Minori si familie - partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial. Modificare cota de contributie la achizitionarea bunurilor comune. Sistarea starii de indiviziune cu privire la bunurile comune dobandite in timpul casatoriei dintre parti

Prin incheierea pronuntata la data de 18.09.2014 de Judecatoria Bicaz in dosar nr. __, a fost admisa, in parte, in principiu, actiunea formulata de reclamantul-parat P.V in contradictoriu cu parata-reclamanta A.M.
A fost admisa, in parte, in principiu, cererea reconventionala.
S-a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei urmatoarele bunuri comune:
1. imobile:
- casa de locuit, situata in com. ____, jud. Neamt, construita pe baza autorizatiei de constructie nr. ____, in suprafata construita de 102,87 mp si suprafata utila de 82,3 mp, edificata pe fundatie de beton cu piatra, avand in structura zidarie blocuri de beton, compusa din P+M, dotata cu o baie, o bucatarie, un hol, doua dormitoare si o sufragerie, in valoare totala de 41778 lei;
- beci aferent casei, construit din piatra, in valoare de 1736 lei;
- magazie ( camera pentru centrala termica ), in valoare de 1535 lei;
- fosa septica din piatra, in valoare de 2830 lei;
- drept de creanta in valoare de 1480 lei, reprezentand contravaloarea imbunatatirilor aduse unui imobil – casa de locuit batraneasca, edificata in anul 1960.
2. urmatoarele bunuri mobile:
- autoturism marca  „Daewoo Matiz” MF484 cu nr. de inmatriculare ____, nr. de identificare ___, in valoare de 4368,30 lei;
- autoturism marca „Dacia Logan” nr. de inmatriculare __-, cu nr. de identificare ____, in valoare de 15725,88 lei;
- un TV Panasonic, in valoare de 105 lei;
- o combina muzicala „Philips”, in valoare de 42 lei;
- o masa sufragerie lemn lacuit 12 persoane, in valoare de 80 lei;
- un fier calcat „Rowenta”, in valoare de 40 lei;
- 6 scaune birou tapiterie rosie panza, in valoare de 66 lei;
- mobila sufragerie cu aplicatii furnir bej, in valoare de 480 lei;
- canapea cu brate din lemn lacuit cu tapiterie panza bej cu flori cu lada, in valoare de 70 lei;
- 2 fotolii cu tapiterie din panza cu flori, in valoare de 60 lei;
- covor persan cu flori bej cu maro 3x2 m, in valoare de 32 lei;
- lustra cu un brat cu 4 spoturi portocalii, in valoare de 60 lei;
- 6 perdele 4 ml, in valoare de 72 lei;
- 4 plapumi cu matase rosie si mov, in valoare de 80 lei;
- 3 lenjerii pat, in valoare de 18 lei;
- o cuvertura plusata maro, in valoare de 25 lei;
- un televizor Philips, in valoare de 60 lei;
- o comoda TV cu aplicatii, lacuita cu o usa, un raft si un sertar, in valoare de 40 lei;
- o lustra cu un brat cu 2 becuri, in valoare de 36 lei;
- un covor persan cu model floral bej si maro 1,5x2,5 m, in valoare de 45 lei;
- o canapea cu tapiterie plus bleu cu aplicatii piele sintetica si 2 perne, in valoare de 300 lei;
- o masa lemn, in valoare de 10 lei;
- o patura sintetica bej cu crem, in valoare de 16 lei;
- o fata de masa panza roz, in valoare de 3 lei;
- un calculator Pentium III cu monitor Scott si tastatura Fujitsu, in valoare de 140 lei;
- 25 bibelouri de portelan, in valoare totala de 100 lei;
- un covor persan rosu cu negru 2,5x1,5 m, in valoare de 45 lei;
- un dulap cu doua usi cu aplicatii furnir maro, in valoare de 40 lei;
- un corp 4 usi, 2 rafturi furnir maro cu aplicatii, in valoare de 20 lei;
- o canapea rabatabila cu tapiterie plus maro, in valoare de 150 lei;
- o masa fantezie cu furnir maro, in valoare de 20 lei;
- o comoda cu doua usi cu aplicatii furnir maro, in valoare de 40 lei;
- un TV arctic, in valoare de 64 lei,
- o lustra cu un brat si 3 spoturi, in valoare de 48 lei;
- 2 carpete persane 1,2x0,8 m, cu flori maro cu portocaliu, in valoare de 96 lei;
- un telefon fix Eurotec, in valoare de 15 lei;
- o masina de spalat Whirpool, in valoare de 129 lei;
