Liberare provizorie

Prin incheierea din data de 29.10.2013 pronuntata in dosarul nr.4858/110/2013  s-a dispus, fata de inculpatii  H.I. si C.V. masura preventiva a  arestarii preventive pentru o perioada de 29 de zile, incepand cu data de 29.10.2013 si pana la data de 26.11.2013 inclusiv, in baza art.148 lit.f C. proc. pen.,vechi. 
Masura a fost mentinuta odata cu sesizarea instantei cu solutionarea cauzei, in baza art. 300 ind.1 vechiul C.pr.pen. si apoi mentinuta, in baza art. 300 ind.2 C.pr.pen. la termenele din 22.11.2013 si 10.01.2014.
La luarea masurii preventive si, ulterior, la  mentinerea acesteia s-au avut in vedere  pericolul concret pe carte l-ar reprezenta judecarea inculpatilor in stare de libertate, asa cum sustine apararea. Fapta era recent savarsita, in vara anului 2013, era inca vie in memoria colectivitatii, rezonanta sociala a acesteia era in continuare puternic mentinuta.   Reactia ferma a institutiei se impunea in continuarea a fi mentinuta.
Sub aspectul legalitatii, analizand dosarul cauzei, instanta a constatat ca luarea acestei masuri preventive fata de inculpati s-a luat cu respectarea tuturor dispozitiilor legale in vigoare, atat sub aspectul conditiilor de fond cat si sub aspectul conditiilor de procedura si intinderii in timp a masurii.
Incheierea prin care  s-a dispus luarea masurii arestarii preventive, din 29.10.2013 a Tribunalului Bacau, s-a apreciat ca este legala neimpunandu-se  revocarea ei, ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva a acestora nu au incetat, fiind data cu respectarea dispozitiilor art. 149 ind. 1, 143 si 148 lit. f Cod procedura penala pentru urmatoarele considerente:
La luarea si mentinerea  masurii arestarii preventive a arestarii este necesar sa subziste cumulativ probe si indicii temeinice ca inculpatii H.I. si C.V., sunt prezumtivii autori, ca ar fi comis o fapta prevazuta de legea penala, asa cum  prevad dispozitiile  art. 143 Cod procedura penala si, de asemenea sa existe probe din care sa rezulte una din  conditiile prevazute de art. 148 Cod procedura penala.
Cu privire la prima conditie, Tribunalul a retinut ca probatoriul administrat pana la acea data, demonstra  ca exista „indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala” (art. 143 alin. 1 Cod procedura penala), care sa nasca presupunerea rezonabila ca acesta ar fi comis fapte de natura penala.
De asemenea, potrivit art. 136 alin. 8 Cod procedura penala la „alegerea masurii ce urmeaza a fi luata se face tinandu-se seama de scopul acesteia, de  gradul de pericol social al infractiunii, de sanatatea, varsta, antecedente si alte situatii privind persoana fata de care se ia masura”.
Infractiunile pentru care inculpatii H.I. si C.V. sunt cercetati sunt de „viol”, si „coruptie sexuala”, in care subiectele pasive sunt parti vatamate minore de 14 si 17 ani, fiind sanctionata de lege cu  inchisoarea pana la un maxim de 25 ani inchisoare (art. 197 alin. 3 teza I Cod penal, parte vatamata mai mica de 15 ani).
Cu privire  la cea de-a doua conditie ceruta de dispozitiile art. 148 lit. f, s-a apreciat ca existau in continuare probe ca lasarea lor in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, datorita  modului in care a fost savarsita infractiunea, fiind de natura sa creeze o stare de  temere, de nesiguranta si repulsie in randul opiniei publice.
Fata de probatoriul administrat in cauza pana la acel moment procesual, s-a retinut ca temeiurile de care s-a tinut seama la luarea masurii arestarii preventive nu s-au schimbat, subzistand un pericol concret pentru ordinea publica prin punerea in libertate a inculpatilor, fata de natura si gravitatea faptelor de care sunt acuzati acestia, rezonanta sociala deosebita a acestora persistand cu repercursiuni nu doar materiale, dar si morale, de natura sa insufle temere si repulsie in randul opiniei publice.
 Sub aspectul temeiniciei, analizand probatoriul administrat in cauza pana in acel moment procesual, instanta a apreciat ca masura arestarii preventive se impunea a fi prelungita in continuare intrucat temeiurile care au determinat arestarea impun si in continuare privarea de libertate a sa.
