Contencios administrative si fiscal – anulare process verbal de contraventie. Persoana fizica sau juridica ce a instrainat un autovehicul mai poate fi subiect active al contraventiei prevazuta de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002

Deliberand asupra apelului declarat impotriva sentintei civile nr. 467 din 18.02.2016 pronuntata de Judecatoria Targu Neamt in dosarul nr. 1832/321/2015, constata urmatoarele:
Constata ca prin sentinta civila nr.467 din data de 18.02.2016, pronuntata de Judecatoria Tg. Neamt a fost respinsa plangerea contraventionala formulata de petentul P.C., impotriva procesului verbal de contraventie seria R15 nr. _/15.06.2015, in contradictoriu cu intimata CNADR– CESTRIN
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca, prin plangerea contraventionala ce a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Tg. Neamt sub nr. 1832/321/2015, petentul P.C., a solicitat, in contradictoriu cu intimata CNADR– CESTRIN, anularea procesului verbal de constatare a contraventiei seria R15 nr. -/15.06.2015, prin care a fost sanctionat contraventional cu amenda in cuantum de 250 lei, pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, constand in aceea ca la data de 21.12.2014, vehiculul categoria A, cu nr. de inmatriculare NT.07.DPR, proprietatea petentului, a circulat in com. Motca, jud. Iasi, fara a detine rovinieta valabila.
In motivarea plangerii, petentul a aratat ca nu se face vinovat de savarsirea contraventiei retinute in sarcina sa, intrucat inca din data de 08.04.2014 a vandut autoturismul numitului M.D., astfel ca acesta este raspunzator de respectarea legislatiei in vigoare; ca procesul verbal de contraventie contestat nu poarta semnatura olografa a agentului constatator, fiind nul absolut.
In dovedire, petentul a atasat la dosarul cauzei in copii certificate pentru conformitate cu originalul procesul verbal de contraventie contestat cu dovada comunicarii, contract de vanzare-cumparare pentru vehicul folosit, act identitate cumparator; in completare, petentul a solicitat administrarea probei cu martori.
In drept, petentul a invocat dispozitiile OG nr. 15/2002 si ale OG nr. 2/2001.
Plangerea contraventionala a fost legal timbrata cu 20 lei taxa judiciara de timbru (fila 4).
Prin intampinare (fila 14), intimata a solicitat respingerea plangerii si mentinerea procesului verbal de contraventie ca fiind temeinic si legal intocmit; in aparare, a atasat la dosarul cauzei inregistrarea video a abaterii savarsite, autorizatie de control, dovada comunicare.
La propunerea petentului, a fost audiat martorul M.D., declaratia acestuia fiind consemnata la dosarul cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contraventiei seria R15 nr. -/15.06.2015, petentul a fost sanctionat contraventional cu amenda in cuantum de 250 lei, pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002.
Pentru a dispune sanctionarea petentului, agentul constatator a retinut ca la data de 21.12.2014, vehiculul categoria A, cu nr. de inmatriculare NT.07.DPR, proprietatea petentului, a circulat in com. Motca, jud. Iasi, fara a detine rovinieta valabila.
Avand in vedere dispozitiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanta este datoare sa verifice legalitatea si temeinicia procesului-verbal de contraventie.
In ceea ce priveste legalitatea procesului-verbal evocat, instanta de fond a retinut ca acesta a fost legal intocmit, fiind evidentiate in cuprinsul sau, toate elementele prevazute de art. 17 alin. din OG nr. 2/2001, care pot fi analizate si din oficiu.
Analizand continutul procesului verbal de contraventie contestat, instanta de fond a retinut ca acesta poarta semnatura olografa a agentului constatator M.B..
Asadar, sustinerile petentului cum ca aceasta semnatura este una electronica s-a apreciat ca sunt nefondate.