- o combina frigorifica Arctic mare, in valoare de 660 lei;
- 2 fotolii cu brate lemn tapiterie panza cu flori bej, in valoare de 140 lei;
- o masina de cusut manuala Ileana, in valoare de 90 lei;
- o masa bucatarie furnir bej cu 2 scaune tapitate plus, in valoare de 125 lei;
- un coltar bucatarie cu furnir bej si tapiterie plus, in valoare de 200 lei;
- o hota Zanussi, in valoare de 76 lei;
- o chiuveta inox cu un brat, in valoare de 92 lei;
- un aragaz Samus cu 4 ochiuri si cuptor, in valoare de 180 lei;
- o lustra cu un brat si 3 spoturi, in valoare de 48 lei;
- un filtru de cafea Rotel, fara valoare;
- 6 pahare din sticla mari, in valoare de 9 lei;
- 9 pahare sticla mijlocii, in valoare de 9 lei;
- 6 cani portelan pt. ceai, in valoare de 6 lei;
- 6 cani cafea cu farfuriute de sticla, in valoare de 12 lei;
- 30 de tacamuri ( linguri, furculite, cutite), in valoare de 30 lei;
- 3 oale 3l, in valoare de 12 lei;
- o oala 10l, in valoare de 10 lei;
- un mixer Brown, nefunctional, in valoare de 70 lei;
- o vaza albastra portelan, in valoare de 4 lei, un set serviciu masa portelan ( 6 farfurii intinse, 6 farfurii adanci, 6 farfurii mici ), in valoare de 27 lei;
- mobila de bucatarie furnir bej cu alb ( 3 corpuri suspendate, din care unul cu vitrine si 2 cu usi; corp complet cu blat alb si furnir bej, 4 usi si 4 sertare ) in valoare de 400 lei;
- o butelie in valoare de 200 lei;
- o centrala lemne marca Celsius 27kw, in valoare de 623 lei;
- un hidrofor HWW 900-25 ( nefunctional ), in valoare de 50 lei;
- o drujba Sthill ( nefunctionabila) in valoare de 220 lei.
S-a constatat ca valoarea totala a bunurilor care fac parte din masa de partaj este de 75.389,18 lei (conform indreptarii erorii materiale dispuse in practicau incheierii pronuntate de Judecatoria Bicaz la data de 11.06.2015 - fila 389 vol. II fond) si ca partile au o cota de contributie la achizitionare bunurilor comune, dobandite in timpul casatoriei, de 75 % - reclamantul-parat, respectiv 25% - parata - reclamanta.
Pentru a dispune acestea, prima instanta a retinut ca, prin actiunea formulata, reclamantul P.V. a chemat in judecata pe parata A. M., solicitand partajarea bunurilor realizate de parti in timpul casatoriei, cu retinerea in favoarea sa a unei contributii la dobandirea bunurilor comune de 90 %, respectiv 10% pentru partea adversa.
A motivat reclamantul ca, prin sentinta civila din data de 10.02.2011, pronuntata de Judecatoria Bicaz, a fost desfacuta casatoria dintre parti, prin acord. A mai aratat ca bunurile dobandite in timpul casatoriei constau intr-un imobil – casa de locuit, situat in intravilanul satului -----, jud. Neamt si un autoturism marca „Matiz”. Sustinand ca in timpul casatoriei a realizat venituri importante, spre deosebire de parata, care a avut un loc de munca temporar, reclamantul a solicitat atribuirea in lotul sau a imobilului, cu obligarea la plata sultei compensatorii.
    In drept, au fost invocate dispozitiile art. 36 al. 1 Codul familiei, art. 6731 si urm. Cod de procedura civila.
Parata a formulat intampinare si cerere reconventionala, sustinand ca, desi reclamantul a realizat cele mai consistente venituri, dansa s-a ocupat de gospodaria comuna si de cresterea si educarea copiilor, fostul sot fiind mai mult plecat de acasa pe o platforma de foraj maritim. A apreciat ca ar trebui retinuta o cota de 50% pentru fiecare coproprietar si a solicitat completarea masei bunurilor comune cu: un drept de creanta asupra casei batranesti proprietate comuna a reclamantului si a celorlalti mostenitori, constand in contravaloarea unor imbunatatiri realizate, expres nominalizate in cuprinsul intampinarii; cu beciul, anexele gospodaresti, sura pentru lemne; cu un autoturism marca Dacia Logan L90 Kiss, fabricat in anul 2007.