Conform dispozitiilor articolului 5 paragraful 1 litera c din Conventia europeana a drepturilor omului, care face parte integranta din dreptul intern in urma ratificarii sale prin Legea nr. 30/1994 si prin prisma prevederilor articolului 20 raportat la articolul 11 din Constitutia Romaniei, este permisa restrangerea libertatii persoanei, cand exista motive verosimile pentru a banui ca persoana fata de care s-a luat aceasta masura extrema, a savarsit o infractiune fara a aduce atingere prin aceasta prezumtiei de nevinovatie de care se bucura inculpatul pana la solutionarea definitiva a cauzei.
Raportat la probele administrate pana in acel moment al procesului penal, respectiv ceea ce s-a administrat la urmarirea penala, si cu prilejul solutionarii propunerilor de arestare preventiva,  ii plasa pe inculpati ca fiind prezumtivii autori a savarsirii faptelor, instanta a apreciat ca in speta, existau motive temeinice de banuiala in sensul Conventiei. Totodata instanta a retinut ca probele care fac dovada acestor motive verosimile nu trebuie sa aiba aceeasi greutate ca si probele care ar justifica o solutie de condamnare iar luarea acestei masuri preventive restrictive de libertate nu este de natura sa aduca atingere prezumtiei de nevinovatie de care beneficiaza inculpatii, pana la  exercitarea tuturor cailor de atac.
Pentru toate aceste considerente, instanta a mentinut arestarea preventiva, intrucat la aprecierea pericolului pe care l-ar prezenta in concret pentru ordinea publica, lasarea in libertate a lor instanta a avut in vedere natura faptei de care sunt suspectati, sfera relatiilor sociale lezate (integritatea corporala, viata, sanatatea), rezonanta sociala a faptei date fiind gravitatea acesteia, sfera larga de actiune a acestuia, imprejurarile in care se presupune a fi fost savarsita fapta. Toate aceste aspecte, coroborate, au condus la concluzia ca se impunea mentinerea in stare de arest preventiv a inculpatilor pentru a asigura ordinea publica si securitatea cetatenilor.
Aceste aspecte se circumscriau atunci dispozitiilor art.148 lit.f C. proc. pen., in sensul existentei temeiurilor care justifica masura preventiva a arestului preventiv,  sub aspectul necesitatii acesteia, precum si sub aspectul proportionalitatii ei cu scopul urmarit, dat fiind ca partile vatamate erau minore, si pentru faptul ca instanta nu procedase la audierea in mod direct,nemijlocit a tuturor partilor implicate in cauza.
 La acest termen de judecata, 06.02.2014, instanta a putut audia si pe cel le-al doilea inculpat –C.V., care a solicitat anterior pe termen pentru studiul dosarului la arhiva, precum si a tuturor martorilor din lucrari. Inculpatul H.I. si partile vatamate minore, impreuna cu reprezentantii legali ai acestora au fost audiati la termenul de judecata anterior, in 09.01.2014.
Raportat la modificarile legislative intervenite in materie penala si procedural penala, dupa data de 01.02.2014, dupa epuizarea audierii martorilor din lucrari, aparatorii inculpatilor – ales si oficiu – au formulat pentru inculpati, cereri de revocare a starii de arest preventiv, sau, inlocuire a acesteia cu masura preventive prevazuta de art. 202 lit.b NCPP., respectiv – controlul judiciar.
Analizand masura preventiva luata fata de cei doi inculpati, in raport cu actele si lucrarile dosarului, dar si cu dispozitiile legale mentionate, precum si evaluand imprejurarile concrete ale cauzei si conduita procesuala a inculpatilor se apreciaza ca scopul urmarit prin luarea masurii preventive va fi realizat, in acest stadiu procesual, prin dispunerea unei masuri preventive mai usoare  pentru urmatoarele considerente:
Astfel, din materialul probator administrat pana in acest stadiu procesual, se retine ca: Inculpatul H.I. a fost casatorit cu numita Vodoc Anisoara, relatie din care au rezultat doi copii, in prezent minori. Sotii H. au divortat in anul 2009, iar din aceasta perioada inculpatul si-a descoperit inclinatiile spre homosexualitate.
Inculpatul C.V. a fost crescut in Centrul de Minori si Tineret Tg. Ocna, jud. Bacau, este cunoscut ca avand inclinatii homosexuale, iar din anul 2009 formeaza un cuplu cu inculpatul H.I.. Cei doi inculpati intretin reciproc raporturi sexuale orale si anale, inclinatiile sexuale ale acestora fiind cunoscute in cartierul de domiciliu din mun. Onesti.