Analizand cel de-al doilea aspect propus de prevederile art. 34 alin. 1, s-a constatat ca procesul-verbal, beneficiind de o prezumtie relativa de autenticitate si veridicitate, face dovada deplina a celor retinute de agentul constatator. Relativ la prezumtiile evocate, instanta de fond a amintit ca, potrivit jurisprudentei instantei de contencios european al drepturilor omului, ar fi lipsit de logica sa le fie recunoscut statelor parte la Conventie dreptul de a investi organe administrative cu competenta de sanctionare a unor fapte minore (a se vedea in acest sens cauza Lauko impotriva Slovaciei, hotarare din 2 septembrie 1998, § 64), fiind conforma Conventiei procedura de aplicare si executare a unei sanctiuni contraventionale pe baza unui act necontestat in fata unei instante, avand implicit si valoare probatorie, iar in momentul formularii unei contestatii judiciare impotriva unui alt act de acelasi gen, acordarea unei relevante probatorii acestuia sa contravina CEDO.
Prin urmare, data fiind imprejurarea ca agentul constatator a constatat personal savarsirea contraventiei, s-a retinut faptul ca intimatul si-a indeplinit obligatia a de a proba existenta faptei antisociale, savarsita de petent, obligatie ce ii incumba, avand in vedere ca acesta din urma beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, fata de aplicabilitatea generala a prevederilor legale incalcate, astfel cum s-a stabilit in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Petentul, in sustinerea plangerii, a invocat imprejurarea ca la data savarsirii contraventiei nu mai era proprietarul autovehiculului, autovehicul care la data de 08.04.2014 a fost instrainat numitului M.D. din com. Motca, jud. Neamt, astfel ca acesta avea obligatia de a achita rovinieta.
Imprejurarea ca petentul a instrainat autovehiculul anterior constatarii contraventiei rezulta din cuprinsul depozitiei martorului M.D. si din cuprinsul contractului de vanzare-cumparare atasat de petent la dosarul cauzei.
Acest probatoriu insa, s-a apreciat ca nu are relevanta asupra contraventiei retinute in sarcina petentului, pentru urmatoarele considerente:
Din prevederile art. 7 si art. 1 alin. 1 lit. b din OG nr. 15/2002, rezulta ca obligatia de plata a rovinietei ii revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este mentionat in certificatul de inmatriculare si ca utilizator este persoana fizica sau juridica inscrisa in certificatul de inmatriculare, care are in proprietate sau care, dupa caz, poate folosi vehiculul in baza unui drept legal.
Contractul de vanzare-cumparare invocat de petent produce efecte doar intre partile contractante, neputand fi opus tertilor.
Orice schimbare a proprietarului/utilizatorului autoturismului in cauza devine opozabila tertilor doar dupa transcrierea dreptului de proprietate in evidentele serviciului public comunitare regim de conducere si inmatriculare a vehiculului competent.
Atata timp cat petentul figureaza ca si proprietar al autovehiculului in certificatul de inmatriculare, nicio alta persoana nefiind mentionata in calitate de utilizator, s-a constatat ca acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contraventional, potrivit dispozitiilor art. 8 coroborat cu art. 1 lit. b din OG nr. 15/2002, si acesteia ii revine obligatia de a face dovada valabilitatii contravenientei.
Petentul figureaza in continuare ca proprietar al autovehiculului, deoarece nu a solicitat radierea.
Faptul ca noul proprietar nu face demersurile necesare pentru transcrierea dreptului de proprietate, s-a apreciat ca nu poate fi imputat tertului.
S-a mai retinut ca este adevarat ca prevederile art. 8 din Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura inmatricularii, inregistrarii, radierii si eliberarea autorizatiei de circulatie provizorie sau pentru probe a vehiculelor, stabilesc ca transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectueaza la cererea noului proprietar, insa, in lipsa unor astfel de demersuri, petenta nu se poate prevala de starea sa in pasivitate, ci are obligatia de a actiona in justitie pe cumparator pentru reglementarea situatiei legale a autovehiculului.
Petentul nu a dovedit ca macar a demarat un astfel de demers.