A mai aratat parata ca la constructia imobilului a contribuit personal, preparand hrana oferita muncitorilor angajati in regie proprie. In plus, a solicitat si includerea in masa partajabila a bunurilor mobile inventariate, enumerate expres in cuprinsul intampinarii/cererii reconventionale.
Reclamantul-parat a depus raspuns la intampinare prin care a sustinut ca din masa partajabila nu ar face parte unele din bunurile mobile enuntate de parata, respectiv receiver, calculator si imprimanta, congelator marca Whirpool, care au fost cumparate dupa desfacerea casatoriei; aparat pentru vulcanizare, care nu exista fizic in gospodarie; generator de curent si masina de cusut marca Singer, care ar face obiectul unor inzestrari, fiind bunuri proprii.
Relativ la imbunatatirile reclamate de parata si beciul cu anexele gospodaresti, desi a admis ca ar trebui incluse in masa partajabila, a sustinut ca au fost realizate prin propria lui contributie, atat fizica, cat si financiara. A mentionat reclamantul ca autoturismul marca Dacia Logan a fost achizitionat in timpul casatoriei, cu ajutorul unui credit pentru nevoi personale, la plata ratelor neparticipand parata.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri, testimoniala, interogatoriu si expertize tehnice judiciare.
Analizand actele si lucrarile dosarului, prin  raportare la actiunea precizata si cererea reconventionala, in temeiul art. 6736 Cod de procedura civila, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 263/10.02.2011, pronuntata de Judecatoria Bicaz in dosarul nr. ___, s-a dispus, in mod irevocabil, desfacerea casatoriei dintre parti, incheiata la data de ___, cu revenirea paratei la numele purtat anterior, respectiv „A.”. 
In timpul casatoriei, s-a retinut ca partile au dobandit imobilele mentionate in partea de inceput a prezentelor considerente.
Relativ la imobilul si anexele acestea, s-a retinut ca proba edificarii acestora rezida in autorizatie de construire nr. ____, coroborata cu depozitiile martorilor V.F. S., T. F., B. D. si B.V..
Imbunatatirile descrise in cuprinsul notei explicative depuse de expert S. V. , constand in schimbare tamplarie, inchidere balcon, edificarea a doua sobe de teracota, tencuieli, scari din beton, trotuare, acestea au fost executate, potrivit martorului B, D, si precizarilor partilor, la casa batraneasca ce a compus masa partajabila ramasa in urma defunctei P. M., care a revenit in proprietatea surorii reclamantului, U. M., potrivit sentintei civile nr. 952/07.06.2011, pronuntata de Judecatoria Bicaz in dosarul nr. -----, irevocabila.
Valorile retinute de instanta pentru imobile au fost cele redate in cuprinsul raportului de expertiza intocmit de expert V. S.. Desi in cauza a mai fost intocmita o alta lucrare de specialitate pentru constructii, de catre expert D. E., instanta de fond a acordat preferinta ultimei lucrari stiintifice realizate, apreciind ca aceasta respecta, intr-o proportie superioara, exigentele propuse de art. 21 din OG nr. 2/2000, concluziile specialistului fiind mai riguros explicate, iar valorile relevate se apropie mai mult de cele reale, actuale, avand in vedere distanta temporala intre expertize.
S-a retinut, de asemenea, ca partile au dobandit bunurile mobile mentionate in partea de inceput a prezentelor considerente.
Intrucat potrivit art. 30 al. 1 Codul familiei, bunurile dobandite in timpul casatoriei de catre oricare din soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor, bunurile enumerate anterior beneficiaza de prezumtia de comunitate, partile fiind coproprietari devalmasi ai acestora.
In ceea ce priveste evaluarea bunurilor mobile, cu exceptia autovehiculelor, s-a avut in vedere raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de expert G.V., necontestat.
S-au retinut la masa de partaj doar bunurile mobile descoperite in imobilul proprietate comuna de catre expert, cu privire la care reclamantul-parat a fost de acord sa fie calificate ca aflandu-se in coproprietate. Cu privire la celelalte bunuri mobile enuntate in cererea reconventionala, astfel cum rezulta din probatoriul administrat, parata-reclamanta nu a dovedit, in conditiile art. 1169 Cod civil ca exista (receiver si aparat vulcanizare) sau ca au fost dobandite in timpul casatoriei (masina cusut manuala Singer, generator curent, congelator marca Whirpool), pentru a opera prezumtia legala relativa instituita de art. 30 al. 1 Codul familiei. In ceea ce priveste calculatorul, ipoteza este similara, cu precizarea ca, potrivit certificatului de garantie comerciala nr. 6361227/12.04.2011 si facturii seria FDNT 01574498/12.04.2011, calculatorul marca Dell a fost achizitionat pe componente dupa desfacerea casatoriei.
