Contract de munca

            Prin cererea inregistrata la Tribunalul Bacau, la  nr. 2222/110/2014, la  data de 07.05.2014, reclamantul C.G. a chemat in judecata parata S.C. O.P. S.A., solicitand repunerea partilor in situatia anterioara emiterii deciziei de suspendare nr.26/2012, in sensul reintegrarii reclamantului in functia pe care a avut-o anterior emiterii deciziei de suspendare. Totodata reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata drepturilor salariale indexate, majorate si reactualizate, aferente perioadei pentru care a operat suspendarea contractului de munca. S-au solicitat si cheltuieli de judecata.
            Actiunea este scutita de plata taxei de timbru.
            In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca i s-a emis decizia de suspendare a contractului de munca si prin rechizitoriul nr.120/P/2013 s-a dispus scoaterea  sa de sub urmarire penala, aceasta solutie fiind confirmata si prin sentinta penala nr.77/D/2014 a Tribunalului Bacau. Fata de aceasta solutie se impune reintegrarea in functia pe care a avut-o anterior suspendarii si plata drepturilor salariale de care a fost lipsit, conform art.52 alin.2 Codul muncii.
            In sustinerea cererii, reclamantul a solicitat proba cu inscrisuri.
            Parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii aratand pe de o parte ca este incidenta exceptia autoritatii de lucru judecat, avand in vedere ca, prin sentinta civila pronuntata de Tribunalul Bacau, in dosarul nr. 2900/110/2012, s-a respins contestatia formulata impotriva deciziei de suspendare, retinandu-se legalitatea emiterii ei. Pe de alta parte, parata a aratat ca cererea este neintemeiata deoarece, solutia pronuntata prin rechizitoriu nu exclude vinovata reclamantului, impotriva acestuia dispunandu-se plata unei amenzi administrative. In aceste conditii, dispozitiile  invocate de reclamant in sustinerea cererii, nu sunt incidente.
            Parata a depus, in combaterea actiunii, inscrisuri.
            Analizand sustinerile partilor in raport de inscrisurile depuse si avand in vedere dispozitiile legale invocate, tribunalul retine:
            Privitor la exceptia autoritatii de lucru judecat, tribunalul retine ca aceasta nu este incidenta in cauza, deoarece nu se pune in discutie legalitatea emiterii deciziei de suspendare a contractului de munca, obiect pe care l-a avut dosarul nr. 2900/110/2012. Reintegrarea in munca si plata retroactiva a drepturilor salariale reprezinta cereri ce au fost formulate si in dosarul nr.2900/110/2012, dar ca cereri accesorii capatului principal privind anularea deciziei de suspendare. In prezenta cauza, aceleasi cereri sunt intemeiate pe dispozitiile art. 52 alin.2 Codul muncii, cauza litigiului dedus judecatii fiind diferita.
            Pe fondul cauzei, tribunalul retine ca cererea este nefondata, pentru urmatoarele considerente:
            Potrivit art. 52 alin. 2 Codul muncii, in cazurile prevazute la alin. 1 lit a si b, daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea profesionala si i se plateste despagubiri egale cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii.
            Prin rechizitoriul nr.120/P/2010 s-a dispus in sensul scoaterii de sub urmarire penala a reclamantului in cauza, cercetat sub aspectul savarsirii infractiunilor de delapidare si dare de mita si s-a dispus aplicarea unei amenzi administrative, retinandu-se ca faptele reclamantului nu prezinta pericol social. Solutia procurorului a fost mentinuta prin ordonanta nr.873/2013(f.103) dar si de instanta de judecata care a respins plangerea penala formulata de angajator, astfel cum rezulta din sentinta penala nr. 77/14.02.2014(f.115).
            Solutia de scoatere de sub urmarire penala nu s-a dat in considerarea lipsei de vinovatie sau in absenta faptelor retinute in sarcina reclamantului-asa cum sustine acesta, ci in temeiul art. 11 coroborat cu art 10 lit b/1  Cod procedura penala, respectiv pentru ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al infractiunii. Acest fapt este retinut si de instanta penala in solutionarea plangerii dar si de ordonanta procurorului-sef unde se arata ca solutia in ceea ce-l priveste pe inculpatul C. se intemeiaza pe dispozitiile art. 10 lit b/1 Cpp indicarea art.10 lit a Cpp, avand in vedere solutia de scoatere de sub urmarire penala luata fata de alti inculpati in dosar(pag. 5 din ordonanta nr.873/2013, fila 107 dosarul cauzei).
         In consecinta, scoaterea de sub urmarire penala in ceea ce-l priveste pe reclamant nu s-a intemeiat pe nevinovata acestuia  si ca urmare dispozitiile art. 52 alin. 2 Codul muncii nu sunt incidente, instanta urmand a respinge actiunea ca nefondata.
            Nici apararile ce vizeaza pretinsa discriminare in raport cu ceilalti salariati aflati in aceeasi situatie nu pot constitui temei de admitere a cererii, instanta retinand ca pentru R.R. si P.C.A. s-a retinut in final doar savarsirea infractiunii de delapidare (f.55 rechizitoriu), in sarcina reclamantului retinandu-se si infractiunea de dare de mita. Dincolo de acest aspect, fata de cei doi salariati angajatorul nu a luat masura suspendarii deoarece nu avea indicii care sa determine formularea plangerii penale, plangere care s-a formulat fata de reclamant si a determinat suspendarea in temeiul art. 52 alin 1 lit. b Codul muncii.
Cercetarea celorlalti salariati - R. si P., s-a facut in urma sesizarii din oficiu de catre procuror si nu ca urmare a plangerii penale. Cum nu a existat nici plangere penala si nici o solutie de trimitere in judecata in ceea ce-i privea pe cei doi, nu se putea proceda la suspendare.
            Fata de cele sus-mentionate si avand in vedere dispozitiile art. 52 alin.2 Codul muncii, tribunalul va respinge actiunea ca nefondata.