Civil – actiunea in revendicare – autoritate de lucru judecat
(Decizie nr. 21/RC din data de 21.01.2016 pronuntata de Tribunalul Neamt)Prin sentinta civila nr. 263 din data de 30.01.2015 Judecatoria Piatra Neamt a respins actiunea introductiva formulata de catre reclamantii B.G., B.A. si SC R.I.SA in contradictoriu cu paratul C.C., intrucat a intervenit autoritatea de lucru judecat.
A respins cererea de chemare in judecata a altor persoane care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul, formulata de catre reclamantii B.G., B.A. si SC R.I. SA in contradictoriu cu intervenientul in interes propriu C.C., ca fiind autoritate de lucru judecat.
A respins ca neintemeiata exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a reclamantei-parate SC R. I. SA, invocata de parata-reclamanta C.J.
A respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei-parate SC R. I. SA, invocata de parata-reclamanta C.J..
A respins ca neintemeiata exceptia lipsei coparticiparii procesuale active obligatorii, invocata de parata-reclamanta C.J..
A admis cererea principala formulata de reclamantii-parati B.G, B.A. si SC R. I. SA, in contradictoriu cu parata-reclamanta C.J..
A respins ca neintemeiata cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta C.J. in contradictoriu cu reclamantii-parati B.G., B.M. si SC R. I.SA.
A fost obligata parata-reclamanta C.J. sa lase reclamantilor in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 47 m.p. teren, categoria curti - constructii, situat in intravilanul satului Bistrita, comuna Alexandru cel Bun, judetul Neamt, identificat pe schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V. in dosarul nr. …., pe aliniamentul 46, 44, 33, 26, 30, 314, 31, 42, 44,46.
S-a stabilit linia de hotar ce desparte terenurile proprietatea partilor pe aliniamentul 49, 48, 47, 46, 44, 33, 26, 30, identificat in schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V. in dosarul nr. ...
A fost obligata parata-reclamanta C.J. sa nu impiedice pe reclamantii-recurenti sa foloseasca in mod normal calea de acces identificata pe aliniamentul 49, 48, 46, B, 44, 33, 26, 30, 314, 29, 39, 38, A, 51, 50, identificat in schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V., in dosarul nr. … si sa-si dreneze curgerea zapezii, a apelor pluviale si a celor menajere pe terenul sau.
A admis cererea accesorie si, in consecinta, a fost obligata parata-reclamanta C.J. sa plateasca reclamantilor-parati B.G., B.B. si SC R.I. SA suma de 360 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
A respins ca neintemeiata cererea accesorie formulata de parata-reclamanta C.J. avand ca obiect obligarea reclamantilor-parati la plata cheltuielilor de judecata.
Pentru solutionarea cauzei, instanta de fond a retinut in motivare urmatoarele:
In drept, in conformitate cu dispozitiile art. 137 Cod procedura civila ,,instanta se va pronunta cu prioritate asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii”.
Avand in vedere ca exceptiile invocate sunt exceptii de fond deoarece vizeaza incalcarea regulilor privitoare la conditiile de exercitiu ale dreptului la actiune peremtorii, deoarece tind la respingerea actiunii si absolute intrucat normele care reglementeaza conditiile actiunii civile au caracter imperativ, instanta de fond s-a pronuntat cu prioritate asupra acestora.
Cu privire la exceptia autoritatii de lucru judecat, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin incheierea din data de 08.11.2013, instanta a admis exceptia autoritatii de lucru judecat. Dand efect juridic solutiei de admitere a exceptiei autoritatii de lucru judecat, instanta a respins actiunea introductiva, formulata de catre reclamantii B.G., B.M. si SC R.I. SA in contradictoriu cu paratul C.C., intrucat a intervenit autoritatea de lucru judecat. Totodata, a respins cererea de chemare in judecata a altor persoane care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul, formulata de catre reclamantii B.G., B. M. si SC R. I. SA in contradictoriu cu intervenientul in interes propriu C.C., ca fiind autoritate de lucru judecat.
Referitor la exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a reclamantei SC R. I. SA, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 4 din Decretul nr. 31/1954 ,,capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor”, iar in conformitate cu prevederile art. 5 din acelasi act normativ aceasta consta in capacitatea de a avea drepturi si obligatii. Persoana juridica inceteaza de a avea fiinta prin comasare, divizare sau dizolvare.
Din interpretarea acestor dispozitii legale s-a retinut ca aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii in cadrul procesului civil formeaza continutul capacitatii procesuale de folosinta, aspect al capacitatii civile a persoanei.
Aplicand aceste dispozitii legale la situatia de fapt retinuta in cauza, instanta de fond a constatat ca reclamanta SC R.I.SA a dobandit personalitate juridica, fiind inscrisa la Oficiul Registrului Comertului, avand J .. si CUI …, asa cum rezulta din furnizarea de informatii extinse eliberata de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Neamt la data de 17.11.2014.
Astfel, reclamanta are capacitate procesuala de folosinta si, in consecinta, instanta de fond a apreciat ca exceptia invocata este neintemeiata si a respins-o.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei-parate SC R. I. SA, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Una din conditiile care trebuie indeplinite pentru ca o persoana fizica sau juridica sa fie parte intr-un proces civil este calitatea procesuala. Calitatea procesuala activa presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularului dreptului afirmat. Reclamantul, fiind cel care declanseaza procedura judiciara, are obligatia de a justifica atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva, prin indicarea obiectului cererii de chemare in judecata si a motivelor de fapt si de drept pe care isi intemeiaza pretentia. Dupa ce a fost sesizata, instanta are obligatia sa verifice atat calitatea procesuala activa, cat si cea pasiva.
In motivarea exceptiei, parata-reclamanta a aratat ca societatea comerciala nu are un drept de proprietate asupra terenului in suprafata de 47 mp deoarece numai bunurile constituite ca aport devin proprietatea societatii comerciale.
In sustinerea calitatii de proprietar reclamanta invoca atat contractul de schimb nr. 641/20.06.2004, B. G. si B. M., pe de o parte, si SC R. I. SA, pe de alta parte s-a produs un schimb cu privire la cota de ˝ din suprafata de 276 mp cat si Decizia nr. 137/RCOM din 11.06.2010 pronuntata de Tribunalul Neamt in dosarul nr. ….
Avand in vedere ca persoana juridica dobandeste dreptul de proprietate in aceleasi modalitati ca si persoana fizica, si ca aportul in cadrul unei societati reprezinta bunurile cu care un asociat participa la constituirea capitalului unei societati comerciale, s-a apreciat ca sustinerea ca societatea comerciala nu are un drept de proprietate asupra terenului in suprafata de 47 mp deoarece numai bunurile constituite ca aport devin proprietatea societatii comerciale este neintemeiata.
Prin urmare, instanta de fond a apreciat ca exceptia invocata este neintemeiata si a respins-o.
Referitor la exceptia lipsei coparticiparii procesuale active obligatorii, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Art. 47 Cod procedura civila arata ca mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna, ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza.
Este adevarat ca litisconsortiul procesual este de regula unul facultativ, cadrul procesual civil fiind lasat la aprecierea reclamantului, conform principiului disponibilitatii, insa, luand in considerare obiectul prezentei actiuni si efectele solutiei pronuntate in cauza, instanta de fond a apreciat ca in speta litisconsortiul este unul obligatoriu.
Actiunea in revendicare nu poate fi calificata drept un simplu act de conservare, fata de implicatiile sale majore, fiind un veritabil act de dispozitie. Astfel, in cazul in care aceasta are ca obiect bunuri imobile, s-a apreciat ca se impune prezenta in proces a tuturor coproprietarilor, nefiind aplicabila prezumtia mandatului tacit reciproc, asigurandu-se astfel posibilitatea punerii in executare efective a actului.
Aplicand aceste dispozitii la cauza dedusa judecatii, instanta de fond a constatat ca cererea a fost formulata de reclamantii B.G., B.M. si SC R. I. SA, care pretind un drept de proprietate asupra suprafetei de 47 m.p. teren, categoria curti - constructii, situat in intravilanul satului Bistrita, comuna Alexandru cel Bun, judetul Neamt.
Fata de aceste considerente, instanta de fond a apreciat ca exceptia invocata este neintemeiata si a respins-o.
Cu privire la cererea principala, instanta de fond a retinut ca, in fapt, prin Decizia civila nr. 137/RCOM din 11.06.2010 pronuntata de Tribunalul Neamt in dosarul nr. 744/103/2010 paratul C.C. a fost obligat sa lase reclamantilor in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 47 m.p. teren, categoria curti - constructii, situat in intravilanul satului Bistrita, comuna Alexandru cel Bun, judetul Neamt, identificat pe schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V., depusa la fila .. a volumului al doilea al dosarului de fond, pe aliniamentul 46, 44, 33, 26, 30, 314, 31, 42, 44,46.
S-a respins capatul de cerere principala in revendicare pentru restul, ca nefondat.
S-a stabilit linia de hotar ce desparte terenurile proprietatea partilor pe aliniamentul 49, 48, 47, 46, 44, 33, 26, 30, identificat prin aceeasi schita mentionata mai sus.
Paratul a fost obligat sa nu impiedice pe reclamanti sa foloseasca in mod normal calea de acces identificata pe aliniamentul 49, 48, 46, B, 44, 33, 26, 30, 314, 29, 39, 38, A, 51, 50, in aceeasi schita mentionata mai sus, si sa-si dreneze curgerea zapezii, a apelor pluviale si a celor menajere pe terenul sau.
S-a respins cererea reconventionala avand ca obiect constatare nulitate partiala contract de schimb si cererea conexa avand ca obiect rectificare incheiere de carte funciara, ca nefondate.
In motivarea acestei solutii, instanta a retinut ca, pentru a stabili cine este proprietarul terenului, instanta trebuie sa verifice titlurile invocate de parti. Situatia teoretica este simpla, din moment ce acest teren provine de la un autor comun, respectiv numitul C.S. care a incheiat cu reclamantii - parati B.G. si B.M. contractul de schimb de terenuri autentificat sub nr. 1733/04.02.1992 de catre fostul Notariat de Stat Judetean Neamt si cu paratul – reclamant C.C. contractul de vanzare - cumparare de teren autentificat sub nr. 5182/09.04.1992 de catre fostul Notariat de Stat Judetean Neamt.