S-a retinut ca, asa cum a invederat instantei si intimata, contractul de vanzare-cumparare invocat de petenta produce efecte doar intre partile contractante, neputand fi opus intimatei, intimata care nu poate fi sanctionata pentru neindeplinirea obligatiei de transcriere a dreptului de proprietate.
In consecinta, fata de acestea, instanta de fond a retinut ca petentul se face vinovat de savarsirea contraventiei retinute in sarcina sa, plangerea fiind respinsa.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termenul legal petentul P.C.. Apelul a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Neamt sub acelasi numar generat in ECRIS, la judecata in fond, si anume sub nr.1832/321/2015.
In apelul declarat, petentul a criticat sentinta, pentru urmatoarele motive:
A aratat si la instanta de fond faptul ca autovehiculul in cauza a fost instrainat la data de 08.04.2014 numitului M.D., data la care a predat acestuia toate actele necesare transcrierii dreptului de proprietate, inclusiv fisa de inmatriculare vizata de serviciul fiscal Vanatori, care a si procedat la scoaterea autoturismului de pe rolul fiscal al petentului.
Instanta de fond a retinut ca semnatura agentului constatator este valabila in raport cu prevederile Deciziei nr.6/2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care nu este aplicabila in speta, fata de inscrisul original trimis la dosar de intimat, din care rezulta ca agentul constatator a constatat personal savarsirea faptei, ca intimatul a probat savarsirea acesteia si ca depozitia martorului cumparator si contractul de vanzare cumparare depus la doar sunt fara relevanta asupra contraventiei retinuta in sarcina petentului, intrucat rovinieta intra in obligatiile proprietarului sau ale utilizatorului inscris in certificatul de inmatriculare, ca acest contract de vanzare-cumparare este opozabil doar intre partile semnatare si ca nu a facut dovada ca a solicitat radierea sau ca a inceput vreun demers juridic pentru a obtine radierea autoturismului de pe numele petentului.
Considera petentul nelegala si netemeinica sentinta apelata, deoarece:
- raspunderea contraventionala este una personala, sanctiunea contraventionala poate fi aplicata doar persoanei care a savarsit contraventia retinuta in sarcina sa. In acest sens, arata ca autovehiculul care nu detinea rovinieta valabila nu a fost condus de catre petent, intrucat a predat toate actele necesare transcrierii cumparatorului la data de 08.04.2014, acesta fiind de la acel moment atat proprietar, cat si utilizator al autoturismului in cauza. Potrivit art.8 alin.1 din OG nr.15/2002, contraventia consta in fapta de a circula fara a detine rovinieta valabila, fara a face trimitere la art.7 referitor la  responsabilitatea achitarii tarifului, or, din declaratia martorului audiat in cauza a rezultat cu claritate faptul ca in luna aprilie 2014 autovehiculul in cauza a fost preluat in proprietate de cumparatorul M.D.. Prin urmare, considera ca in mod gresit prima instanta a retinut vinovatia petentului si a dispus respingerea plangerii. Prin continutul constitutiv al contraventiei, se intelege totalitatea elementelor stabilite in norme de drept, de existenta carora depinde calificarea faptei ilicite ca si contraventie, trebuind intrunite atat obiectul, cat si latura obiectiva, subiectul si latura subiectiva. Lipsa unuia din elementele nominalizate, in cazul de fata latura subiectiva, are drept consecinta lipsa continutului de contraventie. Latura obiectiva a contraventiei indica continutul si modalitatea atentarii subiectului asupra obiectului (valorilor protejate) sau manifestarea exterioara a persoanei, adica fapta care prin rezultatul produs lezeaza sau pune in pericol valorile ocrotite prin legea contraventionala. Potrivit art. 8 alin. 1 din O. G. nr. 15/2002, latura obiectiva a acestei contraventii consta in fapta de a circula fara a detine rovinieta valabila, activitate pe care in nici un caz nu a executat-o petentul si care reprezinta singura modalitate de atentare la obiectul sau valorile protejate, lipsind, astfel, vinovatia petentului si, ca atare, considera ca nu exista nici contraventia retinuta in sarcina sa.
