Civil. Ac?iune in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Deliberand asupra apelului civil de fata, constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. a Judecatoriei  s-a respins actiunea in constatarea uzucapiunii formulata de reclamanta , in contradictoriu cu paratii Comuna  si , si a fost obligata reclamanta la 600 lei cheltuieli de judecata catre paratul .
Pentru a pronunta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:
Reclamanta , a chemat in judecata parata Comuna , jud. , solicitand a se constata ca a dobandit dreptul de proprietate, prin efectul uzucapiunii de lunga durata,cu privire la terenul arabil in suprafata de 816 mp. situat in intravilanul satului si comunei , str. , nr.1, jud. , teren neinscris in cartea funciara,in valoare de 7.344 lei.
In motivarea actiunii aratat ca, in urma cu 50 ani, s-a casatorit cu , in prezent decedat. De la data casatoriei, pana in prezent, a stapanit in mod public, pasnic, continuu si netulburat terenul in litigiu ce a fost ingradit de atunci cu gard. Pe acest teren si-a intemeiat gospodaria, are casa de locuit, fantana, pomii fructiferi.
A mai aratat ca, pana in anul 2014, nu a avut niciodata probleme cu cineva. In aceasta primavara, persoane pe care nu le-a vazut vreodata, i-au pretins eliberarea unei suprafete de teren pe care au si ocupat-o, inlaturandu-i gardul, scotand din radacini pomii fructiferi, ocupand si o parte din gradina. Ulterior a aflat ca acele persoane sunt din satul , fiind rude indepartate cu sotul sau decedat.
A sustinut reclamanta ca a platit si plateste impozit pe teren si s-a indeplinit termenul de prescriptie achizitiva, fiind respectate si celelalte conditii ale uzucapiunii de lunga durata.
In drept a invocat dispoz.art.1859-1860,1890 C.civil, art.35 C.p.civ.
Parata Comuna  a formulat intampinare, solicitand respingerea actiunii. A aratat ca reclamanta plateste impozit pentru terenul in suprafata de 560 mp. curti-constructii inscris in T.P.nr.. Terenul in litigiu,in suprafata de 816 mp. a fost atribuit,prin hotarare judecatoreasca de partaj succesoral numitului  din satul ,comuna , judetul .
Dupa formularea intampinarii, reclamanta a solicitat introducerea in cauza, in calitate de parat, a numitului , domiciliat in satul , comuna , judetul  cu motivarea ca, potrivit adreselor comunicate de Primaria Comunelor  si , o parte din terenul in litigiu se afla inscris in T.P.nr. emis pe numele , decedat la data de , atribuit prin sentinta civila nr..
Paratul  a formulat intampinare solicitand respingerea actiunii si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.
A motivat ca este proprietarul de drept al terenului in litigiu, in calitate de mostenitor al tatalui sau, , prin sentinta civila nr., pronuntata de Judecatoria  in dosarul nr.. Terenul este inscris in T.P. nr., emis tatalui sau in baza Leg.nr.18/1991.
A sustinut paratul ca actiunea reclamantei nu este intemeiata deoarece nu sunt indeplinite cumulativ conditiile prescriptiei de 30 ani, in sensul ca reclamanta nu a stapanit terenul sub nume de proprietar ci de detentor precar, in urma unei intelegeri verbale existente,cu multi ani in urma, intre autorii lor.
Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
Reclamanta este proprietara terenului in suprafata de 560 mp. curti-constructii situat in satul si comuna ,judetul , inscris in T.P. nr. , sola.
Terenul in litigiu este in suprafata de 816 mp. , situat in intravilanul satului si comunei , judetul , pe strada, vecini:, reprezentat pe schita anexa raportului de expertiza efectuat in cauza de expertul  intre punctele ABCDEFG.
Din raportul de expertiza efectuat in cauza de expertul  se retine ca, potrivit evidentelor cadastrale actuale, acest teren de 816 mp., face parte din suprafata de 825 mp. inscrisa in T.P.nr. din  emis pe numele defunctului ,sola,parcela  si atribuita paratului  prin sentinta civila nr., pronuntata de Judecatoria  in dosarul nr.. La data efectuarii expertizei topo(decembrie 2015) s-a constatat ca reclamanta stapanea 392 mp. din acest teren,intre punctele CDEF, in sensul ca terenul era arat de aceasta, iar 424 mp erau stapaniti de paratul ,intre punctele ABCFG,terenul fiind arat de acesta. Expertul a mai constatat ca pe laturile AB si DE ale terenului sunt garduri de lemn pe stalpi de lemn ,edificate de reclamanta de peste 20 ani, iar pe teren se mai afla un numar de 9 pomi fructiferi ,plantati de reclamanta.