Restul titlurilor invocate de parti, respectiv alte contracte de vanzare – cumparare, contracte de schimb ori hotarari judecatoresti, nu intereseaza din moment ce in primul contract se mentioneaza ca suprafata de teren cedat de autor reclamantilor B.G. si B. M., in suprafata totala de 183,5 m.p. se invecineaza la E cu restul terenului sau, iar in cel de al doilea contract se mentioneaza ca suprafata totala de 600 m.p. teren se invecineaza la V cu calea de acces ( teren cedat de autor prin contractul de schimb ).
In concret, pentru a stabili cine este proprietarul terenului in litigiu si pentru a stabili si linia de hotar, pe cale de consecinta, instanta trebuie sa stabileasca amplasamentul suprafetei de teren de 183,5 m.p. dobandita de reclamantii - parati B.G. si B.M. contractul de schimb de terenuri mentionat mai sus, mai exact a laturii dinspre Est.
In acest demers, instanta de recurs s-a raportat numai la urmatoarele probe: contractul de schimb de terenuri autentificat sub nr. 1733/04.02.1992 de catre fostul Notariat de Stat Judetean Neamt impreuna cu schita anexa, pe de o parte si rapoartele expertizelor topografice efectuate in cauza, pe de alta parte.
Dintre cele patru expertize efectuate in cauza, instanta a apreciat ca cea mai completa si mai exacta este ultima, efectuata de expertul B.V., care a raspuns la toate intrebarile propuse de parti si incuviintate de instanta cu argumente bazate doar pe inscrisurile incuviintate si reperele din teren.
Fata de cele doua probe mentionate, instanta a stabilit ca terenul in litigiu in suprafata de 47 m.p., categoria curti – constructii, este situat intravilanul comunei Alexandru cel Bun, satul Bistrita, judetul Neamt, fiind identificat pe schita anexa raportului de expertiza intocmita de expertul B.V. depusa la fila 76 a volumului al doilea din prima instanta pe aliniamentul 46-44-33-26-30-314-31-42-44-46 este proprietatea reclamantilor, iar linia de hotar ce desparte terenurile proprietatea partilor este cea de pe aliniamentul 49-48-47-46-44-33-26-30.
In lipsa unor repere exacte ale schitei anexa a contractului de schimb de terenuri autentificat sub nr. 1733/04.02.1992 de catre fostul Notariat de Stat Judetean Neamt, instanta a ajuns la aceasta concluzie in baza urmatorului rationament.
Desi schita anexa a contractului de schimb nu are repere exacte cu privire la amplasamentul terenului, totusi a stabilit fara putinta de tagada faptul ca terenul cedat de C.S. reclamantilor - parati B.G. si B.M. are forma unui dreptunghi cu latimea de 3,5 m si lungimea de 52,5 m. In aceste conditii, apararea paratului – reclamant ca linia de hotar este cea actuala delimitata prin gardul cu stalpi de beton ridicat pe amplasamentul stabilit de comun acord cu reclamantii, in baza autorizatiei de construire nr. 139/2004, nu poate fi primita, pentru ca punctele de reper 49-48-47-46-44 sunt recunoscute de parti si situate rectiliniu, dupa care gardul deviaza inspre terenul reclamantilor pe aliniamentul 42-31-101-314, desi traseul rectiliniu urmeaza pe aliniamentul 33-26-30.
De altfel, expertul tehnic a constatat ca stalpii din lemn ramasi de la gardul vechi urmeaza acest din urma aliniament. De asemenea, aceasta ipoteza este confirmata si de prezumtia simpla pe care instanta a tras-o din comportamentul lui C.C. care, desi cunostea din cuprinsul contractului incheiat cu tatal sau in anul 1992 ca terenul cumparat se invecineaza la V cu terenul reclamantilor, formuleaza o actiune civila avand ca obiect constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului in litigiu, in contradictoriu cu comuna Alexandru cel Bun, si nu cu reclamantii. Hotararea obtinuta astfel, respectiv sentinta 4237/2005 a Judecatoriei Piatra Neamt, nu este opozabila reclamantilor.
Apararea paratului cum ca B.G. si B.M. nu puteau sa cedeze reclamantei SC R. I. SA decat cota de ˝ din suprafata de 183 m.p. a caii de acces, si nu ˝ din suprafata de 276 m.p., cat au inscris in contractul de schimb autentificat cu nr. 641/20.07.2004, nu are relevanta in cauza si este si eronata.
S-a retinut ca nu are relevanta pentru ca, asa cum s-a argumentat mai sus, intereseaza numai limita dintre terenul proprietatea reclamantilor si terenul proprietatea paratului, cum a fost stabilita prin contractul de schimb din anul 1992 si este eronata pentru ca expertul B.V. a constatat ca reclamantii B.G. si B.M. au transmis reclamantei SC R. I. SA, potrivit documentatiei cadastrale cu nr. NCP 832/2, cota de1/2 din suprafata de 276 m.p. teren ca urmare a dezlipirii suprafetei de 183,5 m.p. dobandit prin contractul de schimb din anul 1992 si a unei diferente de 92,5 m.p. din terenul alaturat, proprietatea lor.
Totodata, fata de probele testimoniale coroborate cu declaratiile partilor, s-a admis si capatul accesoriu al cererii principale avand ca obiect obligatia de a face cu privire la obligarea paratului la drenarea curgerii zapezii, a apelor pluviale si a celor menajere pe terenul sau si sa nu ii impiedice pe reclamanti sa foloseasca in mod normal calea de acces.
In drept, la stabilirea legii aplicabile raportului juridic dedus judecatii, instanta are in vedere dispozitiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil potrivit carora legea civila este aplicabila cat timp este in vigoare.
In acelasi sens, conform art. 5 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispozitiile Codului civil se aplica tuturor actelor si faptelor incheiate sau, dupa caz, produse ori savarsite dupa intrarea sa in vigoare, precum si situatiilor juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare.
Fata de cele expuse anterior, instanta a apreciat ca raportul juridic dedus judecatii este guvernat de art. 563 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit caruia ,,proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept. El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul”.
Art. 560 din acelasi act normativ stabileste ca proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand, in mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.
Art. 1.200 pct. 4 Cod civil din 1864 instituie o prezumptie legala, absoluta si irefragabila conform careia hotararea judecatoreasca ramasa irevocabila corespunde adevarului.
Analizand situatia de fapt anterior expusa, in lumina textelor legale aplicabile in speta, s-a retinut caracterul intemeiat al cererii principale potrivit urmatoarelor argumente:
Actiunea in revendicare este un mijloc de aparare in justitie a dreptului de proprietate privata si reprezinta actiunea in justitie aflata la indemana proprietarului bunului impotriva posesorului sau impotriva altei persoane care detine bunul respectiv, fara drept.
Actiunea in revendicare este o actiunea reala deoarece ea se exercita impotriva oricarei persoane care detine bunul respectiv, cu orice titlu, si, totodata, este o actiune petitorie intrucat, prin intermediul ei, se urmareste apararea unui drept real – dreptul de proprietate.
Pornind de la conceptul si natura juridica a actiunii in revendicare, apare cu evidenta faptul ca, in cadrul acesteia, fiecare dintre partile implicate va trebui sa indice si sa depuna titlul (temeiul) in baza caruia pretinde anumite drepturi cu privire la bunul revendicat.
Puterea de lucru judecat a unei hotarari judecatoresti semnifica faptul ca o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data, bis de eadem re ne sit actio, iar hotararea judecatoreasca este prezumata a exprima adevarul si nu trebuie contrazisa de o alta hotarare, res iudicata pro veritate habetur.
Principiul puterii de lucru judecat impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauza si fiind purtat intre aceleasi parti, ci si contrazicerea intre doua hotarari judecatoresti, adica infirmarea constatarilor facute intr-o hotarare judecatoreasca irevocabila printr-o alta hotarare judecatoreasca posterioara, pronuntata intr-un alt proces.
Pornind de la acest principiu se impune a se sublinia distinctia clara intre exceptia autoritatii de lucru judecat si prezumptia autoritatii de lucru judecat. Astfel, pe cand conditia de aplicare a exceptiei autoritatii de lucru judecat presupune o identitate de actiuni (sub aspectul partilor, obiectului si cauzei juridice) ce opreste repetarea judecatii, prezumptia de lucru judecat impune consecventa in judecata, si anume, ceea ce s-a constatat si statuat printr-o hotarare nu trebuie contrazis printr-o alta hotarare judecatoreasca.
In lumina acestor consideratii, decizia civila nr. 137/RCOM din 11.06.2010 pronuntata de Tribunalul Neamt in dosarul nr. .., intrata in puterea lucrului judecat, se rasfrange si
Statuarea instantei din cadrul procedurii declansate in dosarul … ca suprafata de 47 m.p. teren, categoria curti - constructii, situat in intravilanul satului Bistrita, comuna Alexandru cel Bun, judetul Neamt, identificat pe schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V., pe aliniamentul 46, 44, 33, 26, 30, 314, 31, 42, 44,46, apartine reclamantilor-parati a intrat in puterea lucrului judecat si se bucura de prezumtia de adevar si nu a fost infirmata in prezentul proces.
Astfel, sustinerile paratei-reclamante referitoare la inceperea urmaririi penale impotriva expertului B.V. sunt contrazise de ordonanta din 01.08.2014 emisa de Parchetul de pe langa Judecatoria Piatra Neamt, in dosarul nr. 1572/P/2011 prin care s-a dispus clasarea cauzei.
In lumina acestor considerente, instanta de fond a admis cererea principala si, pe cale de consecinta, a obligat parata-reclamanta C.J. sa lase reclamantilor in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 47 m.p. teren, categoria curti - constructii, situat in intravilanul satului Bistrita, comuna Alexandru cel Bun, judetul Neamt, identificat pe schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V., pe aliniamentul 46, 44, 33, 26, 30, 314, 31, 42, 44,46.
Referitor la capatul de cerere privind granituirea, instanta de fond a constatat ca aceasta este o operatie de determinare prin semne exterioare si vizibile a limitelor dintre doua proprietati limitrofe, pentru a se sti limitele fondului asupra caruia poarta dreptul de folosinta al proprietarilor celor doua fonduri.
Granituirea poate avea loc atat in situatia in care nu exista semne vizibile ale liniei de hotar, care trebuie sa separe doua proprietati limitrofe, cat si in situatia in care exista intre proprietati invecinate semne exterioare de delimitare, totusi acestea sunt contestate de parti sau exista indoieli ca ar fi amplasate pe traseul hotarului dintre proprietati, stabilit prin vointa partilor sau pe cale judiciara.