- a aratat in plangere ca la data de 08.04.2014 autoturismul a fost transmis in proprietatea numitului M.D, caruia i-au fost puse la dispozitie toate documentele necesare pentru a proceda la transcrierea autoturismului pe numele sau, in termenul de 30 de zile prevazut de dispozitiile legale in vigoare. Autoturismul a fost radiat din evidenta fiscala a primariei de domiciliu, fiind predata noului proprietar fisa de inmatriculare a autoturismului vizata pentru impozite achitate la zi. O.G. nr. 15/2002 considera subiecti ai contraventiei proprietarii sau utilizatorii care sunt inscrisi in certificatul de inmatriculare, indiferent daca acestia au circulat sau nu pe drumurile nationale, fiind considerati vinovati in mod absolut si amendati de intimat, cu toate ca fapta este savarsita de o alta persoana decat cea mentionata in certificatul de inmatriculare al autoturismului, fara a putea fi chemat in garantie cel vinovat de circulatia pe drumurile publice. Art. 8 din Ordinul 1501/200 prevede in mod expres procedura de transcriere a unui autovehicul si obligatiile care sunt exclusiv in sarcina noului proprietar. Intimatul, intr-un comunicat, a aratat ca vechii proprietari pot notifica Serviciul Inmatriculari despre vanzarea autoturismului insa MAI, intr-un comunicat oficial, a declarat ca aceasta notificare nu are relevanta si nu poare modifica situatia juridica a autovehiculului, astfel cum este inscrisa in baza de date si, ca atare, vechii proprietari au doar calea plangerii contraventionale. Cu ocazia audierii martorului, a rezultat ca acesta la randul sau a instrainat autoturismul si nu cunoaste numele noului proprietar, motiv pentru care petentul arata ca nu a putut incepe nici o procedura judiciara pentru radierea autoturismului de pe numele sau. Petentul si-a indeplinit obligatiile impuse de art. 1672, 1673 Cod civil si, ca atare, se poate considera ca proprietatea a fost stramutata la cumparator de la momentul incheierii contractului, fiind astfel intrunite si conditiile impuse prin art. 1685, 1688 Cod civil.
Pentru toate aceste motive, petentul solicita admiterea apelului, reaprecierea probatoriului si admiterea plangerii contraventionale astfel cum a fost formulata.
Apelul a fost legal timbrat.
Fata de apelul declarat de petent, intimata a formulat intampinare, prin care a aratat ca procesul-verbal a fost intocmit cu respectarea art. 9 alin. 4-6 din OG nr. 15/2002, in lipsa contravenientului si a martorilor, constatarea contraventiei fiind efectuata cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control a rovinietei, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de MAI – Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. Procesul-verbal este intocmit cu respectarea prevederilor legale, inclusiv a orientarii impuse de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 6/2015, respectiv semnat olograf de catre agentul constatator.
Intimata arata ca, indiferent de durata cat mijlocul auto circula pe reteaua de drumuri nationale, pentru acesta trebuie achitat tariful de utilizare prevazut de legislatia in vigoare in acest sens. Din prevederile art. 7 si art. 1 alin. 1 lit. b din O.G. nr. 15/2002, rezulta ca obligatia de plata a rovinietei ii revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este mentionat in certificatul de inmatriculare, care are in proprietate sau care, dupa caz, poate folosi vehiculul in baza unui drept legal. In baza de date a MAI - Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor petentul apare mentionat ca fiind proprietar, situatie in care raspunderea contraventionala ii revine conform O.G. nr. 2/2001 si O.G. nr. 15/2002. Inscrierea in cartea de identitate a utilizatorului este o conditie de opozabilitate, iar formalitatile prevazute de OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, sunt necesare, pentru a face actul incheiat de parti opozabil si persoanelor ce nu au participat la incheierea lui. Aceasta forma de opozabilitate este obligatorie, iar nerespectarea ei se sanctioneaza cu inopozabilitatea actului juridic fata de terti, el producand efecte doar intre partile contractante, nu si fata de terti.