Incepand cu luna august 2012, in dorinta de diversificare a satisfacerii sexuale, inculpatii au hotarat sa intretina raporturi sexuale si cu persoane minore, atragand in anturajul lor copii ce provin din familii dezorganizate sau fata de care a fost dispusa masura plasamentului la asistenti maternali, cum este si situatia partilor vatamata V.S. si R.C.S.
Este probabil ca in acest scop inculpatul C.V. a infiintat cu mai multi ani in urma si Grupul Coral „S.” , format din tineri cu varsta sub 18 ani si care provin, de regula, din centre de plasament.
In asemenea imprejurari, in luna iunie 2013, cel mai probabil in data de 19.06.2013, in timp ce se aflau in mun. Onesti, partile vatamate V.S. si R.C.S. au fost acostati de inculpatii H.I. si C.V., care sub pretextul acordarii unui ajutor la curatenie, le-au cerut sa ii insoteasca intr-un apartament din aceiasi localitate, ce apartine surorii inc. H.I.
Dupa ce au ajuns in imobil si au asigurat usa de acces, inculpatul H.I. le-a cerut pe un ton autoritar celor doi minori sa se dezbrace de tricouri, motivand ca in acel mod vor trebui sa faca curatenie in casa. La scurt timp, ambii inculpati au mers intr-o incapere a locuintei, unde s-au dezbracat total de obiectele de imbracaminte, s-au asezat in pat si l-au chemat la ei pe minorul V.S.. In acel timp, partea vatamata R.C.S. era plecat la domiciliul sau pentru a rezolva o problema personala, de unde a revenit in circa 15 minute.
Intrand in acea incapere, partea vatamata V.S. i-a vazut pe cei doi inculpati dezbracati si intinsi pe pat, iar inc. H.I. i-a cerut sa se apropie de el si sa intretina raport sexual oral.
Intrucat partea vatamata a refuzat, inculpatul H.I. a strigat amenintator la aceasta, a tras-o spre el si i-a introdus penisul in gura, intretinand astfel un raport sexual oral pana la ejaculare.
In acest interval de timp, inculpatul C.V. s-a aflat permanent in incapere, acordand astfel sprijin moral inculpatului H.I..
Intre timp, in locuinta a revenit si minorul R.C.S., care a fost luat de catre inc. C.V. si condus intr-o alta incapere, unde tot prin constrangere, a intretinut cu acesta raport sexual oral. La acest act sexual, in parte, a fost obligat sa asiste si minorul V.S..
Dupa epuizarea actului sexual dintre C.V. si R.C.S., aceiasi parte vatamata a fost preluata de inc. H.I. si condusa in baie, unde timp de aproximativ 30 de minute au intretinut raport sexual oral. Ambele fapte de viol savarsite de cei doi inculpati impotriva minorului R.C.S., au fost comise in prezenta partii vatamate V.S., care se afla in locuinta si chiar a privit consumarea actelor sexuale.
Dupa consumarea actelor sexuale cu cei doi minori, ambii inculpati           le-au pus in vedere partilor vatamate sa nu spuna nimanui nimic despre ceea ce li s-a intamplat, amenintandu-i cu acte de violenta si ca, in caz contrat, ii vor informa pe parintii lor despre faptul ca fumeaza, consuma bauturi alcoolice si chiar intretin relatii sexuale cu alti barbati.
Audiatii fiind, ambii inculpati recunosc consumarea unor acte sexuale orale si anale intre ei si partile vatamate, invocand faptul ca aceste acte sexuale au avut loc cu consimtamantul acestora.
De asemenea, se constata ca masura preventiva dispusa initial nu mai este necesara in vederea bunei desfasurari a procesului penal, dat fiind ca au fost audiati toti martorii din lucrari, toate partile vatamate si inculpatii, cauza fiind amanata pentru audierea martorilor in circumstantiere solicitati de catre cei doi inculpati.
 Pe de alta parte, din depozitiile martorilor audiati la acest termen de judecata, respectiv M. D. si M.I., rezulta o situatie familiata deosebit de grava, atat in familia inculpatului H., cat si pentru inculpatul C.
Astfel, inculpatul H. a lasat acasa, la data arestarii sale – 29.10.2013 pe mama sa in varsta de 86 de ani si care in acest timp  a suferit un atac cerebral, iar martora M.,  care este vecina de bloc a acestui inculpat, a aratat ca aceasta persoana in varsta, sufera cumplit de pe urma lipsei fiului sau. Ea este neputincioasa, nu are pe nimeni cine sa o ajute, si chiar se roaga a-i fi luata viata cat mai curand. Cei doi copii minori ai inculpatului H., care pana atunci  - la momentul arestarii sale, se aflau in grija sa, au fost trimisi la bunicii materni,  undeva in judetul Botosani, unde locuiesc in conditii absolut improprii, fiind nevoiti sa-si taie lemne, sa se ingrijeasca singuri, deoarece si acesti bunici sunt batrani si bolnavi.