Fata de considerente expuse anterior, instanta de fond a stabilit linia de hotar ce desparte terenurile proprietatea partilor pe aliniamentul 49, 48, 47, 46, 44, 33, 26, 30, identificat schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V..
Dreptul de proprietate se exercita potrivit dispozitiilor art. 555 Cod civil in limitele determinate de lege. Astfel, proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu in limitele stabilite de lege.
Conform art. 603 Cod civil, dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului revin proprietarului.
In considerarea materialului probatoriu administrat, in special declaratia martorului D.L., instanta de fond a obligat parata-reclamanta C.J. sa nu impiedice pe reclamantii-recurenti sa foloseasca in mod normal calea de acces identificata pe aliniamentul 49, 48, 46, B, 44, 33, 26, 30, 314, 29, 39, 38, A, 51, 50, in schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V., si sa-si dreneze curgerea zapezii, a apelor pluviale si a celor menajere pe terenul sau.
Avand in vedere ca s-a admis cererea principala formulata de catre reclamantii-parati si, pe cale de consecinta, a fost obligata parata-reclamanta C.J. sa lase acestora in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 47 m.p. teren, categoria curti - constructii, situat in intravilanul satului Bistrita, comuna Alexandru cel Bun, judetul Neamt, identificat pe schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V., pe aliniamentul 46, 44, 33, 26, 30, 314, 31, 42, 44,46, instanta de fond a respins, ca neintemeiata, cererea reconventionala formulata de cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta C.J. in contradictoriu cu reclamantii-parati B.G, B.M. si SC R. I.SA.
Cu privire la cererea accesorie avand ca obiect obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata, instanta de fond a retinut ca, potrivit art. 274 Cod procedura civila, partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.
Instanta, constatand culpa procesuala a acesteia in declansarea litigiului de fata, a obligat parata-reclamanta la plata cheltuielilor de judecata efectuate in prezentul proces, reprezentand contravaloarea taxei judiciare de timbru.
Referitor la cererea paratei-reclamante C.J. privind obligarea reclamantilor-parati la plata cheltuielilor de judecata, instanta de fond, avand in vedere ca a respins cererea reconventionala, a respinge si cererea accesorie avand ca obiect obligarea reclamantilor-parati la plata cheltuielilor de judecata, ca neintemeiata.
Paratii C.J. si C.C. au declarat apel impotriva sentintei civile si a unor incheieri, pe care le considera netemeinice si nelegale pentru urmatoarele considerente:
- in mod gresit prin incheierea din data de 27.09.2013 s-a respins cererea de interventie accesorie formulata de intervenientul C.C. si, prin incheierea din data de 17.01.2014, s-a pus in vedere acestuia sa formuleze cerere de interventie in interes propriu, desi nu a fost prezent in fata instantei la acest termen;
- in mod gresit s-a respins cererea de inscriere in fals, cererea de incuviintare a probei cu expertiza judiciara si proba cu cercetarea la fata locului, solicitate la termenul din data de 16.01.2015;
- actiunea reclamantilor nu este intemeiata, deoarece acestia nu obtin un act de proprietate asupra terenului in suprafata de 47 m.p.
- schita anexa expertizei intocmite de ing. B se fundamenteaza pe un fals din documentatia cadastrala;
- nu li s-a respectat dreptul la un proces echitabil, drept garantat de Constitutia Romaniei si art. 6 din CEDO;
- instanta a administrat toate probele in favoarea partii adverse si nu a examinat o expertiza intocmita de ing. U. intr-o cauza penala, lucrare ce are aceeasi forta juridica cu expertiza intocmita de ing. B.;
- instanta de fond a respins cererea de inscriere in fals asupra expertizei, cu motivarea ca aceasta nu vizeaza scrierea sau semnatura, desi art. 177-184 Cod procedura civila nu prevad expres o astfel de conditie;
- reclamantii au invocat in sprijinul sustinerilor decizia civila nr. 137/RCOM/11.06.2016, iar instanta a dat eficienta acestei hotarari, desi aceasta nu are valoare de act de proprietate, deoarece in dispozitiv a fost indicat gresit amplasamentul suprafetei de 47 m.p. din suprafata totala de 183,5 m.p. ca fiind suprapus peste proprietatea lor, aceasta greseala rezultand din schita gresita a expertului B.;
- actul de proprietate al recurentilor este contractul de vanzare-cumparare nr. 10666/24.10.1991, iar acestia detin in plus fata de act suprafata de 17 m.p.;
- instanta de fond nu a avut in vedere actul de schimb facut de reclamanti cu autorul sau C. S.;
- in urma contractului de schimb nr. 641/20.07.2004 cu SC R. I. SA, reclamantii au devenit proprietari in indiviziune asupra caii de acces la drumul public in suprafata de 276 m.p.;
- reclamantii au respectat limitele hotarului dintre proprietati, pe care au si construit un gard din beton;
- linia de hotar corecta este aceea indicata pe aliniamentul 314-31-42-44, iar un alt aliniament, respectiv cel cerut de reclamanti, ar avea drept consecinta majorarea nejustificata a proprietatii acestora cu 47 m.p., astfel ca este nefondata si cererea acestora prin care li se solicita sa respecte calea de acces;
- reclamantii nu au cerut si nici nu au dovedit conditiile pentru stabilirea unei servituti de picatura a stresinii;
- in mod gresit s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a SC ROCOM INTERNATIONAL SA, deoarece aceasta societate nu mai fiinteaza, fiind transformata intr-o societate comerciala cu raspundere limitata, si nu s-a observat ca nu le este opozabil contractul de schimb nr. 641/20.07.2004;
- actiunea de fata se judeca in conditiile noului Cod civil, astfel ca s-a retinut gresit autoritatea de lucru judecat pe prevederile art. 1201 Cod civil de la 1865;
- desi au facut dovada dreptului de proprietate asupra terenului, in mod gresit s-a respins cererea reconventionala;
- asupra cererii de interventie accesorie formulata de intervenientul C.C., instanta trebuia sa se pronunte odata cu fondul sau sa o disjunga, si nu prin incheierea din data de 27.09.2013, prin care a fost respinsa ca inadmisibila, cu ignorarea interesului legitim ce deriva din calitatea de bun comun a terenului revendicat, asa cum rezulta din sentinta civila nr. 6695/2011 si decizia civila nr. 203/2012 pronuntate intr-o cauza avand ca obiect contestatie la executare;
- sentinta civila nr. 4237/02.11.2015 a Judecatoriei Piatra Neamt nu ii este opozabila, astfel ca aceasta hotarare nu se bucura de putere de lucru judecat in cauza, dupa cum nu ii poate fi opusa nici autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 137/RCOM/2010 pronuntata in dosarul nr. 744/103/2010;
- i-a fost incalcat astfel dreptul la un proces echitabil, iar in sprijinul acestei sustineri sunt cauzele Beian contra Romaniei, Pilot service contra Romaniei, Amuraritei contra Romaniei;
- sustinerile sale au fost sprijinite si de declaratia martorului pe care l-a propus la fond;
- documentatia nr. 261/2005 cu titular C.C. respecta limitele proprietatilor rezultate dupa schimbul autentificat prin contractul nr. 1733/1992 intre reclamanti si C.S..
In dovedire, a depus: intampinarea depusa de catre reclamanti in dosarul nr. … cu schita anexa din care rezulta ca terenul dobandit in proprietate prin contractul de vanzare-cumparare nr. 10666/24.10.1991 nu avea acces la DN 15 si se invecina la sud cu proprietatea C.S.; sentinta civila nr. 3695/13.12.2011 a Judecatoriei Piatra Neamt; decizia civila nr. 203/01.06.2012 a Tribunalului Neamt.
Solicita ca instanta sa incuviinteze completarea probatoriului administrat cu o cercetare la fata locului si o expertiza judiciara topografica prin care sa se identifice amplasamentul terenului de 183,5 m.p., lat de 3,5 m si lung de 52,5 m, primit de catre reclamantii B. de la C.S. prin actul de schimb nr. 1733/1992, in raport cu hotarul dinspre vest stabilit definitiv si irevocabil prin sentinta civila nr. 3479/10.10.2006, si daca terenul revendicat, in suprafata de 47 m.p., se circumscrie acestui perimetru; totodata, expertul sa constate daca picatura stresinii de la constructia proprietatea lor curge pe terenul proprietatea reclamantilor.
In drept sunt invocate prevederile art. 304 pct. 5,6,7,8 si 9, art. 312 alin. 1-7 Cod procedura civila 1865; art. 49 alin. 3 si art. 55 Cod procedura civila 1865; art. 129 alin. 5 Cod procedura civila si art. 723 (1) Cod procedura civila 1865; art. 563 alin. 1 Cod civil; art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Reclamantii B. G., B. M. si SC R. I. S.A. au formulat intampinare prin care au cerut respingerea recursului pentru urmatoarele considerente:
- au formulat prezenta actiune pentru ca solutia ce se va pronunta in prezenta cauza sa fie opozabila paratei C.J., sotia intervenientului C.C., fata de care a obtinut deja o hotarare irevocabila, respectiv decizia civila nr. 137/RCOM/11.06.2010 a Tribunalului Neamt, a carei executare nu s-a finalizat;
- fata de aceasta hotarare s-a retinut corect incidenta autoritatii de lucru judecat, astfel ca nu se mai impunea administrarea in cauza a altor probe;
- cercetarea penala impotriva expertului B.V. s-a finalizat in favoarea acestuia, astfel ca nu se mai poate solicita inscrierea in fals asupra expertizei;
- prin nota de constatare nr. 16/18.07.2005, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Neamt a aratat ca suprafata de 47 m.p. nu se suprapune peste terenul lor si ca exista o suprapunere doar in documentatia cadastrala.
In dovedire au anexat: extras de pe portal cu privire la nevinovatia expertului B.V.; schita anexa la contractul de schimb nr. 1733/1992 – anexa 1,2; extras de pe portal cu privire la nevinovatia expertului B.V. – anexa 3; plan de situatie intocmit in 1992 de familia C. – anexa 4; plan de situatie pentru vecinul D.A. – anexa 5; schita anexa pentru documentatia cadastrala a vecinei C.; planul de situatie anexat DC 784 a SC”R.”; schita terenului proprietatea B. si M. inainte de vanzare catre C. M., respectiv R.; documentatia cadastrala a familiei C.intocmita in anul 2000; documentatia cadastrala nr. 261 revizuita in 2005 a familiei C.; nota de constatare nr. 16/18.07.2005 a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Neamt; documentatia nr. 832/2; declaratia SC”R.” dupa obtinerea sentintei civile nr. 3479/2006; 2 fotografii.