Din declaratiile martorilor audiati in cauza rezulta ca terenul in litigiu a facut parte dintr-o suprafata mai mare ce a apartinut bunicilor sotului reclamantei. Unul dintre mostenitori ce locuia in satul  i-a lasat tot pamantul socrului reclamantei care era mai necajit in sensul ca avea mai multi copii mici, iar sotia ii decedase. Terenul nu a fost lasat definitiv socrului reclamantei ci numai pana cand urmau sa creasca copii (martorul ). Ulterior, terenul a fost muncit de copii socrului reclamantei, inclusiv de sotul reclamantei. Dupa casatorie, terenul a fost folosit si de reclamanta,impreuna cu sotul sau. In urma cu doi-trei ani, mostenitorii din  au venit sa ceara gradina,fiind lasati de reclamanta.
Potrivit art.1847 din vechiul Cod civil, „Ca sa se poata prescrie,se cere o posesiune continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar…”
Din probele administrate in cauza instanta constata ca , desi reclamanta si sotul sau, in prezent decedat, au folosit terenul in litigiu mai multi ani, posesia nu a fost sub nume de proprietar. Desi l-au ingradit si au plantat pomi, nu s-a facut dovada ca l-ar fi folosit sub nume de proprietar. De altfel, reclamanta figureaza in registrul agricol al comunei  la volumul 2 pozitia 74, cu suprafata de 560 mp. curti constructii inscrisa in T.P. nr., teren pentru care plateste impozit, in timp ce toate impozitele si taxele pentru terenul in litigiu au fost achitate de parat
Impotriva sentintei a declarat apel, reclamanta  criticand-o ca netemeinica si nelegala pentru urmatoarele motive:
Asa cum a aratat in cererea de chemare in judecata, s-a casatorit in urma cu peste 50 de ani, cu , in prezent decedat. De la data casatoriei si pana in prezent a stapanit in mod public, continuu si netulburat intreaga suprafata de teren ingradita inca de atunci cu gard, aflata la intersectia strazii  cu un alt drum comunal, in intravilanul satului si al comunei  judetul . Pe aceasta suprafata de teren a intemeiat atunci gospodaria, construind casa si acareturile, fantana si plantand pomi fructiferi.
 Intotdeauna s-a invecinat, pe doua dintre laturi, cu cele doua strazi, iar pe alte doua laturi cu  si . Desi niciodata posesia nu i-a fost tulburata, in anul 1995 a fost eliberat pe numele sotului sau titlul de proprietate nr.  cu privire la o suprafata de numai 560 mp.
A stapanit insa, cu mult peste 30 de ani, toata suprafata de teren ingradita si s-a comportat ca un adevarat proprietar. Este cunoscuta in sat, ca fiind proprietara intregii suprafete de teren ingradite si ocupata de curtea si gradina sa. Din declaratiile martorilor audiati in cauza rezulta aceste aspecte. Este necorespunzatoare realitatii motivarea instantei ca nu a folosit terenul sub nume de proprietar. Acest teren a fost mereu in posesia sa vreme de peste 50 de ani si a avut mereu reprezentarea faptului ca este proprietatea sa. Nu a platit niciodata chirie nimanui, nu a avut vreo intelegere cu privire la folosinta terenului. Acest teren a fost proprietatea sa si a sotului.
Pana in anul 2014, nu a avut niciodata probleme cu nimeni, in aceasta primavara, persoane pe care niciodata pana acum nu le-a vazut, i-au pretins eliberarea unei suprafete de teren pe care au si ocupat-o, inlaturandu-i gardul, scotand din radacini pomii fructiferi si invederandu-i ca, de fapt, vor ocupa toata gradina. Fiind o persoana in varsta si cu probleme destul de grave de sanatate, nu le-a putut opune rezistenta. Au reusit sa ocupe o parte din gradina spre . A aflat ca sunt din  si ca sunt rude mai indepartate cu sotul sau (nepoti sau stranepoti ai fratelui strabunicului sotului sau). La data la care a fost deposedata de o parte din terenul pe care l-a stapanit fara intrerupere de la data casatoriei, era deja implinit termenul de prescriptie achizitiva, posesia fiind timp de 30 de ani utila.
A platit si inca plateste impozit pe o suprafata de 560 mp, teren intravilan curti - constructii (inscris in titlul de proprietate nr. ) si 816 mp, teren arabil intravilan, neinscris in titlul de proprietate, asa cum rezulta din certificatul fiscal nr. . Amplasamentul terenului ramas din primavara in posesia sa, este marcat cu culoare roz de catre Primarie, pe schita ce o anexeaza prezentei. Mentioneaza ca pe acest teren se afla si fantana construita in urma cu zeci de ani, pomi fructiferi plantati de ea. Acest teren este imprejmuit de ea cu gard, spre strada si spre .
Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva este un mod de dobandire a dreptului de proprietate prin posedarea neintrerupta a unui lucru pe timpul fixat de lege. A exercitat cu mult peste 30 de ani posesia asupra imobilului mentionat in petit, astfel ca sunt indeplinite conditiile uzucapiunii de 30 de ani. Posesia exercitata a fost utila, fiind vorba despre o posesie propriu-zisa neviciata, si nu despre o detentie precara. Posesia sa a fost, in sensul art. 1847 C. civ., neafectata de vreunul din urmatoarele vicii: discontinuitatea, violenta,clandestinitatea, precaritatea. A fost exercitata in mod continuu, neintrerupt, fara intermitente anormale, pasnic, public, sub nume de proprietar si pentru sine, nu pentru altul. Conform art. 1854 din vechiul cod civil, regularitatea posesiei este prezumata de lege.
Intimatii Comuna si  au depus intampinari prin care au solicitat respingerea apelului, intimata Comuna invocand si exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive.
Examinand apelul, in raport de motivele invocate si de dispozitiile art. 476 alin. (1) noul Cod de procedura civila raportat la art. 479 alin.(1) noul Cod de procedura civila, tribunalul retine, in fapt, urmatoarele:
In mod corect a respins prima instanta cererea reclamantei privind constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra suprafetei de 816 mp teren arabil situata in intravilanul satului si comunei , intrucat regimul juridic pe care l-a avut acel teren incepand cu anul 1962 si pana in anul 1991 si titlul sub care l-a stapanit reclamanta exclud posibilitatea dobandirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate.
Astfel, din probatoriul administrat, coroborat cu imprejurarea ca atat suprafata de teren de 816 mp cat si suprafata de teren de 560 mp invecinata cu aceasta (si pe care reclamanta isi are gospodaria) sunt inscrise in titluri de proprietate emise in procedura de aplicare a legii fondului funciar, a reiesit ca terenurile au fost cooperativizate, facand parte din patrimoniul cooperativei agricole de productie in intervalul 1962-1991.
Astfel, odata cu cooperativizarea agriculturii, membrii cooperatori pierdeau dreptul de proprietate asupra terenurilor, acest drept transferandu-se in patrimoniul cooperatist.
Potrivit statutului CAP, membrul cooperator isi pastra dreptul de proprietate doar asupra unei suprafete de 250 mp aferenta imobilului casa de locuit (daca la data intrarii in CAP imobilul exista in materialitatea sa).
Stapanirea de catre membrii cooperatori sau alte persoane a terenurilor cooperativizate era posibila ca urmare a atribuirii de catre CAP a unor loturi de folosinta sau pentru edificarea unor locuinte.
Reclamanta a sustinut ca s-a casatorit in urma cu peste 50 de ani cu , si ca, de atunci a stapanit atat suprafata de teren ce face obiectul prezentei, cat si suprafata de 560 mp pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin T.P. nr. si ca pe aceasta suprafata totala si-a edificat, de la casatorie, gospodaria.
Fata de imprejurarea ca din certificatul de atestare fiscala nr. emis de Comuna , rezulta ca imobilul casa de locuit cu care figureaza inregistrata reclamanta a fost construit in anul 1972 se deduce ca terenul pe care s-a edificat se afla deja in patrimoniul CAP-ului si ca pentru edificarea locuintei, CAP-ul le-a atribuit o suprafata de teren de maxim 250 mp, iar diferenta stapanita le-a fost atribuita cu titlu de lot in folosinta sau au stapanit-o cu ingaduinta CAP-ului.
Or, indiferent cu ce titlu ar fi primit si stapanit terenul, aceasta nu a avut ca si efect dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Aceasta pentru ca, prin cooperativizarea agriculturii, terenurile au fost scoase din circuitul civil si pe toata perioada cooperativizarii a avut loc o intrerupere naturala a uzucapiunii, in temeiul art. 1864 Cod civil, deoarece aceste bunuri au fost declarate inalienabile si implicit imprescriptibile.
Astfel, dreptul de proprietate cooperatist nu se stingea prin neuz oricat de indelungata ar fi fost pasivitatea organizatiei titulare si doar statul putea dobandi prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unui bun cooperativizat, nu insa si persoanele fizice.
Decizia nr. IV a Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie recunoaste calitatea de posesori celor care au stapanit si folosit terenuri proprietatea altor persoane fizice (deci proprietate privata) o perioada indelungata de timp, nu si celor care au folosit terenuri proprietate cooperatista.