Despre fiul cel mare al inculpatului H. s-a aflat ca este suferind cu pancreasul si ca are nevoie de tratament medical si regim alimentar special.
Iata ca de pe urma arestarii sale preventive, au avut de suferit alte cinci persoane, doi copii minori si trei persoane varstnice. Toti acestia se descurca cumplit de greu de trei luni de zile, pe timp de iarna. Inculpatul H.I., la data arestarii avea loc de munca, si le asigura acestora cele necesare, macar in limita puterii sale. Vreme de trei luni toti acestia au fost lipsiti si de acest minim nivel de crestere, educare, si  intretine.
De cealalta parte, martorul M.I.,coleg de apartament cu inculpatul C.V., a aratat faptul ca toti cei patru locatari ai apartamentului social in care stau, provin din Centrul de Plasament. Acestora le-a fost repartizat din partea ANL aceasta locuinta sociala compusa din patru camere, in care locuiesc ei doi si alt doi prieteni, care in prezent au plecat sa munceasca in afara tarii. A mai ramas martorul M.I., care, de la data arestarii colegului sau – 29.10.2013, a trebuit sa suporte cheltuielile legate de intretinerea acestui apartament, platind intretinerea, lumina si gazul. El nu are loc de munca, si a reusit sa iasa din iarna prin muncile prestate la diferite persoane, si chiar cantand in corurile bisericilor. Mare parte a cheltuielilor au fost suportate prin donatie de la SCV H. Mai mult, martorul M. nu a putut achita, asa ca in prezent a fost sistat furnizarea de curent si gaze naturale.
Temerea sa este mare, ca neputand plati in continuare, vor fi evacuati din apartament si locuinta se va repartiza altor copii ce intre timp au devenit majori, iesiti din centrul de plasament.
 Pe de alta parte, se apreciaza ca, raportat la conduita procesuala a inculpatilor masura preventiva dispusa initial nu mai este in continuare, proportionala cu scopul urmarit - in sensul ca  au dat dovada de sinceritate, au cooperat cu instanta de judecata.
Nu acelasi lucru se poate spune despre partile vatamate, care desi audiate, si ei si martorii, nu au dat dovada de seriozitate, nu au realizat gravitatea faptelor. Mai mult chiar, doua dintre partile vatamate V.S. si R.C., provin tot din centru de plasament, dar care au avut „sansa” de a fi adoptati, de a avea o familie cu un camin stabil, ce le-a asigurat cresterea, educarea. Ei sunt in prezent elevi la Seminarul Teologic fie la Cluj, fie, la Piatra Neamt. De aceleasi sanse nu a avut parte nici inculpatul C.V. si nici martorul M.. Ei, acestia din urma, prin forte proprii, au constituit in urma cu 10 ani un cor, si odata pe an, desfasoara activitati artistice prin infiintarea Corului „S.” din mun.Onesti, cu care se deplaseaza prin tara, si colinda. Este, asa cum spunea martorul M. :”ocazia ca fosti colegi ai Centrului de plasament sa se intalneasca odata pe an si sa se bucure impreuna de colinde”. Nu mult a lipsit si celor doua parti vatamate V. si V. sa ramana in acelasi mediu.
Din audierea nemijlocita in fata instantei, s-a putut contura o imagine, care nu este la fel de „inocenta” pentru partile vatamate, in sensul ca s-a aflat cum ca partea vatamata V. a sustras de la asistentul maternal d-na T., suma colosala de aproximativ 14.000.000 ROL cu ceva timp in urma, ca d-na a facut de doua ori atac cerebral datorita „ascultarilor fiului sau”.
Nici despre partile vatamate R. si D., nu pot fi spuse lucruri deosebit de frumoase.  Astfel, inculpatii au relatat si confirmat de martorul M., ca de multe ori, minorul D. a venit la locuinta lor sociala in stare avansata de ebrietate, „ca nu se putea intelege cu el”, iar ca partea vatamata R., s-ar fi laudat ca asemenea acte sexuale au desfasurat in pridvorul unei biserici in mun.Cluj.
Adevarul se pare ca este undeva la mijloc. Ambele tabere au propria lor vina. Cea mai mare, desigur apartine inculpatilor care nu i-au trimis pe cei trei baieti acasa la parintii lor si „au cazut in plasa” cum spun inculpatii. Dar, nici partile vatamate nu sunt la fel de curati, cum rezulta la prima lectura a actului de sesizare al instantei. Prin audierea inculpatilor,  s-au relevat si  aspecte mai putin curate ale comportamentelor partilor vatamate. Acestia, nu au solicitat probe in plus fata de martorii indicati in rechizitoriu.