Analizand sentinta recurata in raport cu motivele de recurs invocate si cu prevederile art. 3041 Cod procedura civila, tribunalul constata ca aceasta este temeinica si legala si o va mentine pentru considerentele ce vor fi aratate mai jos.
Cu privire la solutia data cererii de interventie accesorie a intervenientului C.C. prin incheierea din data de 27.09.2013, tribunalul constata ca este corecta, deoarece la acest termen intervenientul avea deja calitatea de parat, ca urmare a precizarii actiunii reclamantilor la data de 10.04.2013, care au solicitat introducerea acestuia in cauza, in calitate de parat, precum si calitatea de intervenient principal ca urmare a cererii de chemare in judecata a altor persoane care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul, formulata de reclamanti, incidente fiind in acest ultim caz prevederile art. 58 Cod procedura civila.
Ulterior, la data de 08.11.2013, s-a dispus si asupra cererii de chemare in judecata a altor persoane, in sensul respingerii acesteia, astfel ca intervenientul principal C.C. a pierdut aceasta calitate, ramanand in proces doar in calitate de parat.
La termenul din data de 17.01.2014 instanta a pus in discutie amanarea cauzei pentru a se da paratei reclamante C. J. posibilitatea sa depuna cererea de interventie in forma scrisa, in exemplare suficiente pentru comunicare. Aceasta incheiere a fost indreptata la termenul din data de 10.10.2014 in sensul ca amanarea s-a acordat la cererea aparatorului intervenientului pentru ca intervenientul C. C. sa formuleze cerere de interventie in forma scrisa. Cu toate acestea, cererea de interventie nu a fost depusa nici personal de C. C., nici prin aparator, astfel ca paratul C.C. nu a mai dobandit calitatea de intervenient si prin urmare nici motivele de recurs care vizeaza incheierea din data de 17.01.2014 nu sunt fondate. Totodata, se apreciaza a fi nefondate si sustinerile potrivit carora instanta de fond ar fi dispus asupra cererii de interventie in interes propriu in lipsa intervenientului, deoarece la termenul din data de 17.01.2014 acesta a fost reprezentat de aparatorul ales, astfel ca nu se poate retine vreo incalcare a drepturilor procesuale. Mai este de aratat ca, potrivit art. 55 Cod procedura civila, poate face obiect al disjungerii doar interventia principala, nu si interventia accesorie.
In ceea ce priveste calitatea procesuala activa a reclamantei SC R. I. SA, tribunalul constata ca aceasta nu si-a modificat forma juridica prin hotararea AGA, deoarece procedura de modificare prevazuta de art. 204 din Legea nr. 30/1991 republicata nu s-a finalizat prin publicarea la Monitorul Oficial, astfel ca tertilor – celelalte parti din prezenta cauza – le este opozabila denumirea din actiunea societatii conform art. 131 alin. 4 din legea mai sus mentionata. Totodata, conform prevederilor art. 206 din acelasi act normativ, schimbarea formei societatii nu atrage crearea unei noi persoane juridice, prin urmare SC R.I. SA poate sta in judecata sub aceasta denumire.
In ceea ce priveste servitutea asupra careia instanta a dispus, tribunalul constata ca aceasta a fost solicitata prin actiune de catre reclamanti si nu s-a revenit asupra ei pe parcursul judecarii cauzei, asa cum se sustine in recurs. Mai mult, prin raspunsul la intampinare si intampinare la cererea reconventionala formulate la termenul din data de 01.02.2013, reclamantii au aratat ca isi mentin sustinerile si ca scopul actiunii este sa fie opozabila paratei pentru a se putea pune in executare silita sentinta civila nr. 137/RCOM/2010 si fata de aceasta.
Cu privire la critica adusa hotararii de fond in raport cu prevederile art. 304 pct. 8 Cod procedura civila, tribunalul constata ca textul vizeaza obiectul dedus judecatii, si nu interpretarea unui act depus ca proba in dosar.
Mai constata tribunalul ca instanta de fond a dat o corecta eficienta juridica deciziei civile nr. 137/RCOM/11.06.2010 a Tribunalului Neamt, atat in raport cu paratul C. C., cat si in raport cu parata C. J., apreciindu-se nerelevanta imprejurarea ca a intervenit modificarea Codului civil la data de 01.10.2011, deoarece art. 166 Cod procedura civila 1865, care guverneaza prezentul proces, nu face vreo distinctie in acest sens.
Astfel, fata de paratul C. C., prezenta actiune se caracterizeaza prin tripla identitate de obiect, parti si cauza in raport de decizia civila mai sus mentionata, prin urmare, potrivit art. 166 Cod procedura civila, in cauza opereaza autoritatea de lucru judecat, urmarea fiind ca fata de acest parat nu se mai poate relua aceeasi judecata.
Desi nu a fost parte in procesul solutionat prin decizia civila nr. 137/RCOM/11.06.2010, parata C.J. suporta efectele acestei hotarari care vizeaza aceeasi suprafata de teren asupra careia ambii soti se pretind proprietari. Aceasta hotarare are un efect pozitiv pentru reclamantii al caror drept de proprietate a fost deja recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila; in acest caz, instanta nu mai poate lua in discutie dreptul reclamantilor intr-o alta cauza – cum este procesul de fata. Totodata, hotararea de mai sus are si un efect negativ fata de parata din prezenta cauza, aceasta nemaiavand posibilitatea sa mai poata lua in discutie existenta dreptului sau. Recurentii au insistat asupra acestui aspect in calea de atac a recursului si pentru aceasta trebuie aratat ca situatia mai sus prezentata este consecinta raporturilor de indivizibilitate dintre sotii C. asupra terenului in litigiu, fata de care s-a statuat deja din perspectiva dreptului de proprietate, cu atat mai mult cu cat in cauza de fata ambii soti au stat in judecata in calitate de parati. Statuarile cu autoritate de lucru judecat din primul proces cu privire la actele doveditoare ale dreptului de proprietate nu pot fi rasturnate in prezenta cauza, in care se invoca aceleasi acte, printr-o alta interpretare si nici prin alte probe, cum ar fi cercetarea la fata locului si expertiza topografica, deoarece aceste probe au o forta juridica doveditoare inferioara actelor de proprietate. Totodata, se apreciaza ca nefondata critica adusa incheierii din data de 16.01.2015 prin care s-a respins cererea de inscriere in fals cu privire la expertiza intocmita de ing. B. in dosarul nr. … solutionat prin decizia civila nr. 137/11.06.2010 de catre Tribunalul Neamt, deoarece, pe langa faptul ca cercetarea penala impotriva expertului s-a finalizat prin clasare conform ordonantei din data de 01.08.2014 a Parchetului de pe langa Judecatoria Piatra Neamt in dosarul nr. 1572/P/2011 este de aratat ca o expertiza cu valoare de proba intr-un dosar nu se circumscrie actelor autentice prevazute de noul Cod civil, sub imperiul caruia se judeca prezenta cauza, susceptibile de a fi supuse procedurii inscrierii in fals; expertiza reprezinta o proba asupra careia instanta face o apreciere in sprijinul solutiei date. Nici in vechiul Cod civil expertiza nu se bucura de calitatea de act autentic conform prevederilor art. 1171-1173 Cod civil, distinctia cea mai lamuritoare fiind facuta de art. 322 lit. d care vorbeste de posibilitatea revizuirii unei hotarari „daca un judecator ori martor sau expert care a luat parte la judecata a fost condamnat pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma unei judecati”; mai mult, fapta expertului care cu intentie nu a redat in expertiza situatia din teren este cercetata sub aspectul infractiunii de marturie mincinoasa, si nu de fals in inscrisuri autentice.
De asemenea, se apreciaza ca nefondate si sustinerile potrivit carora s-a dispus asupra dreptului de proprietate al sotilor prin hotararile pronuntate in contestatia la executare, deoarece in cadrul acelui proces instanta a dispus doar cu privire la inopozabilitatea fata de parata C.J. a deciziei civile nr. 137/11.06.2010, nu si cu privire la statuarile cu autoritate de lucru judecat din aceasta hotarare fata de paratul C.C., si pe considerentul de inopozabilitate a acestei hotarari s-a promovat actiunea de fata. Instanta de executare nu a cercetat fondul raporturilor juridice deduse prezentei judecati; prin urmare, nu se bucura de puterea de lucru judecat in sensul cerut de recurenti.
Fata de cele retinute, tribunalul constata ca instanta de fond a dat o corecta solutie atat cererii principale, cat si cererii reconventionale, precum si celorlalte cereri si exceptii invocate, si va aprecia ca inutila analizarea celorlalte motive de recurs – cu exceptia motivului privitor la dreptul la un proces echitabil, garantat prin Constitutia Romaniei si art. 6 din CEDO. In acest sens, trebuie aratat ca dreptul la un proces echitabil trebuie respectat fata de toate partile implicate, deci inclusiv fata de reclamantii din prezenta cauza, care au obtinut o recunoastere a dreptului lor de proprietate printr-o hotarare ce se bucura de autoritate de lucru judecat. Jurisprudenta CEDO este constanta in sensul ca raporturile juridice asupra carora s-a dispus prin hotarari judecatoresti irevocabile trebuie sa se bucure de stabilitate, in acest sens fiind cauza Brumarescu contra Romaniei.
In concluzie, tribunalul constata ca recursul nu este fondat fiind respins ca atare in temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedura civila.
In temeiul art. 274 Cod procedura civila, au fost obligati in solidar recurentii-paratii sa plateasca intimatilor-reclamanti. suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs.
A respins cererea de chemare in judecata a altor persoane care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul, formulata de catre reclamantii B.G., B.A. si SC R.I. SA in contradictoriu cu intervenientul in interes propriu C.C., ca fiind autoritate de lucru judecat.
A respins ca neintemeiata exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a reclamantei-parate SC R. I. SA, invocata de parata-reclamanta C.J.
A respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei-parate SC R. I. SA, invocata de parata-reclamanta C.J..
A respins ca neintemeiata exceptia lipsei coparticiparii procesuale active obligatorii, invocata de parata-reclamanta C.J..