Privitor la vehicule, s-a retinut valoarea acestora, astfel cum a fost stabilita prin raportul initial si cel suplimentar si care reflecta, la data indicata, valoarea reala a bunurilor, in opinia instantei, fata de criteriile dezvoltate de expert.
Referitor la cotele de contributie, s-au constatat a fi de 75 % pentru reclamantul-parat, respectiv 25% - pentru parata-reclamanta. Astfel cum rezulta din inscrisurile aflate la dosar, coroborate cu declaratiile martorilor audiati, reclamantul-parat a fost singurul care a realizat, in perioada mariajului, venituri, imprejurare recunoscuta, de altfel, de partea adversa. Pe de alta parte, parata-reclamanta nu si-a probat propria contributie la cheltuielile gospodariei comune, care sa rezide in sume de bani. Potrivit martorului B. V., parata-reclamanta a fost lipsita de mijloace financiare, insa a executat lucrari de zugraveli la casa noua, a intretinut copiii, ocupandu-se de educatia acestora, animalele, gradina. Conform declaratiei aceluiasi martor, parata se ocupa si de muncile gospodaresti, nu excela insa in casa, ca si curatenie. Mai mult, aceasta a muncit personal la edificarea casei, ajutand la montarea ferestrelor si la alte activitati. Afirmatiile redate anterior sunt confirmate, partial si de ceilalti martori audiati. In atare context, data fiind contributia fiecaruia din fostii soti la augmentarea patrimoniului comun, instanta de fond a apreciat echitabila stabilirea cotelor precizate, concretizand, astfel, munca in gospodarie depusa de parata-reclamanta, intr-o proportie suficienta care sa fie susceptibila de a suprima ipoteza unei imbogatiri fara justa cauza, dar si pe aceea a unei desconsiderari a contributiei reale (astfel cum  fost descrisa) a paratei la dobandirea bunurilor comune.
Prin sentinta civila nr. 1004 pronuntata la data de 18.06.2015 de Judecatoria Bicaz a fost admisa, in parte, actiunea formulata de reclamantul-parat P. V. in contradictoriu cu parata-reclamanta A.M..
A fost admisa, in parte, cererea reconventionala.
S-a dispus sistarea starii de indiviziune cu privire la bunurile comune dobandite in timpul casatoriei dintre parti, potrivit variantei de lotizare nr. 1 evidentiata in cuprinsul raportului de expertiza intocmit de expert N. I..
I-au fost atribuie reclamantului-parat, in deplina proprietate si linistita posesie, toate bunurile retinute in masa comuna prin incheierea de admitere in principiu din data de 18.09.2014, cu exceptia autoturismului marca „Daewoo Matiz” MF484 cu nr. de inmatriculare ---, nr. de identificare ---.
Reclamantul-parat a primit bunuri in valoare totala de 71.020,88 lei.
I s-a atribuit paratei-reclamante, in deplina proprietate si linistita posesie, autoturismul marca „Daewoo Matiz” MF484 cu nr. de inmatriculare …, nr. de identificare ….
Parata-reclamanta a primit bunuri in valoare de 4.368,30 lei.
A fost obligat reclamantul-parat sa plateasca partii adverse suma de 14.480 lei, cu titlu de sulta compensatorie.
Au fost compensate cheltuielile de judecata pana la concurenta sumei de 2.497,8 lei si a fost obligata parata-reclamanta sa plateasca reclamantului-parat suma de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Analizand optiunile de lotizare propuse, in virtutea dispozitiilor art. 6739 Cod de procedura civila, optiunea primei instante s-a bazat pe solicitarea propusa de parata-reclamanta.
S-a avut in vedere imprejurarea ca masa partajabila cuprinde doua autoturisme, astfel ca, potrivit principiului atribuirii in natura, fiecarei parti i-a fost atribuit cate un vehicul.
Solutia atribuirii tuturor bunurilor mobile reclamantului-parat, cu exceptia vehiculului Matiz, s-a fundamentat pe imprejurarea ca, pe de o parte, partile nu au propus variante de lotizare care sa evidentieze impartirea acestora in natura, in proportii cat se poate de egale, iar pe de alta parte, solicitarea reclamantului de a se atribui partii adverse toate bunurile de uz casnic este neintemeiata, intrucat este inechitabil ca parata-reclamanta sa suporte costul devalorizarii acestora pentru perioada procesului, in contextul in care bunurile  s-au aflat in imobilul casa atribuit reclamantului-parat, deci in detentia acestuia.