Din moment ce petentul este inscris in continuare in evidentele MAI ca proprietar/utilizator al autoturismului, iar art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002 prevede posibilitatea legala de a incheia procesul-verbal de constatare a contraventiei pe baza datelor furnizate de MAI – DRPCIV, iar partile contractante au obligatia legala de a se prezenta la acest serviciu pentru a proceda la transcrierea autovehiculului pe numele cumparatorului, pentru a asigura opozabilitatea tranzactiei, conform Ordinului 1501/2006, incheierea unui contract de vanzare-cumparare nu poate fi opusa intimatei, iar responsabilitatea detinerii rovinietei revine petentului.
In masura in care se procedeaza la inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment, in conditiile in care petentul nu detinea rovinieta valabila la data savarsirii faptei, elementul coercitiv si de constientizare a utilizatorului cu privire la obligatiile ce le revin conform prevederilor legale, tinde sa devina caduc.
Pentru aceste motive, intimata solicita respingerea ca nefundat a apelului declarat.
Petentul a formulat raspuns la intampinare, in care a aratat ca nu a contestat modul de intocmire a procesului-verbal cu referire la elementele invocate de intimata in ceea ce priveste semnatura. A invocat in raspunsul la intampinare prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale conform art. 9 alin. 4-6 din OG nr.15/2002. Mai arata ca nefinalizarea procedurii de reinmatriculare nu ii este imputabila, iar raspunderea contraventionala este una personala. Mai mentioneaza ca prezumtia ca persoana inscrisa in certificatul de inmatriculare este contravenient este o prezumtie relativa, care poate fi rasturnata pe calea unei plangeri contraventionale precum cea pendinte.
Mentioneaza ca nu a solicitat inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu avertisment.
Examinand legalitatea si temeinicia sentintei apelate, in raport de motivele invocate, dar si din oficiu, in considerarea dispozitiilor art. 479 alin.1 Cod procedura civila, se constata ca este fondat apelul declarat de petent, urmand a fi admis, pentru urmatoarele considerente:
In fapt, prin procesul verbal contestat a fost sanctionat petentul, deoarece autoturismul apartinand acestuia a circulat la data de 21.12.2014, ora 15:36, pe DN2 Km375+900 m, pe raza localitatii Motca, judetul Iasi, fara a detine rovinieta valabila, fapta prevazuta de art.8 alin.1 din OG nr.15/2002 si sanctionata de art.8 alin.3 ind.2 din acelasi act normativ.
Singurul motiv pentru care petentul a criticat sentinta apelata se refera la netemeinicia procesului verbal, determinata de lipsa sa de vinovatie, in conditiile in care la momentul la care a fost constatata in sarcina sa fapta contraventionala, nu mai avea calitatea de proprietar al autoturismului care circula pe drumurile publice fara a detine rovinieta valabila.
Asadar, in discutie este daca persoana fizica sau juridica ce a instrainat un autovehicul mai poate fi subiect activ al contraventiei prevazuta de art. 8 alin.1 din OG nr.15/2002. Cu privire la aceasta situatie trebuie mai intai facuta o distinctie categorica intre situatiile in care dupa instrainare, vanzatorul a efectuat sau nu demersurile pentru ca respectivul autovehicul sa fie radiat din evidentele sale fiscale, in baza actului de vanzare cumparare incheiat cu un cumparator. Astfel, in situatia in care autovehiculul a fost radiat din evidente rezulta in mod expres faptul ca vanzatorul nu mai achita obligatiile fiscale care revin proprietarului, acestea transferandu-se in sarcina cumparatorului, ce achita impozitul in calitatea sa de nou proprietar. Asadar, in atare situatie, organele statului, respectiv serviciile fiscale, au dat eficienta actului sub semnatura privata care a fost incheiat intre partile contractante, act care, in aceasta modalitate, devine opozabil, prin prezentarea sa la organele fiscale.