A admis cererea principala formulata de reclamantii-parati B.G, B.A. si SC R. I. SA, in contradictoriu cu parata-reclamanta C.J..
A respins ca neintemeiata cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta C.J. in contradictoriu cu reclamantii-parati B.G., B.M. si SC R. I.SA.
A fost obligata parata-reclamanta C.J. sa lase reclamantilor in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 47 m.p. teren, categoria curti - constructii, situat in intravilanul satului Bistrita, comuna Alexandru cel Bun, judetul Neamt, identificat pe schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V. in dosarul nr. …., pe aliniamentul 46, 44, 33, 26, 30, 314, 31, 42, 44,46.
S-a stabilit linia de hotar ce desparte terenurile proprietatea partilor pe aliniamentul 49, 48, 47, 46, 44, 33, 26, 30, identificat in schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V. in dosarul nr. ...
A fost obligata parata-reclamanta C.J. sa nu impiedice pe reclamantii-recurenti sa foloseasca in mod normal calea de acces identificata pe aliniamentul 49, 48, 46, B, 44, 33, 26, 30, 314, 29, 39, 38, A, 51, 50, identificat in schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V., in dosarul nr. … si sa-si dreneze curgerea zapezii, a apelor pluviale si a celor menajere pe terenul sau.
A admis cererea accesorie si, in consecinta, a fost obligata parata-reclamanta C.J. sa plateasca reclamantilor-parati B.G., B.B. si SC R.I. SA suma de 360 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
A respins ca neintemeiata cererea accesorie formulata de parata-reclamanta C.J. avand ca obiect obligarea reclamantilor-parati la plata cheltuielilor de judecata.
Pentru solutionarea cauzei, instanta de fond a retinut in motivare urmatoarele:
In drept, in conformitate cu dispozitiile art. 137 Cod procedura civila ,,instanta se va pronunta cu prioritate asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii”.
Avand in vedere ca exceptiile invocate sunt exceptii de fond deoarece vizeaza incalcarea regulilor privitoare la conditiile de exercitiu ale dreptului la actiune peremtorii, deoarece tind la respingerea actiunii si absolute intrucat normele care reglementeaza conditiile actiunii civile au caracter imperativ, instanta de fond s-a pronuntat cu prioritate asupra acestora.
Cu privire la exceptia autoritatii de lucru judecat, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin incheierea din data de 08.11.2013, instanta a admis exceptia autoritatii de lucru judecat. Dand efect juridic solutiei de admitere a exceptiei autoritatii de lucru judecat, instanta a respins actiunea introductiva, formulata de catre reclamantii B.G., B.M. si SC R.I. SA in contradictoriu cu paratul C.C., intrucat a intervenit autoritatea de lucru judecat. Totodata, a respins cererea de chemare in judecata a altor persoane care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul, formulata de catre reclamantii B.G., B. M. si SC R. I. SA in contradictoriu cu intervenientul in interes propriu C.C., ca fiind autoritate de lucru judecat.
Referitor la exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a reclamantei SC R. I. SA, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 4 din Decretul nr. 31/1954 ,,capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor”, iar in conformitate cu prevederile art. 5 din acelasi act normativ aceasta consta in capacitatea de a avea drepturi si obligatii. Persoana juridica inceteaza de a avea fiinta prin comasare, divizare sau dizolvare.
Din interpretarea acestor dispozitii legale s-a retinut ca aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii in cadrul procesului civil formeaza continutul capacitatii procesuale de folosinta, aspect al capacitatii civile a persoanei.
Aplicand aceste dispozitii legale la situatia de fapt retinuta in cauza, instanta de fond a constatat ca reclamanta SC R.I.SA a dobandit personalitate juridica, fiind inscrisa la Oficiul Registrului Comertului, avand J .. si CUI …, asa cum rezulta din furnizarea de informatii extinse eliberata de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Neamt la data de 17.11.2014.
Astfel, reclamanta are capacitate procesuala de folosinta si, in consecinta, instanta de fond a apreciat ca exceptia invocata este neintemeiata si a respins-o.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei-parate SC R. I. SA, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Una din conditiile care trebuie indeplinite pentru ca o persoana fizica sau juridica sa fie parte intr-un proces civil este calitatea procesuala. Calitatea procesuala activa presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularului dreptului afirmat. Reclamantul, fiind cel care declanseaza procedura judiciara, are obligatia de a justifica atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva, prin indicarea obiectului cererii de chemare in judecata si a motivelor de fapt si de drept pe care isi intemeiaza pretentia. Dupa ce a fost sesizata, instanta are obligatia sa verifice atat calitatea procesuala activa, cat si cea pasiva.
In motivarea exceptiei, parata-reclamanta a aratat ca societatea comerciala nu are un drept de proprietate asupra terenului in suprafata de 47 mp deoarece numai bunurile constituite ca aport devin proprietatea societatii comerciale.
In sustinerea calitatii de proprietar reclamanta invoca atat contractul de schimb nr. 641/20.06.2004, B. G. si B. M., pe de o parte, si SC R. I. SA, pe de alta parte s-a produs un schimb cu privire la cota de ˝ din suprafata de 276 mp cat si Decizia nr. 137/RCOM din 11.06.2010 pronuntata de Tribunalul Neamt in dosarul nr. ….
Avand in vedere ca persoana juridica dobandeste dreptul de proprietate in aceleasi modalitati ca si persoana fizica, si ca aportul in cadrul unei societati reprezinta bunurile cu care un asociat participa la constituirea capitalului unei societati comerciale, s-a apreciat ca sustinerea ca societatea comerciala nu are un drept de proprietate asupra terenului in suprafata de 47 mp deoarece numai bunurile constituite ca aport devin proprietatea societatii comerciale este neintemeiata.
Prin urmare, instanta de fond a apreciat ca exceptia invocata este neintemeiata si a respins-o.
Referitor la exceptia lipsei coparticiparii procesuale active obligatorii, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Art. 47 Cod procedura civila arata ca mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna, ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza.
Este adevarat ca litisconsortiul procesual este de regula unul facultativ, cadrul procesual civil fiind lasat la aprecierea reclamantului, conform principiului disponibilitatii, insa, luand in considerare obiectul prezentei actiuni si efectele solutiei pronuntate in cauza, instanta de fond a apreciat ca in speta litisconsortiul este unul obligatoriu.
Actiunea in revendicare nu poate fi calificata drept un simplu act de conservare, fata de implicatiile sale majore, fiind un veritabil act de dispozitie. Astfel, in cazul in care aceasta are ca obiect bunuri imobile, s-a apreciat ca se impune prezenta in proces a tuturor coproprietarilor, nefiind aplicabila prezumtia mandatului tacit reciproc, asigurandu-se astfel posibilitatea punerii in executare efective a actului.
Aplicand aceste dispozitii la cauza dedusa judecatii, instanta de fond a constatat ca cererea a fost formulata de reclamantii B.G., B.M. si SC R. I. SA, care pretind un drept de proprietate asupra suprafetei de 47 m.p. teren, categoria curti - constructii, situat in intravilanul satului Bistrita, comuna Alexandru cel Bun, judetul Neamt.
Fata de aceste considerente, instanta de fond a apreciat ca exceptia invocata este neintemeiata si a respins-o.
Cu privire la cererea principala, instanta de fond a retinut ca, in fapt, prin Decizia civila nr. 137/RCOM din 11.06.2010 pronuntata de Tribunalul Neamt in dosarul nr. 744/103/2010 paratul C.C. a fost obligat sa lase reclamantilor in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 47 m.p. teren, categoria curti - constructii, situat in intravilanul satului Bistrita, comuna Alexandru cel Bun, judetul Neamt, identificat pe schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V., depusa la fila .. a volumului al doilea al dosarului de fond, pe aliniamentul 46, 44, 33, 26, 30, 314, 31, 42, 44,46.
S-a respins capatul de cerere principala in revendicare pentru restul, ca nefondat.
S-a stabilit linia de hotar ce desparte terenurile proprietatea partilor pe aliniamentul 49, 48, 47, 46, 44, 33, 26, 30, identificat prin aceeasi schita mentionata mai sus.
Paratul a fost obligat sa nu impiedice pe reclamanti sa foloseasca in mod normal calea de acces identificata pe aliniamentul 49, 48, 46, B, 44, 33, 26, 30, 314, 29, 39, 38, A, 51, 50, in aceeasi schita mentionata mai sus, si sa-si dreneze curgerea zapezii, a apelor pluviale si a celor menajere pe terenul sau.
S-a respins cererea reconventionala avand ca obiect constatare nulitate partiala contract de schimb si cererea conexa avand ca obiect rectificare incheiere de carte funciara, ca nefondate.
In motivarea acestei solutii, instanta a retinut ca, pentru a stabili cine este proprietarul terenului, instanta trebuie sa verifice titlurile invocate de parti. Situatia teoretica este simpla, din moment ce acest teren provine de la un autor comun, respectiv numitul C.S. care a incheiat cu reclamantii - parati B.G. si B.M. contractul de schimb de terenuri autentificat sub nr. 1733/04.02.1992 de catre fostul Notariat de Stat Judetean Neamt si cu paratul – reclamant C.C. contractul de vanzare - cumparare de teren autentificat sub nr. 5182/09.04.1992 de catre fostul Notariat de Stat Judetean Neamt.
Restul titlurilor invocate de parti, respectiv alte contracte de vanzare – cumparare, contracte de schimb ori hotarari judecatoresti, nu intereseaza din moment ce in primul contract se mentioneaza ca suprafata de teren cedat de autor reclamantilor B.G. si B. M., in suprafata totala de 183,5 m.p. se invecineaza la E cu restul terenului sau, iar in cel de al doilea contract se mentioneaza ca suprafata totala de 600 m.p. teren se invecineaza la V cu calea de acces ( teren cedat de autor prin contractul de schimb ).
In concret, pentru a stabili cine este proprietarul terenului in litigiu si pentru a stabili si linia de hotar, pe cale de consecinta, instanta trebuie sa stabileasca amplasamentul suprafetei de teren de 183,5 m.p. dobandita de reclamantii - parati B.G. si B.M. contractul de schimb de terenuri mentionat mai sus, mai exact a laturii dinspre Est.