Faptul ca parata-reclamanta a formulat cerere reconventionala, solicitand retinerea in masa de partaj a bunurilor mobile, nu materializeaza un argument viabil, per se, pentru a accepta propunerea de lotizare insusita de reclamantul-parat.
Cu respectarea dispozitiilor art. 274 al. 1 si art. 276 Cod procedura civila si a principiului conform caruia cheltuielile de judecata trebuie suportate de parti proportional cu cota ce le revine, in raport de solutia actiunii principale, s-au compensat cheltuielile de judecata pana la concurenta sumei de 2.497,8 lei, fiind obligata parata-reclamanta sa plateasca reclamantului-parat suma de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal au declarat recurs atat reclamantul, cat si parata, aceasta din urma criticand in calea de atac si incheierea de admitere in principiu, pronuntata in cauza la data de 18.09.2014.
Motivele de recurs ale reclamantului au vizat urmatoarele:
Atribuirea in totalitate in lotul sau a bunurilor mobile este injusta, in conditiile in care nu a solicitat nicicand introducerea acestor bunuri in masa de partaj , oferindu-se sa le atribuie, de buna voie, fara concursul instantei, paratei. Tinand cont de gradul de uzura al acestor bunuri, nu si-a manifestat optiunea partajarii pe calea prezentei cauze, in incercarea de a evita cheltuieli suplimentare (taxa de timbru, onorariu pentru expertiza de bunuri mobile).
Bunurile au, in prezent, o valoare scazuta fata de momentul intocmirii raportului de expertiza, iar in conditiile in care instanta retine ca este inechitabil ca parata-reclamanta sa suporte costul devalorizarii acestora pentru perioada procesului, se pune intrebarea daca este echitabil ca reclamantul-parat sa suporte integral costul devalorizarii acestora.
In sprijinul pozitiei procesuale a recurentului care a solicitat atribuirea potrivit variantei a II-a de lotizare, vine si faptul ca bunurile mobile se afla, intr-adevar, in detentia reclamantului, dar nu si in folosinta acestuia. Imediat dupa ce au fost introduse la masa de partajat, le-a impachetat si le-a depozitat intr-o incapere nefolosita a imobilului. Astfel, instanta loveste direct in patrimoniul reclamantului, care se vede nevoit sa achite o suma considerabila, 5.936 lei, pentru bunuri de a caror folosinta nu profita.
Varianta a II-a de lotizare respecta criteriile legale ale impartirii in natura, lipsa de folosinta si sulte in cuantum diminuat (8.544 lei conform variantei a II-a si 14.480 lei conform variantei I de lotizare, dispusa efectiv).
In consecinta, a solicitat modificarea partiala a hotararii atacate, in sensul relotizarii bunurilor potrivit variantei de lotizare nr. II, intocmita in raportul de lotizare depus la termenul de judecata din 14.05.2015, cu mentinerea celorlalte dispozitii ale sentintei. A solicitat si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata. 
Motivele de recurs ale paratei au vizat urmatoarele:
In mod gresit si impotriva probelor administrate instanta a stabilit o cota de contributie de 25% la dobandirea bunurilor comune in favoarea sa. In realitate, munca in gospodarie a recurentei, care a avut drept consecinta producerea produselor alimentare necesare unei alimentatii sanatoase a familiei, munca pentru curatenie, pentru educatia copiilor, in conditiile in care reclamantul era plecat pentru perioade lungi, prin natura serviciului sau, ar fi trebuit sa formeze convingerea instantei ca fostii soti au avut contributie egala la dobandirea bunurilor. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in prima perioada a casatoriei, chiar si parata recurenta a avut serviciu.
In al doilea rand, evaluarea facuta de catre ultimul expert bunurilor imobile este una derizorie in raport cu valoarea reala. Primul expert de evaluare imobiliara a stabilit niste preturi mai mari, pe care reclamantul nu le-a contestat. Prin urmare, avand de ales intre cele doua expertize, a doua fiind solicitata de catre parata recurenta pe motiv ca are valori prea mici, iar reclamantul intimat achiesand la concluziile primei, instanta nu putea sa se opreasca la concluziile celui de-al doilea raport decat in ce priveste valorile cu privire la care primul expert nu opinase.