In cazul in care nu s-a realizat insa transferul de rol si acest autovehicul figureaza in evidentele fiscale tot la rolul fiscal al vanzatorului, acesta, prin acceptarea achitarii obligatiilor fiscale, de natura impozitelor, isi mentine calitatea de proprietar, actul sub semnatura privata avand doar opozabilitate intre partile contractante, in conditiile in care nu a fost prezentat niciunui organ de stat, pentru luare in evidenta.
In cauza de fata, petentul a efectuat operatiunile de radiere a autoturismului din evidentele sale fiscale in baza contractului de vanzare-cumparare pentru un vehicul folosit, din data de 08.04.2014, in conditiile in care la data de 18.02.2016, certificatul de atestare fiscala eliberat pe numele petentului face dovada ca la rubrica „taxa mijloace transport” nu este inscris nicio suma de plata pentru vreun autovehicul care sa aiba seria de sasiu identica cu cea din actul de vanzare cumparare.
Fata de cele mentionate, se constata ca actul de vanzare cumparare din data de 08.04.2014 a devenit opozabil tertilor prin prezentarea sa la serviciul fiscal.
In aceste conditii, tribunalul constata ca petentul nu mai are calitatea de persoana obligata la plata rovinietei, deoarece nu mai este proprietar, iar acestuia nu-i mai sunt aplicabile dispozitiile art.8 alin.1 din OG nr.15/2002, care prevede ca fapta de a circula fara rovinieta valabila constituie contraventie continua si se sanctioneaza cu amenda, cu urmatoarea argumentare:
Conform art.1 alin.1 lit.j, din acelasi act normativ rovinieta reprezinta inregistrarea in format electronic a tarifului de utilizare. Tariful de utilizare, in considerarea dispozitiilor art.1 alin. 2 si respectiv art.6 trebuie sa fie achitat de catre utilizatori romani sau straini.
In baza dispozitiilor art.1 alin.1 lit. b din acelasi act normativ notiunea de utilizator roman este definita ca fiind reprezentata de sfera persoanele fizice sau juridice inscrise in certificatul de inmatriculare, care au in proprietate sau care, dupa caz, pot folosi in baza unui drept legal vehicule inmatriculate in Romania. Din analiza acestui text, rezulta ca utilizator este persoana care indeplineste doua conditii, respectiv acelea de a fi proprietari si de a fi inscrisi astfel in certificatul de inmatriculare sau de a folosi autovehiculul in baza unui drept legal (exemplu: contract de leasing) si de a fi inscrisi in consecinta in certificatul de inmatriculare. In situatia in care legiuitorul ar fi inteles ca intotdeauna persoana care este inscrisa in certificatul de inmatriculare are si calitatea de proprietar nu ar mai fi fost necesar sa mentioneze expres cele doua conditii, respectiv aceea de proprietar si de persoana inscrisa in certificatul de inmatriculare, fiind suficienta mentiunea doar de persoana evidentiata ca atare in certificatul de inmatriculare. Dat fiind, insa, ca au fost prevazute aceste doua conditii, se retine, ca chiar la momentul edictarii textului s-a avut in vedere posibilitatea sa nu existe identitate intre persoana din certificatul de inmatriculare si cea care este proprietar. Astfel,  certificatul cu evidentele sale creeaza doar o prezumtie legala relativa ca persoana din certificat este aceeasi cu cea care are calitatea de proprietar. Aceasta prezumtie a fost inlaturata, in speta, de petent, prin proba contrarie, fata de faptul vanzarii autovehiculului.
Prin urmare, in speta, se constata ca petentul nu intruneste in persoana sa in mod direct, cele doua conditii necesare pentru a avea calitatea de utilizator, definit conform textului, deoarece chiar daca este inscris in certificatul de inmatriculare, nu are si calitatea de proprietar, deoarece a instrainat autoturismul si a efectuat concomitent operatiunile de radiere din evidentele fiscale, dand astfel opozabilitate actului de vanzare cumparare si fata de terti, rasturnand, asadar, si prezumtia instituita de evidentele din certificatul de inmatriculare.