In acest demers, instanta de recurs s-a raportat numai la urmatoarele probe: contractul de schimb de terenuri autentificat sub nr. 1733/04.02.1992 de catre fostul Notariat de Stat Judetean Neamt impreuna cu schita anexa, pe de o parte si rapoartele expertizelor topografice efectuate in cauza, pe de alta parte.
Dintre cele patru expertize efectuate in cauza, instanta a apreciat ca cea mai completa si mai exacta este ultima, efectuata de expertul B.V., care a raspuns la toate intrebarile propuse de parti si incuviintate de instanta cu argumente bazate doar pe inscrisurile incuviintate si reperele din teren.
Fata de cele doua probe mentionate, instanta a stabilit ca terenul in litigiu in suprafata de 47 m.p., categoria curti – constructii, este situat intravilanul comunei Alexandru cel Bun, satul Bistrita, judetul Neamt, fiind identificat pe schita anexa raportului de expertiza intocmita de expertul B.V. depusa la fila 76 a volumului al doilea din prima instanta pe aliniamentul 46-44-33-26-30-314-31-42-44-46 este proprietatea reclamantilor, iar linia de hotar ce desparte terenurile proprietatea partilor este cea de pe aliniamentul 49-48-47-46-44-33-26-30.
In lipsa unor repere exacte ale schitei anexa a contractului de schimb de terenuri autentificat sub nr. 1733/04.02.1992 de catre fostul Notariat de Stat Judetean Neamt, instanta a ajuns la aceasta concluzie in baza urmatorului rationament.
Desi schita anexa a contractului de schimb nu are repere exacte cu privire la amplasamentul terenului, totusi a stabilit fara putinta de tagada faptul ca terenul cedat de C.S. reclamantilor - parati B.G. si B.M. are forma unui dreptunghi cu latimea de 3,5 m si lungimea de 52,5 m. In aceste conditii, apararea paratului – reclamant ca linia de hotar este cea actuala delimitata prin gardul cu stalpi de beton ridicat pe amplasamentul stabilit de comun acord cu reclamantii, in baza autorizatiei de construire nr. 139/2004, nu poate fi primita, pentru ca punctele de reper 49-48-47-46-44 sunt recunoscute de parti si situate rectiliniu, dupa care gardul deviaza inspre terenul reclamantilor pe aliniamentul 42-31-101-314, desi traseul rectiliniu urmeaza pe aliniamentul 33-26-30.
De altfel, expertul tehnic a constatat ca stalpii din lemn ramasi de la gardul vechi urmeaza acest din urma aliniament. De asemenea, aceasta ipoteza este confirmata si de prezumtia simpla pe care instanta a tras-o din comportamentul lui C.C. care, desi cunostea din cuprinsul contractului incheiat cu tatal sau in anul 1992 ca terenul cumparat se invecineaza la V cu terenul reclamantilor, formuleaza o actiune civila avand ca obiect constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului in litigiu, in contradictoriu cu comuna Alexandru cel Bun, si nu cu reclamantii. Hotararea obtinuta astfel, respectiv sentinta 4237/2005 a Judecatoriei Piatra Neamt, nu este opozabila reclamantilor.
Apararea paratului cum ca B.G. si B.M. nu puteau sa cedeze reclamantei SC R. I. SA decat cota de ˝ din suprafata de 183 m.p. a caii de acces, si nu ˝ din suprafata de 276 m.p., cat au inscris in contractul de schimb autentificat cu nr. 641/20.07.2004, nu are relevanta in cauza si este si eronata.
S-a retinut ca nu are relevanta pentru ca, asa cum s-a argumentat mai sus, intereseaza numai limita dintre terenul proprietatea reclamantilor si terenul proprietatea paratului, cum a fost stabilita prin contractul de schimb din anul 1992 si este eronata pentru ca expertul B.V. a constatat ca reclamantii B.G. si B.M. au transmis reclamantei SC R. I. SA, potrivit documentatiei cadastrale cu nr. NCP 832/2, cota de1/2 din suprafata de 276 m.p. teren ca urmare a dezlipirii suprafetei de 183,5 m.p. dobandit prin contractul de schimb din anul 1992 si a unei diferente de 92,5 m.p. din terenul alaturat, proprietatea lor.
Totodata, fata de probele testimoniale coroborate cu declaratiile partilor, s-a admis si capatul accesoriu al cererii principale avand ca obiect obligatia de a face cu privire la obligarea paratului la drenarea curgerii zapezii, a apelor pluviale si a celor menajere pe terenul sau si sa nu ii impiedice pe reclamanti sa foloseasca in mod normal calea de acces.
In drept, la stabilirea legii aplicabile raportului juridic dedus judecatii, instanta are in vedere dispozitiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil potrivit carora legea civila este aplicabila cat timp este in vigoare.
In acelasi sens, conform art. 5 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispozitiile Codului civil se aplica tuturor actelor si faptelor incheiate sau, dupa caz, produse ori savarsite dupa intrarea sa in vigoare, precum si situatiilor juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare.
Fata de cele expuse anterior, instanta a apreciat ca raportul juridic dedus judecatii este guvernat de art. 563 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit caruia ,,proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept. El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul”.
Art. 560 din acelasi act normativ stabileste ca proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand, in mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.
Art. 1.200 pct. 4 Cod civil din 1864 instituie o prezumptie legala, absoluta si irefragabila conform careia hotararea judecatoreasca ramasa irevocabila corespunde adevarului.
Analizand situatia de fapt anterior expusa, in lumina textelor legale aplicabile in speta, s-a retinut caracterul intemeiat al cererii principale potrivit urmatoarelor argumente:
Actiunea in revendicare este un mijloc de aparare in justitie a dreptului de proprietate privata si reprezinta actiunea in justitie aflata la indemana proprietarului bunului impotriva posesorului sau impotriva altei persoane care detine bunul respectiv, fara drept.
Actiunea in revendicare este o actiunea reala deoarece ea se exercita impotriva oricarei persoane care detine bunul respectiv, cu orice titlu, si, totodata, este o actiune petitorie intrucat, prin intermediul ei, se urmareste apararea unui drept real – dreptul de proprietate.
Pornind de la conceptul si natura juridica a actiunii in revendicare, apare cu evidenta faptul ca, in cadrul acesteia, fiecare dintre partile implicate va trebui sa indice si sa depuna titlul (temeiul) in baza caruia pretinde anumite drepturi cu privire la bunul revendicat.
Puterea de lucru judecat a unei hotarari judecatoresti semnifica faptul ca o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data, bis de eadem re ne sit actio, iar hotararea judecatoreasca este prezumata a exprima adevarul si nu trebuie contrazisa de o alta hotarare, res iudicata pro veritate habetur.
Principiul puterii de lucru judecat impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauza si fiind purtat intre aceleasi parti, ci si contrazicerea intre doua hotarari judecatoresti, adica infirmarea constatarilor facute intr-o hotarare judecatoreasca irevocabila printr-o alta hotarare judecatoreasca posterioara, pronuntata intr-un alt proces.
Pornind de la acest principiu se impune a se sublinia distinctia clara intre exceptia autoritatii de lucru judecat si prezumptia autoritatii de lucru judecat. Astfel, pe cand conditia de aplicare a exceptiei autoritatii de lucru judecat presupune o identitate de actiuni (sub aspectul partilor, obiectului si cauzei juridice) ce opreste repetarea judecatii, prezumptia de lucru judecat impune consecventa in judecata, si anume, ceea ce s-a constatat si statuat printr-o hotarare nu trebuie contrazis printr-o alta hotarare judecatoreasca.
In lumina acestor consideratii, decizia civila nr. 137/RCOM din 11.06.2010 pronuntata de Tribunalul Neamt in dosarul nr. .., intrata in puterea lucrului judecat, se rasfrange si
Statuarea instantei din cadrul procedurii declansate in dosarul … ca suprafata de 47 m.p. teren, categoria curti - constructii, situat in intravilanul satului Bistrita, comuna Alexandru cel Bun, judetul Neamt, identificat pe schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V., pe aliniamentul 46, 44, 33, 26, 30, 314, 31, 42, 44,46, apartine reclamantilor-parati a intrat in puterea lucrului judecat si se bucura de prezumtia de adevar si nu a fost infirmata in prezentul proces.
Astfel, sustinerile paratei-reclamante referitoare la inceperea urmaririi penale impotriva expertului B.V. sunt contrazise de ordonanta din 01.08.2014 emisa de Parchetul de pe langa Judecatoria Piatra Neamt, in dosarul nr. 1572/P/2011 prin care s-a dispus clasarea cauzei.
In lumina acestor considerente, instanta de fond a admis cererea principala si, pe cale de consecinta, a obligat parata-reclamanta C.J. sa lase reclamantilor in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 47 m.p. teren, categoria curti - constructii, situat in intravilanul satului Bistrita, comuna Alexandru cel Bun, judetul Neamt, identificat pe schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V., pe aliniamentul 46, 44, 33, 26, 30, 314, 31, 42, 44,46.
Referitor la capatul de cerere privind granituirea, instanta de fond a constatat ca aceasta este o operatie de determinare prin semne exterioare si vizibile a limitelor dintre doua proprietati limitrofe, pentru a se sti limitele fondului asupra caruia poarta dreptul de folosinta al proprietarilor celor doua fonduri.
Granituirea poate avea loc atat in situatia in care nu exista semne vizibile ale liniei de hotar, care trebuie sa separe doua proprietati limitrofe, cat si in situatia in care exista intre proprietati invecinate semne exterioare de delimitare, totusi acestea sunt contestate de parti sau exista indoieli ca ar fi amplasate pe traseul hotarului dintre proprietati, stabilit prin vointa partilor sau pe cale judiciara.
Fata de considerente expuse anterior, instanta de fond a stabilit linia de hotar ce desparte terenurile proprietatea partilor pe aliniamentul 49, 48, 47, 46, 44, 33, 26, 30, identificat schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V..
Dreptul de proprietate se exercita potrivit dispozitiilor art. 555 Cod civil in limitele determinate de lege. Astfel, proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu in limitele stabilite de lege.
Conform art. 603 Cod civil, dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului revin proprietarului.
In considerarea materialului probatoriu administrat, in special declaratia martorului D.L., instanta de fond a obligat parata-reclamanta C.J. sa nu impiedice pe reclamantii-recurenti sa foloseasca in mod normal calea de acces identificata pe aliniamentul 49, 48, 46, B, 44, 33, 26, 30, 314, 29, 39, 38, A, 51, 50, in schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V., si sa-si dreneze curgerea zapezii, a apelor pluviale si a celor menajere pe terenul sau.