In raport de valorile reale de piata, cele stabilite de catre expert sunt mult prea mici, astfel ca a solicitat administrarea probei cu expertiza constructii.
In consecinta, parata a solicitat modificarea in parte a sentintei, numai in ce priveste cota de contributie la dobandirea bunurilor comune si in ce priveste evaluarea imobilelor (inclusiv evaluarea imbunatatirilor realizate la gospodaria parinteasca a reclamantului). A solicitat si obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata.
In intampinare fata de recursul paratei, recurentul P. V. a solicitat respingerea acestuia, invocand urmatoarele:
Cota de contributie diferentiata stabilita prin incheierea de admitere in principiu pronuntata in data de 18.09.2014 isi are suport in probatoriul amplu administrat in cauza. Argumentele expuse in considerentele incheierii redau realitatea obiectiva si raspund exigentelor juridice stabilite de legiuitor.
Munca in gospodarie (prestata de parata partial, cum rezulta din depozitiile martorilor audiati) a fost deja cuantificata de instanta in mod just, stabilindu-se in favoarea paratei o cota de contributie de 25 %, insa nu se poate ignora contributia financiara importanta a reclamantului, care a investit sume importante de bani in gospodaria comuna, a achizitionat, in timpul casatoriei, mai multe credite bancare achitate exclusiv din veniturile sale.
Parata a avut loc de munca temporar, veniturile obtinute fiind mai mult simbolice si investite in placeri personale.
La randu-i, reclamantul a fost beneficiarul unui venit important, data fiind natura locului de munca, sporurile de risc de care beneficia suplimentand lunar, considerabil, veniturile sale. Totodata, reclamantul a majorat patrimoniul comun cu suma de 13.500 euro, bani proveniti din mostenirea parintilor sai decedati (conform contractului de imprumut autentificat sub nr. 1976/31.10.2007 si inscrisului sub semnatura privata din 31.10.2007).
In privinta evaluarii bunurilor imobile, desi in cauza au fost efectuate doua expertize constructii, instanta de fond s-a raportat la ultima lucrare, ca fiind mai riguroasa. Valoarea stabilita prin expertiza initiala (exp. D. E.) nu era conform cu realitatea obiectiva, dat fiind gradul avansat de degradare a imobilului (peretii sunt crapati, podeaua a suferit modificari esentiale, tavanul si acoperisul sunt fisurate), si dat fiind ca se impun de urgenta lucrari de reamenajare, pentru ca imobilul sa redevina propriu unei locuiri fara risc.
Imposibilitatea de a proceda la refacerea constructiei (dat fiind procesul existent) a constituit argumentul cel mai important al devalorizarii acesteia, data fiind degradarea imobilului fata de momentul efectuarii expertizei initiale, prin raportare la momentul efectuarii celei de-a doua lucrari.
Expertul V. S.aduce argumente pertinente (planse foto sustinute de explicatii tehnice), justificand modificarile de pret, prin raportare la primul raport de expertiza intocmit in cauza. In atare conditii, nu se impune efectuarea unei noi expertize, expertul Vulpe respectand toate exigentele impuse de lege pentru intocmirea unei lucrari profesioniste.
Examinand sentinta atacata, prin prisma motivelor invocate si in raport de intregul complex probator, in considerarea dispozitiilor art. 3041 Cod de procedura civila, tribunalul a retiute ambele recursuri ca fiind fondate, pentru urmatoarele considerente:
I. Mai intai asupra recursului paratei, care viza si incheierea de admitere in principiu pronuntata la data de 18.09.2014, s-a retinut ca primul motiv de recurs este intemeiat.
A. Practica si doctrina juridica au evidentiat in mod constant necesitatea ca, la stabilirea criteriilor de apreciere a contributiei sotilor la dobandirea patrimoniului comun, sa se aiba in vedere, pe langa aportul material al fiecaruia dintre soti la dobandirea si conservarea bunurilor comune, si munca femeii in gospodarie, prestata in sprijinul si sustinerea familiei.
Este adevarat ca, in speta de fata, la stabilirea cotelor de contributie ale fostilor soti P. la dobandirea patrimoniului comun, instanta de fond a luat in calcul pentru parata munca in gospodarie, cuantificand-o la nivelul unei cote de 25%. Tribunalul a retinut insa ca din probele administrate se desprinde concluzia unei cote ceva mai mari de contributie in favoarea paratei.