Inculpatii beneficiaza de prezumtia de nevinovatie pana la ramanerea definitiva a unei eventuale hotarari.
Ceea ce determina instanta, cu precadere la admiterea acestor cereri, sunt  starea de sanatate a membrilor familiilor inculpatilor    si necesitatea prezentei lor in mijlocul familiei astfel incat Instanta apreciaza ca este necesara cercetarea sa in stare de libertate pentru a da posibilitatea sa asigure supravegherea si ingrijirea familiei sale,  (pentru inculpatul H.I.)   pentru a putea avea un loc de munca si cu ce sa intretina apartamentul social (pentru inculpatul C.V.).
Urmarirea penala a fost finalizata, in prezent dosarul se afla la sfarsitul cercetarii judecatoresti si apreciem ca prin impunerea de masuri mai putin  severe, aceea a controlului judiciar, cu respectarea obligatiilor, respectiv de a interzice sa ia legatura  , cu fiecare dintre martorii indicati in rechizitoriu, putem avea in continuare parte de desfasurarea procesului penal fara incidente, fara a ne afla in ipoteza in care inculpatii ar dori sa influenteze vreun martor, sa distruga vreun mijloc de proba. Sanctiunea unui astfel de comportament este cunoscuta de inculpati , revenirea in starea de arest preventiv, insa apreciem ca nu va fi nevoie, intrucat asa dupa cum au pledat aparatorii    avem in fata inculpati fara antecedente penale,  si care merita sa li se acorde aceasta incredere, de a fi judecati in continuare in stare de libertate.
              Fata de considerentele expuse, constatand ca in prezenta cauza sunt intrunite conditiile prevazute de art.215 C. proc. pen., precum si, analizand imprejurarile concrete ale cauzei si conduita procesuala a inculpatilor, care justifica aprecierea ca masura preventiva mai usoara a controlului judiciar,   este suficienta  pentru realizarea scopului acesteia, prevazut de art.202 alin. (4) lit.b C. proc. pen.,si art. 215 C.pr.pen.  
Despre cererile de revocare a starii de arest preventiv, instanta nu poate fi de acord, motivat de faptul ca masura dispusa initial, la 29.10.2013 si mentinuta ulterior s-a facut cu respectarea normelor legale, fiind sustinuta in cadru juridic existent si mentinut in actuala configurare a materiei masurilor preventive aratate de art. 202 NCPP. De altfel, solicitarea de revocare a arestului preventiv a fost una subsidiara, in principal s-a dorit aplicarea acestei masuri preventive noi prevazute de noul cod de procedura penala, a controlului judiciar.                        In temeiul art. 215 C.pr.pen. cu art. 202 alin.4 lit.b
C.pr.pen. admite cererile   control judiciar formulate de  inculpatii  H.I. si C.V.  prin aparatori, si in consecinta:
                     Dispune punerea in libertate sub control judiciar  a inculpatilor H.I. si C.V.  daca nu sunt retinuti sau arestati in alta cauza.
                     In temeiul art. 215 C.pr.pen.  stabileste ca inculpatii sa respecte urmatoarele obligatii:
a) Sa se prezinte la organul de urmarire penala, la judecatorul de camera preliminara sau la instanta de judecata ori de cate ori sunt chemati;
b) sa informeze de indata organul judiciar care a dispus masura sau in fata caruia se afla cauza cu privire la schimbarea locuintei;
c) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea sa de catre de instanta, - Politia mun.Onesti - conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;
d) sa nu depaseasca limita municipiului Onesti, decat cu incuviintarea prealabila a instantei de judecata;
e) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arme;
     f) sa nu se aproprie de partile vatamate V.S., R.C.S.  si D. T.S., de membrii familiilor acestora si alti martorii ori alte persoane ce urmeaza a fi audiati in cursul urmaririi penale si la instanta, si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect;
      In temeiul art. 215 alin.3 Cod pr.penala, atrage atentia inculpatilor   ca in cazul incalcarii cu rea-credinta a obligatiilor care le revin, se va lua fata de acestia masura arestarii preventive.
               Respinge cererile de revocare a starii de arest preventiv formulate de inculpati prin aparatori.
   Consta ca inculpatul H.I. a avut aparator ales, iar inculpatul C.V. a avut aparator desemnat din oficiu
  In temeiul art. 275 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina statului.
Cu drept de contestatie in termen de 48 de ore de la comunicare.