Avand in vedere ca s-a admis cererea principala formulata de catre reclamantii-parati si, pe cale de consecinta, a fost obligata parata-reclamanta C.J. sa lase acestora in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 47 m.p. teren, categoria curti - constructii, situat in intravilanul satului Bistrita, comuna Alexandru cel Bun, judetul Neamt, identificat pe schita anexa a raportului de expertiza topografica intocmita de expertul B.V., pe aliniamentul 46, 44, 33, 26, 30, 314, 31, 42, 44,46, instanta de fond a respins, ca neintemeiata, cererea reconventionala formulata de cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta C.J. in contradictoriu cu reclamantii-parati B.G, B.M. si SC R. I.SA.
Cu privire la cererea accesorie avand ca obiect obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata, instanta de fond a retinut ca, potrivit art. 274 Cod procedura civila, partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.
Instanta, constatand culpa procesuala a acesteia in declansarea litigiului de fata, a obligat parata-reclamanta la plata cheltuielilor de judecata efectuate in prezentul proces, reprezentand contravaloarea taxei judiciare de timbru.
Referitor la cererea paratei-reclamante C.J. privind obligarea reclamantilor-parati la plata cheltuielilor de judecata, instanta de fond, avand in vedere ca a respins cererea reconventionala, a respinge si cererea accesorie avand ca obiect obligarea reclamantilor-parati la plata cheltuielilor de judecata, ca neintemeiata.
Paratii C.J. si C.C. au declarat apel impotriva sentintei civile si a unor incheieri, pe care le considera netemeinice si nelegale pentru urmatoarele considerente:
- in mod gresit prin incheierea din data de 27.09.2013 s-a respins cererea de interventie accesorie formulata de intervenientul C.C. si, prin incheierea din data de 17.01.2014, s-a pus in vedere acestuia sa formuleze cerere de interventie in interes propriu, desi nu a fost prezent in fata instantei la acest termen;
- in mod gresit s-a respins cererea de inscriere in fals, cererea de incuviintare a probei cu expertiza judiciara si proba cu cercetarea la fata locului, solicitate la termenul din data de 16.01.2015;
- actiunea reclamantilor nu este intemeiata, deoarece acestia nu obtin un act de proprietate asupra terenului in suprafata de 47 m.p.
- schita anexa expertizei intocmite de ing. B se fundamenteaza pe un fals din documentatia cadastrala;
- nu li s-a respectat dreptul la un proces echitabil, drept garantat de Constitutia Romaniei si art. 6 din CEDO;
- instanta a administrat toate probele in favoarea partii adverse si nu a examinat o expertiza intocmita de ing. U. intr-o cauza penala, lucrare ce are aceeasi forta juridica cu expertiza intocmita de ing. B.;
- instanta de fond a respins cererea de inscriere in fals asupra expertizei, cu motivarea ca aceasta nu vizeaza scrierea sau semnatura, desi art. 177-184 Cod procedura civila nu prevad expres o astfel de conditie;
- reclamantii au invocat in sprijinul sustinerilor decizia civila nr. 137/RCOM/11.06.2016, iar instanta a dat eficienta acestei hotarari, desi aceasta nu are valoare de act de proprietate, deoarece in dispozitiv a fost indicat gresit amplasamentul suprafetei de 47 m.p. din suprafata totala de 183,5 m.p. ca fiind suprapus peste proprietatea lor, aceasta greseala rezultand din schita gresita a expertului B.;
- actul de proprietate al recurentilor este contractul de vanzare-cumparare nr. 10666/24.10.1991, iar acestia detin in plus fata de act suprafata de 17 m.p.;
- instanta de fond nu a avut in vedere actul de schimb facut de reclamanti cu autorul sau C. S.;
- in urma contractului de schimb nr. 641/20.07.2004 cu SC R. I. SA, reclamantii au devenit proprietari in indiviziune asupra caii de acces la drumul public in suprafata de 276 m.p.;
- reclamantii au respectat limitele hotarului dintre proprietati, pe care au si construit un gard din beton;
- linia de hotar corecta este aceea indicata pe aliniamentul 314-31-42-44, iar un alt aliniament, respectiv cel cerut de reclamanti, ar avea drept consecinta majorarea nejustificata a proprietatii acestora cu 47 m.p., astfel ca este nefondata si cererea acestora prin care li se solicita sa respecte calea de acces;
- reclamantii nu au cerut si nici nu au dovedit conditiile pentru stabilirea unei servituti de picatura a stresinii;
- in mod gresit s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a SC ROCOM INTERNATIONAL SA, deoarece aceasta societate nu mai fiinteaza, fiind transformata intr-o societate comerciala cu raspundere limitata, si nu s-a observat ca nu le este opozabil contractul de schimb nr. 641/20.07.2004;
- actiunea de fata se judeca in conditiile noului Cod civil, astfel ca s-a retinut gresit autoritatea de lucru judecat pe prevederile art. 1201 Cod civil de la 1865;
- desi au facut dovada dreptului de proprietate asupra terenului, in mod gresit s-a respins cererea reconventionala;
- asupra cererii de interventie accesorie formulata de intervenientul C.C., instanta trebuia sa se pronunte odata cu fondul sau sa o disjunga, si nu prin incheierea din data de 27.09.2013, prin care a fost respinsa ca inadmisibila, cu ignorarea interesului legitim ce deriva din calitatea de bun comun a terenului revendicat, asa cum rezulta din sentinta civila nr. 6695/2011 si decizia civila nr. 203/2012 pronuntate intr-o cauza avand ca obiect contestatie la executare;
- sentinta civila nr. 4237/02.11.2015 a Judecatoriei Piatra Neamt nu ii este opozabila, astfel ca aceasta hotarare nu se bucura de putere de lucru judecat in cauza, dupa cum nu ii poate fi opusa nici autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 137/RCOM/2010 pronuntata in dosarul nr. 744/103/2010;
- i-a fost incalcat astfel dreptul la un proces echitabil, iar in sprijinul acestei sustineri sunt cauzele Beian contra Romaniei, Pilot service contra Romaniei, Amuraritei contra Romaniei;
- sustinerile sale au fost sprijinite si de declaratia martorului pe care l-a propus la fond;
- documentatia nr. 261/2005 cu titular C.C. respecta limitele proprietatilor rezultate dupa schimbul autentificat prin contractul nr. 1733/1992 intre reclamanti si C.S..
In dovedire, a depus: intampinarea depusa de catre reclamanti in dosarul nr. … cu schita anexa din care rezulta ca terenul dobandit in proprietate prin contractul de vanzare-cumparare nr. 10666/24.10.1991 nu avea acces la DN 15 si se invecina la sud cu proprietatea C.S.; sentinta civila nr. 3695/13.12.2011 a Judecatoriei Piatra Neamt; decizia civila nr. 203/01.06.2012 a Tribunalului Neamt.
Solicita ca instanta sa incuviinteze completarea probatoriului administrat cu o cercetare la fata locului si o expertiza judiciara topografica prin care sa se identifice amplasamentul terenului de 183,5 m.p., lat de 3,5 m si lung de 52,5 m, primit de catre reclamantii B. de la C.S. prin actul de schimb nr. 1733/1992, in raport cu hotarul dinspre vest stabilit definitiv si irevocabil prin sentinta civila nr. 3479/10.10.2006, si daca terenul revendicat, in suprafata de 47 m.p., se circumscrie acestui perimetru; totodata, expertul sa constate daca picatura stresinii de la constructia proprietatea lor curge pe terenul proprietatea reclamantilor.
In drept sunt invocate prevederile art. 304 pct. 5,6,7,8 si 9, art. 312 alin. 1-7 Cod procedura civila 1865; art. 49 alin. 3 si art. 55 Cod procedura civila 1865; art. 129 alin. 5 Cod procedura civila si art. 723 (1) Cod procedura civila 1865; art. 563 alin. 1 Cod civil; art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Reclamantii B. G., B. M. si SC R. I. S.A. au formulat intampinare prin care au cerut respingerea recursului pentru urmatoarele considerente:
- au formulat prezenta actiune pentru ca solutia ce se va pronunta in prezenta cauza sa fie opozabila paratei C.J., sotia intervenientului C.C., fata de care a obtinut deja o hotarare irevocabila, respectiv decizia civila nr. 137/RCOM/11.06.2010 a Tribunalului Neamt, a carei executare nu s-a finalizat;
- fata de aceasta hotarare s-a retinut corect incidenta autoritatii de lucru judecat, astfel ca nu se mai impunea administrarea in cauza a altor probe;
- cercetarea penala impotriva expertului B.V. s-a finalizat in favoarea acestuia, astfel ca nu se mai poate solicita inscrierea in fals asupra expertizei;
- prin nota de constatare nr. 16/18.07.2005, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Neamt a aratat ca suprafata de 47 m.p. nu se suprapune peste terenul lor si ca exista o suprapunere doar in documentatia cadastrala.
In dovedire au anexat: extras de pe portal cu privire la nevinovatia expertului B.V.; schita anexa la contractul de schimb nr. 1733/1992 – anexa 1,2; extras de pe portal cu privire la nevinovatia expertului B.V. – anexa 3; plan de situatie intocmit in 1992 de familia C. – anexa 4; plan de situatie pentru vecinul D.A. – anexa 5; schita anexa pentru documentatia cadastrala a vecinei C.; planul de situatie anexat DC 784 a SC”R.”; schita terenului proprietatea B. si M. inainte de vanzare catre C. M., respectiv R.; documentatia cadastrala a familiei C.intocmita in anul 2000; documentatia cadastrala nr. 261 revizuita in 2005 a familiei C.; nota de constatare nr. 16/18.07.2005 a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Neamt; documentatia nr. 832/2; declaratia SC”R.” dupa obtinerea sentintei civile nr. 3479/2006; 2 fotografii.
Analizand sentinta recurata in raport cu motivele de recurs invocate si cu prevederile art. 3041 Cod procedura civila, tribunalul constata ca aceasta este temeinica si legala si o va mentine pentru considerentele ce vor fi aratate mai jos.