Toti martorii audiati au confirmat ca parata se ingrijea de copii, care erau bine ingrijiti si bine educati. Mai mult, efortul paratei in acest sens a presupus, pentru asigurarea frecventarii cursurilor scolare de catre copii, si a-i duce la scoala cu masina, martora B. V., audiata la solicitarea paratei, aratand ca aceasta era nevoita a face 4 drumuri zilnic, dus-intors. S-a tinut cont si de faptul ca acest efort s-a concretizat pe toata perioada minoratului celor doi copii rezultati din casatoria partilor, la momentul desfacerii casatoriei partilor prin divort conform sentintei civile nr. 263/10.02.2011 a Judecatoriei Bicaz, copiii fiind deja majori.  
In plus, parata s-a ocupat de intretinerea gospodariei taranesti a partilor, activitati constand in cresterea de animale (gaini, porc), cultivarea de legume. In acest sens sunt declaratiile martorilor B. D., T. F. (audiati la solicitarea reclamantului) si B. V.. Chiar daca gospodaria partilor era una mica, nu poate fi desconsiderat efortul depus de parata in mod constant, pe parcursul casatoriei cu reclamantul, care a durat aproape 23 de ani.
Pe langa aceste munci casnice care, de regula, sunt in sarcina femeii, parata a muncit si personal la edificarea casei, dupa puterile sale, martora B. V.aratand ca parata a executat lucrari de zugraveli la casa noua, a ajutat la montarea ferestrelor.
La stabilirea cotelor de contributie ale fostilor soti se tine seama de orice imprejurari de natura sa evidentieze mijloace de contributie ale sotilor, directa sau indirecta, la dobandirea bunurilor comune. Or, cele evidentiate de parata se constituie intr-o contributie indirecta a acesteia, care, adaugata la mijloacele directe constand in venituri din munca obtinute in perioada de inceput a casatoriei partilor (chiar pentru perioade temporare, asa cum recunoaste reclamantul), si privita din perspectiva perioadei indelungate in care a fost prestata in decursul celor 22 de ani de casnicie, sustine o cota de contributie care sa reprezinte o recunoastere a efortului real al paratei, o cota care sa recunoasca munca deloc neglijabila depusa de femeie in gospodarie, pe care Tribunalul o apreciaza a se situa la nivelul a 35%.
In acelasi timp, nu poate fi admisa in tot solicitarea recurentei-parate, in sensul aprecierii asupra unei cote egale de contributie a celor doi fosti soti. Veniturile reclamantului au fost de un nivel ridicat, asa cum atesta adeverintele depuse la filele 108-117 vol. I fond. Pe langa acestea, in perioadele in care se afla acasa, reclamantul a contribuit cu munca proprie la edificarea constructiilor din masa de partaj, martorii audiati aratand ca: reclamantul personal a pus gresia, faianta, rigipsul si parchetul (martor T. F.), finisajele interioare au fost facute de reclamant (martor B. D.). In plus, prin inscrisurile depuse la filele 19-21 vol. I fond, reprezentand contract de imprumut autentificat sub nr…. – BNP P.M., inscris denumit „contract”, neautentificat, incheiat la data de 31.07.2007 intre P.V. si U. M. si inscrisul aflat la filele 140-141 vol. I fond, reprezentand sentinta civila nr. 952/7.06.2011 a Judecatoriei Bicaz, reclamantul a facut dovada ca a beneficiat si de sume importante de bani (13.500 euro) si de un bun (autoturism Matiz nr. inmatriculare …), ca urmare a renuntarii in favoarea unei comostenitoare la parte din succesiunea parintilor (la parte din casa batraneasca). Cel putin in privinta autoturismului Matiz, reclamantul a fost de acord cu introducerea acestuia in masa bunurilor comune, astfel ca prin aceasta trebuie sa i se recunoasca o cota majorata de contributie la dobandirea bunurilor.
In aceste conditii, cota paratei, luata in considerare pentru munca depusa in gospodarie si pentru cresterea si educarea copiilor, nu poate, totusi, echivala cota paratului, caruia trebuie sa i se recunoasca un aport majorat.