Pe de alta parte, chiar daca s-ar considera ca termenul de prescriptie ar fi curs si pe perioada cooperativizarii, in speta nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 1846 Cod civil, respectiv exercitarea unei posesii sub nume de proprietar.
Astfel, intrucat terenul le-a fost atribuit reclamantilor in folosinta, potrivit statutului CAP, acestia au fost titularii unui drept real de folosinta de tip cooperatist astfel ca, titlul ce a stat la baza dreptului lor de folosinta presupunea recunoasterea dreptului altuia si implicit obligatia de restituire, ceea ce a facut ca reclamantii sa aiba doar calitatea de detentori precari si nu de posesori.
Aceasta, intrucat dispozitiile art. 1853 cod civil prevad ca:”actele pe care le exercitam asupra unui lucru al altuia sub nume precar, adica in calitate de locatari,depozitari, uzufructuari, etc…, in puterea destinatiei legale a aceluia, nu constituie o posesie sub nume de proprietar”.
Tot precara este si posesia exercitata asupra unui lucru al altuia pe baza simplei ingaduinte a proprietarului. Cum starea de precaritate se opune obtinerii prescriptiei achizitive, in mod corect, instanta de fond le-a respins reclamantilor cererea.
Pe de alta parte, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 18/1991 singurul mod de constituire a dreptului de proprietate asupra terenului este cel prevazut de legea speciala, uzucapiunea prevazuta de Codul civil fiind exclusa.
De altfel, dispozitiile legii fondului funciar, prevad ca pentru suprafata de teren agricol atribuita de CAP, ca lot in folosinta, nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate persoanei caruia i-a fost atribuit, indiferent daca acest teren se afla in continuarea gradinii in intravilan sau in alt loc in extravilan si ca aceste terenuri revin de drept fostilor proprietari.
In conditiile in care pentru terenul de 816 mp s-a obtinut reconstituirea dreptului de proprietate si s-a emis Titlul de Proprietate nr.  pe numele, autorul paratului, (persoana care se afla in grad de rudenie cu sotul reclamantei) se deduce ca terenul a fost preluat de CAP din posesia acestuia si nu a reclamantei.
De altfel, din xerocopia extrasului de rol agricol (aflata la fila  dosar fond) rezulta ca in intervalul 1959-1962 reclamanta si sotul acesteia, , figurau inscrisi cu o suprafata de 0,05 ari arabil-gradina, teren pentru care au obtinut deja reconstituirea dreptului de proprietate (Titlul de Proprietate nr.).
Pe de alta parte, faptul ca reclamanta nu a fost tulburata in stapanirea terenului de catre parat, desi acesta se afla in posesia titlului de proprietate, inca din anul 1996, nu constituie temei de admitere a actiunii, intrucat, asa cum s-a retinut mai sus, pentru terenurile cooperativizate, termenul de prescriptie achizitiva a inceput sa curga dupa desfiintarea cooperativelor agricole de productie, respectiv anul 1991, iar de la acea data si pana in anul 2014 (cand posesia reclamantei a fost intrerupta de parat) nu s-au scurs decat 23 de ani, in conditiile in care pentru a uzucapa era necesara o posesie neintrerupta timp de 30 de ani.
Pentru considerentele aratate, in conformitate cu dispozitiile art. 480 alin. (1) noul Cod de procedura civila, apelul declarat urmeaza a fi respins ca nefondat.
Nefondata este si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de Comuna  intrucat, fata de imprejurarea ca in perioada 1991-1996 (de la desfiintarea CAP-ului si pana la inscrierea terenului in litigiu in Titlul de Proprietate emis autorului paratului) suprafata de 816 mp s-a aflat la dispozitia comisiei de aplicare a legii fondului funciar din cadrul Comisiei, cum si acea perioada a fost invocata de reclamanta ca termen prescriptie achizitiva, intimata are calitate procesuala pasiva in cauza.
Pe cale de consecinta, exceptia invocata va fi respinsa, ca nefondata.
Fata de solicitarea intimatului-parat  si dispozitiile art. 453 alin.(1) noul Cod de procedura civila, apelanta urmeaza a fi obligata la plata cheltuielilor de judecata reprezentand contravaloare onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DECIDE:

Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocata de intimata-parata Comuna , judetul .
Respinge ca nefondat apelul promovat de reclamanta , (CNP -), domiciliata in satul si comuna , str. , nr., judetul , impotriva sentintei civile nr. din pronuntata de Judecatoria  in dosarul nr. 4803/291/2014, in contradictoriu cu intimatii-parati Comuna , judetul  si , domiciliat in satul , comuna , judetul .
Obliga apelanta-reclamanta  sa plateasca intimatului-parat  suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.
Definitiva.