Cu privire la solutia data cererii de interventie accesorie a intervenientului C.C. prin incheierea din data de 27.09.2013, tribunalul constata ca este corecta, deoarece la acest termen intervenientul avea deja calitatea de parat, ca urmare a precizarii actiunii reclamantilor la data de 10.04.2013, care au solicitat introducerea acestuia in cauza, in calitate de parat, precum si calitatea de intervenient principal ca urmare a cererii de chemare in judecata a altor persoane care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul, formulata de reclamanti, incidente fiind in acest ultim caz prevederile art. 58 Cod procedura civila.
Ulterior, la data de 08.11.2013, s-a dispus si asupra cererii de chemare in judecata a altor persoane, in sensul respingerii acesteia, astfel ca intervenientul principal C.C. a pierdut aceasta calitate, ramanand in proces doar in calitate de parat.
La termenul din data de 17.01.2014 instanta a pus in discutie amanarea cauzei pentru a se da paratei reclamante C. J. posibilitatea sa depuna cererea de interventie in forma scrisa, in exemplare suficiente pentru comunicare. Aceasta incheiere a fost indreptata la termenul din data de 10.10.2014 in sensul ca amanarea s-a acordat la cererea aparatorului intervenientului pentru ca intervenientul C. C. sa formuleze cerere de interventie in forma scrisa. Cu toate acestea, cererea de interventie nu a fost depusa nici personal de C. C., nici prin aparator, astfel ca paratul C.C. nu a mai dobandit calitatea de intervenient si prin urmare nici motivele de recurs care vizeaza incheierea din data de 17.01.2014 nu sunt fondate. Totodata, se apreciaza a fi nefondate si sustinerile potrivit carora instanta de fond ar fi dispus asupra cererii de interventie in interes propriu in lipsa intervenientului, deoarece la termenul din data de 17.01.2014 acesta a fost reprezentat de aparatorul ales, astfel ca nu se poate retine vreo incalcare a drepturilor procesuale. Mai este de aratat ca, potrivit art. 55 Cod procedura civila, poate face obiect al disjungerii doar interventia principala, nu si interventia accesorie.
In ceea ce priveste calitatea procesuala activa a reclamantei SC R. I. SA, tribunalul constata ca aceasta nu si-a modificat forma juridica prin hotararea AGA, deoarece procedura de modificare prevazuta de art. 204 din Legea nr. 30/1991 republicata nu s-a finalizat prin publicarea la Monitorul Oficial, astfel ca tertilor – celelalte parti din prezenta cauza – le este opozabila denumirea din actiunea societatii conform art. 131 alin. 4 din legea mai sus mentionata. Totodata, conform prevederilor art. 206 din acelasi act normativ, schimbarea formei societatii nu atrage crearea unei noi persoane juridice, prin urmare SC R.I. SA poate sta in judecata sub aceasta denumire.
In ceea ce priveste servitutea asupra careia instanta a dispus, tribunalul constata ca aceasta a fost solicitata prin actiune de catre reclamanti si nu s-a revenit asupra ei pe parcursul judecarii cauzei, asa cum se sustine in recurs. Mai mult, prin raspunsul la intampinare si intampinare la cererea reconventionala formulate la termenul din data de 01.02.2013, reclamantii au aratat ca isi mentin sustinerile si ca scopul actiunii este sa fie opozabila paratei pentru a se putea pune in executare silita sentinta civila nr. 137/RCOM/2010 si fata de aceasta.
Cu privire la critica adusa hotararii de fond in raport cu prevederile art. 304 pct. 8 Cod procedura civila, tribunalul constata ca textul vizeaza obiectul dedus judecatii, si nu interpretarea unui act depus ca proba in dosar.
Mai constata tribunalul ca instanta de fond a dat o corecta eficienta juridica deciziei civile nr. 137/RCOM/11.06.2010 a Tribunalului Neamt, atat in raport cu paratul C. C., cat si in raport cu parata C. J., apreciindu-se nerelevanta imprejurarea ca a intervenit modificarea Codului civil la data de 01.10.2011, deoarece art. 166 Cod procedura civila 1865, care guverneaza prezentul proces, nu face vreo distinctie in acest sens.
Astfel, fata de paratul C. C., prezenta actiune se caracterizeaza prin tripla identitate de obiect, parti si cauza in raport de decizia civila mai sus mentionata, prin urmare, potrivit art. 166 Cod procedura civila, in cauza opereaza autoritatea de lucru judecat, urmarea fiind ca fata de acest parat nu se mai poate relua aceeasi judecata.
Desi nu a fost parte in procesul solutionat prin decizia civila nr. 137/RCOM/11.06.2010, parata C.J. suporta efectele acestei hotarari care vizeaza aceeasi suprafata de teren asupra careia ambii soti se pretind proprietari. Aceasta hotarare are un efect pozitiv pentru reclamantii al caror drept de proprietate a fost deja recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila; in acest caz, instanta nu mai poate lua in discutie dreptul reclamantilor intr-o alta cauza – cum este procesul de fata. Totodata, hotararea de mai sus are si un efect negativ fata de parata din prezenta cauza, aceasta nemaiavand posibilitatea sa mai poata lua in discutie existenta dreptului sau. Recurentii au insistat asupra acestui aspect in calea de atac a recursului si pentru aceasta trebuie aratat ca situatia mai sus prezentata este consecinta raporturilor de indivizibilitate dintre sotii C. asupra terenului in litigiu, fata de care s-a statuat deja din perspectiva dreptului de proprietate, cu atat mai mult cu cat in cauza de fata ambii soti au stat in judecata in calitate de parati. Statuarile cu autoritate de lucru judecat din primul proces cu privire la actele doveditoare ale dreptului de proprietate nu pot fi rasturnate in prezenta cauza, in care se invoca aceleasi acte, printr-o alta interpretare si nici prin alte probe, cum ar fi cercetarea la fata locului si expertiza topografica, deoarece aceste probe au o forta juridica doveditoare inferioara actelor de proprietate. Totodata, se apreciaza ca nefondata critica adusa incheierii din data de 16.01.2015 prin care s-a respins cererea de inscriere in fals cu privire la expertiza intocmita de ing. B. in dosarul nr. … solutionat prin decizia civila nr. 137/11.06.2010 de catre Tribunalul Neamt, deoarece, pe langa faptul ca cercetarea penala impotriva expertului s-a finalizat prin clasare conform ordonantei din data de 01.08.2014 a Parchetului de pe langa Judecatoria Piatra Neamt in dosarul nr. 1572/P/2011 este de aratat ca o expertiza cu valoare de proba intr-un dosar nu se circumscrie actelor autentice prevazute de noul Cod civil, sub imperiul caruia se judeca prezenta cauza, susceptibile de a fi supuse procedurii inscrierii in fals; expertiza reprezinta o proba asupra careia instanta face o apreciere in sprijinul solutiei date. Nici in vechiul Cod civil expertiza nu se bucura de calitatea de act autentic conform prevederilor art. 1171-1173 Cod civil, distinctia cea mai lamuritoare fiind facuta de art. 322 lit. d care vorbeste de posibilitatea revizuirii unei hotarari „daca un judecator ori martor sau expert care a luat parte la judecata a fost condamnat pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma unei judecati”; mai mult, fapta expertului care cu intentie nu a redat in expertiza situatia din teren este cercetata sub aspectul infractiunii de marturie mincinoasa, si nu de fals in inscrisuri autentice.
De asemenea, se apreciaza ca nefondate si sustinerile potrivit carora s-a dispus asupra dreptului de proprietate al sotilor prin hotararile pronuntate in contestatia la executare, deoarece in cadrul acelui proces instanta a dispus doar cu privire la inopozabilitatea fata de parata C.J. a deciziei civile nr. 137/11.06.2010, nu si cu privire la statuarile cu autoritate de lucru judecat din aceasta hotarare fata de paratul C.C., si pe considerentul de inopozabilitate a acestei hotarari s-a promovat actiunea de fata. Instanta de executare nu a cercetat fondul raporturilor juridice deduse prezentei judecati; prin urmare, nu se bucura de puterea de lucru judecat in sensul cerut de recurenti.
Fata de cele retinute, tribunalul constata ca instanta de fond a dat o corecta solutie atat cererii principale, cat si cererii reconventionale, precum si celorlalte cereri si exceptii invocate, si va aprecia ca inutila analizarea celorlalte motive de recurs – cu exceptia motivului privitor la dreptul la un proces echitabil, garantat prin Constitutia Romaniei si art. 6 din CEDO. In acest sens, trebuie aratat ca dreptul la un proces echitabil trebuie respectat fata de toate partile implicate, deci inclusiv fata de reclamantii din prezenta cauza, care au obtinut o recunoastere a dreptului lor de proprietate printr-o hotarare ce se bucura de autoritate de lucru judecat. Jurisprudenta CEDO este constanta in sensul ca raporturile juridice asupra carora s-a dispus prin hotarari judecatoresti irevocabile trebuie sa se bucure de stabilitate, in acest sens fiind cauza Brumarescu contra Romaniei.
In concluzie, tribunalul constata ca recursul nu este fondat fiind respins ca atare in temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedura civila.
In temeiul art. 274 Cod procedura civila, au fost obligati in solidar recurentii-paratii sa plateasca intimatilor-reclamanti. suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Fondul funciar
Carte funciara - Sentinta civila nr. 224 din data de 30.07.2013Actiune oblica. Legea nr. 18/1991 - Sentinta civila nr. 805 din data de 21.09.2017
Contestatie in anulare speciala intemeiata pe motivul erorii materiale - Decizie nr. 452 din data de 10.05.2012
Constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate - Decizie nr. 18 din data de 13.01.2011
Atribuirea unui teren revolutionarilor - Decizie nr. 45 din data de 19.02.2010
Actiune in revendicare - Decizie nr. 289 din data de 22.04.2010
Fond funciar - Decizie nr. 835 din data de 17.12.2009
Fond funciar - Sentinta civila nr. 680 din data de 12.09.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 629 din data de 19.07.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 376 din data de 18.04.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 333 din data de 04.04.2012
Modificare titlu - Sentinta civila nr. 230 din data de 01.03.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 561 din data de 16.02.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 1387 din data de 16.12.2010
Fond funciar - Sentinta civila nr. 992 din data de 27.10.2010
Revendicare - Sentinta civila nr. 842 din data de 06.10.2010
Modificare titlu proprietate - Sentinta civila nr. 620 din data de 14.07.2010
Proprietate privata - Sentinta civila nr. 549 din data de 16.06.2010
Anulare titlu proprietate - Sentinta civila nr. 22 din data de 29.04.2010
Fond funciar - Sentinta civila nr. 116 din data de 17.02.2010