De altfel, nu este posibil ca, pe de o parte, statul, prin organele sale fiscale, sa fie de acord ca vanzatorul urmare a incheierii actului de vanzare cumparare si efectuarii transferului de rol sa nu mai aiba calitatea de proprietar, intrucat nu mai achita impozitul aferent, pentru ca tot statul, prin alte organe abilitate, respectiv CNADNR, sa nu mai recunoasca lipsa calitatii de proprietar al vanzatorului unui autovehicul, mentinandu-i aceasta calitate prin obligarea sa la plata rovinietei. 
Aceasta concluzie se impune cu atat mai mult cu cat, conform art.8 alin.1 lit.a din Ordinul nr.1501/2006 al MAI, transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectueaza in baza documentelor expres prevazute, la cererea noului proprietar. Astfel, dupa intervenirea transferului dreptului de proprietate si efectuarea transferului in evidentele fiscale, vanzatorul nu mai are nicio obligatie in ceea ce priveste formalitatile ulterioare de radiere a autoturismului, acestea fiind date de lege in sarcina noului proprietar. Avand in vedere lipsa oricaror obligatii in sarcina petentului, in calitatea sa de vanzator al autovehiculului, si cum acesta nu are nici calitatea de utilizator in acceptiunea textului aratat, se constata ca nu poate fi atrasa nici raspunderea sa contraventionala, conform art. 8 alin.1 din OG nr.15/2002, deoarece obligatia de achita rovinieta nu-i mai incumba.
In lipsa acestei obligatii, nu mai are nici calitatea de subiect activ al contraventiei, deoarece, in caz contrar, chiar raportat la conditiile raspunderii contraventionale ar fi sanctionat pentru savarsirea unei fapte fara vinovatie, dat fiind ca, in temeiul actelor normative in vigoare de lege lata, nu mai are de indeplinit alte formalitati ulterioare dupa transmiterea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul si dupa urmarea procedurilor fiscale de radiere din rolul fiscal.
Se mai constata ca, din interpretarea concordanta a dispozitiilor din OG nr.15/2002 si Ordinul nr.1501/2006 al MAI, prin acordarea calitatii pentru cumparator de nou proprietar, acesta are in consecinta, si calitatea de utilizator, in acceptiunea art. 1 alin.1 lit. b din OG nr.15/2002.
Mai mult. fata de natura juridica a contractului, tribunalul retine ca, contractul de vanzare cumparare al unui autoturism este un contract real, care este supus principiului consensualismului si care devine perfect in momentul predarii cheilor de catre vanzator cumparatorului, nefiind supus ad validitatem niciunei alte conditii, cum ar fi transcrierea transmiterii dreptului prin efectuarea operatiunilor de radiere din evidentele politiei.
Faptul ca emiterea procesului verbal se realizeaza cu luarea in considerare a bazei de date SIEGMCR, nu poate constitui un temei pentru sanctionarea petentului, deoarece fata de evidentele on-line actuale, ar trebui sa fie posibila, in mod direct, vizualizarea de catre intimata a operatiunilor fiscale efectuate de fiecare serviciu fiscal, in situatia transferurilor de rol, efectuate de proprietari in cazul vanzarii unui autovehicul.
