in categoria creantelor garantate, cu suma de 691.493,55 lei, creanta inscrisa in limita valorii  evaluate a bunului mobil buldozer.
In drept, potrivit art. 1617 C. civil compensatia legala reprezinta modul simplificat de stingere a obligatiilor reciproce si de aceeasi natura existente intre doua persoane ce indeplinesc concomitent calitatea de creditor si debitor al celeilalte si care opereaza de drept, in puterea legii, nefiind nevoie de acordul de vointa al partii sau de o hotarare judecatoreasca.
Judecatorul sindic retine faptul ca din textul legal anterior mentionat se desprind  conditiile in care compensatia poate opera, respectiv: obligatiile sa fie reciproce, datoriile sa fie certe lichide si exigibile, datoriile sa aiba ca obiect prestatia de a da sume de bani sau o anumita cantitate de bunuri fungibile si de aceeasi natura si partile sa nu fi renuntat expres sau tacit la beneficiul compensatiei.
Judecatorul sindic retine faptul ca deschiderea procedurii insolventei nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci cand conditiile prevazute de lege pentru compensarea legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii.
Judecatorul sindic apreciaza ca operatiunea compensarii legale poate interveni doar daca partile nu au renuntat expres sau tacit la dreptul de a opune compensarea asa cum prevad dispozitiile art. 1617 alin. 3 C. civil.  Or, in situatia de fata, instanta apreciaza ca ambele parti au renuntat la dreptul de a opune compensatia legala, intrucat fiecare creanta a fost inscrisa in tabelul celeilalte, fara mentiunea compensatiei, ceea ce semnifica faptul ca partile au dorit valorificarea creantelor lor, renuntand implicit la dreptul de a opera compensarea legala.
Astfel ca, daca procedura insolventei SC C. SA a fost deschisa in anul 2013, procedura insolventei SC T. SRL a fost deschisa ulterior in anul 2015, iar creanta SC T. SRL a fost inscrisa prima in tabelul creantelor si niciuna din parti nu a invocat compensarea la momentul formularii declaratiilor de creanta in dosarele de procedura al fiecarui debitor, desi ambele creante sunt creante anterioare deschiderii procedurii celor doua societati. In situatia in care ar fi intervenit compensarea legala, creanta creditorului (SC T. SRL) ar fi fost inscrisa in intregime (ca in prezenta speta), insa cu mentiunea ca o parte a acestei creante se considera stinsa prin efectul compensatiei, creanta creditorului ramanand inscrisa in tabel pentru diferenta rezultata ca urmare a compensatiei. 
Verificand tabelele creantelor ambelor societati, judecatorul sindic constata ca niciuna dintre creantele inscrise nu poarta mentiunea compensarii, astfel ca se apreciaza fara dubiu ca partile au renuntat la beneficiul compensatiei legale si prin urmare nu mai poate opera automat.
De asemenea judecatorul sindic apreciaza ca practicianul in insolventa nu mai poate nici la o data ulterioara sa constate indeplinite conditiile legale ale compensatiei legale intre cele doua societati, intrucat compensarea nu poate interveni conditionat si cu atat mai mult nu poate interveni daca una din cele doua societati care intrunesc concomitent calitatea de creditor si debitor al celeilalte a renuntat tacit la opunerea ei, la momentul deschiderii procedurii insolventei.
Prin urmare, fata de considerentele expuse, judecatorul sindic apreciaza ca neintemeiata contestatia formulata, apreciind ca in prezenta cauza nu sunt indeplinite conditiile compensarii legale. Instanta, respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei de interes ca neintemeiate.
Califica exceptia inadmisibilitatii ca fiind aparare de fond.
  Respinge ca neintemeiata contestatia  formulata de contestator P.E.C. in contradictoriu cu  intimat I.A.S. cu  sediul  in Bacau .
  Executorie.
 Cu drept de apel in termen de 7 zile de la comunicarea realizata prin BPI, apel care se va depune la Tribunalul Bacau, Sectia a II-a civila si de contencios administrativ si fiscal, sub sanctiunea nulitatii.
Pronuntata azi, 10.02.2016, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin  mijlocirea  grefei  instantei.