Aceasta concluzie nu vine in contradictie nici cu statuarile facute de Curtea Constitutionala in Decizia nr.217/2003, deoarece in considerentele acestei decizii, curtea a facut referire la raspunderea care revine intotdeauna utilizatorilor inscrisi in certificatul de inmatriculare, pentru situatia in care au incredintat autoturismul unei alte persoane, nu si in cazul vanzarii acestuia, deci in situatia in care a intervenit un transfer de folosinta, nu si de proprietate. In acest sens, „Curtea a retinut pe de o parte, ca certificatul de inmatriculare al autovehiculului este acel act in baza caruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, astfel incat se poate prezuma ca autovehiculul se afla in proprietatea persoanei sau, dupa caz, in folosinta persoanei inscrise in acest certificat, iar, pe de alta parte, nicio norma legala nu interzice incredintarea spre folosinta a autovehiculului unei alte persoane, cu singura conditie sa posede permis de conducere valabil pentru categoria respectiva de autovehicul. In acest din urma caz, persoana inscrisa in certificatul de inmatriculare isi asuma intreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul sa fie folosit si pe reteaua de drumuri nationale, unde detinerea unei roviniete este obligatorie, asa incat vina de a nu detine rovinieta ii apartine. Totodata, detinatorul sau, dupa caz, cel care foloseste in mod legal autovehiculul are actiunea in regres impotriva persoanei careia i-a fost incredintat autovehiculul, daca aceasta a depasit termenii si conditiile in care i-a fost incredintat autovehiculul si a circulat pe reteaua de drumuri nationale fara rovinieta”.
De asemenea, se constata ca, in sarcina petentului, in calitatea sa de vanzator nu sunt aplicabile nici dispozitiile artt.24 alin.2 lit.d din Ordinul nr.1501/2006, care prevede ca proprietarii de vehicule inmatriculate sau inregistrate sunt obligati sa solicite radierea din circulatie in termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului inregistrat in proprietatea altei persoane, deoarece acest text trebuie interpretat in coroborare cu dispozitiile art.25 din acelasi act normativ, ce reglementeaza modalitatea de radiere, care se face pe baza depunerii certificatului de inmatriculare sau de inregistrare si a placutelor cu numar de inmatriculare ori de inregistrare, dupa caz, a cartii de identitate a vehiculului (doar pentru vehiculele inmatriculate dupa 1 iulie 1993), a fisei de inmatriculare cu viza organului fiscal competent al autoritatii administratiei publice locale, stabilita potrivit legii, ori a certificatului de atestare fiscala, precum si a documentelor care atesta faptul ca a intervenit una dintre situatiile prevazute la art. 24 alin.1-4. Or, in speta, prin instrainarea vehiculului, petentul in calitatea sa de vanzator, nu mai este, nici in posesia placutelor cu numerele de inmatriculare, care sunt in continuare la autoturismul ce a fost anterior in proprietatea sa (aspect care a fost constatat si de intimat in momentul stabilirii contraventiei) si nici a celorlalte documente, la care face referire textul mentionat.
De altfel, pentru situatia transcrierii instrainarii unui autovehicul pentru circulatie nu este aplicabil acest text, ce vizeaza scoaterea din circulatie, ci cel anterior mentionat, respectiv art. 8 alin.1 lit.a din Ordinul nr.1501/2006 al MAI. Aceasta deoarece pentru situatia instrainarii dreptului de proprietate nu este necesara radierea din circulatie urmata de reinscriere, ci in mod direct, transcrierea instrainarii cu pastrarea inregistrarii anterioare.
Pentru toate aceste motive, se constata ca petentul a dovedit ca nu poate fi atrasa raspunderea sa contraventionala, pentru fapta prevazuta de art. 8 alin.1 din OG nr.15/2002, prezumtia de legalitate a procesului verbal fiind astfel rasturnata prin proba contrarie, considerente in baza carora apelul declarat va fi apreciat ca intemeiat si admis in baza art.480 alin.2 Cod procedura civila, deoarece instanta de fond a facut o gresita apreciere a dispozitiilor legale incidente raportat la fapta retinuta de intimata in sarcina petentului, sentinta schimbata in totalitate si, in consecinta, admisa plangerea contraventionala formulata de petent in contradictoriu cu intimata si anulat procesul verbal de constatare a contraventiei seria R 15, nr.0075979 din data de 15.06.2016, emis de intimata. Va fi exonerat petentul de plata amenzii contraventionale in suma de 250 lei.