Sub aceste aspecte, recursul paratei impotriva incheierii de admitere in principiu si a sentintei pronuntate in cauza, va fi admis in temeiul art. 312 al. 2 si 3 Cod de procedura civila, urmand a fi modificate cele doua hotarari recurate, in sensul constatarii ca, la achizitionarea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, reclamantul-parat are o cota de 65%, in locul cotei de 75%, iar parata-reclamanta are o cota de 35%, in locul cotei de 25%. In consecinta, se modifica in mod corespunzator si cuantumul valoric cuvenit partilor din valoarea totala a masei de impartit, reclamantului-parat cuvenindu-i-se bunuri in valoare de 49.005,567 lei, iar paratei-reclamante bunuri in valoare de 26.387,613 lei. S-a avut in vedere o valoare totala a masei de partaj de 75.393,18 lei, intrucat in valoarea stabilita de prima instanta (75.389,18 lei) s-a omis a se include suma de 4 lei – reprezentand valoarea unei vaze albastre de portelan.
B. Cel de-al doilea motiv de recurs al paratei, referitor la valoarea luata in considerare de instanta de fond pentru imobilele constructii, nu este fondat. Initial, in cauza, a fost efectuata o expertiza specialitatea constructii, de catre expert D. E., depusa la data de 12.06.2012, pentru termenul din 13.06.2012. In cuprinsul acesteia s-a facut referire la anexa 2 depusa la fila 194 vol. I fond, aratandu-se doar ca valorile au fost stabilite potrivit metodei „valorii de inlocuire, tinand seama de: preturile liberalizate la manopera si materiale, folosind coeficienti de actualizare recomandati pentru lucrarile de expertiza –evaluare de catre Corpul Expertilor Tehnici, preturile practicate in zona si starea de intretinere a constructiilor”.
Impotriva acestei lucrari, la termenul din 26.09.2012, parata a depus la fila 232 vol. II obiectiuni, invocand la punctele 1 si 2 ca nu s-au evaluat imbunatatirile si nici anexele gospodaresti, iar la pct. 3 ca pretul stabilit pentru casa este foarte mic, in raport cu pretul real de piata si a solicitat expertului sa precizeze criteriile tehnice dupa care a calculat aceste preturi, cu indicarea coeficientului de actualizare prevazut in buletinele emise de corpul expertilor tehnici. Fata de aceste obiectiuni incuviintate, expertul a depus mai intai un raspuns la data de 26.03.2013, incomplet, fata de care chiar si parata a fost nemultumita intrucat nu s-au evaluat imbunatatirile si anexele si nu au fost prezentate criteriile tehnice si modalitatea de calcul pentru stabilirea valorilor (incheiere din 23.04.2013 – fila 262 vol. II).
In urma revenirilor repetate cu adrese catre expert, un nou raspuns a fost depus la data de 23.09.2013 (filele 270-271 vol. II). Nici prin acesta insa, expertul nu a indicat, asa cum a solicitat parata, criteriile tehnice avute in vedere pentru calcularea valorilor indicate. Simpla invocare in cuprinsul primei lucrari a faptului ca ar fi avut in vedere coeficientii de actualizare recomandati de catre Corpul Expertilor Tehnici, fara a indica in concret la care buletin CET s-a raportat, in mod just nu a putut fi considerat de catre prima instanta a indeplini exigentele impuse de art. 21 din O.G nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara.
In consecinta, la termenul din 15.10.2013, ambele parti au fost de acord cu efectuarea unei noi expertize, care sa aiba in vedere obiectivele initiale ale lucrarii, precum si obiectiunile formulate pana la acel moment, fiind desemnat expertul V. S.. Acesta a depus lucrarea de specialitate la data de 5.12.2013, pentru termenul din 10.12.2013 (filele 288-302), raportul de expertiza fiind insotit de fise de evaluare constructii, in care se face referire la H.G 2139/2004 (pentru estimarea duratei de viata si pentru calculul deprecierii fizice), la Decretul Consiliului de Stat nr. 256/1984 pentru calculul valorii de inlocuire, la buletinul CET nr. 124/2013 pentru stabilirea coeficientului de actualizare in vederea calcularii valorii actuale a imobilelor. Astfel, fata de rigurozitatea tehnica a acestei de-a doua lucrari, in comparatie cu prima, in privinta careia tocmai pe considerentul neprezentarii criteriilor tehnice avute in vedere si-a intemeiat parata obiectiunea legata de valoarea mica stabilita pentru constructii, precum si fata de imprejurarea ca de la data primei lucrari si pana la cea de a doua a trecut un interval de timp considerabil (1 an si jumatate) – timp in care gradul de uzura creste, in mod corect s-au luat in calcul valorile stabilite prin aceasta a doua expertiza.
De altfel, expertul V. mentioneaza ca imobilul casa prezinta unele deprecieri fizice si functionale severe, motivand ca, inca de la proiectare solutia constructiva aleasa a fost una necorespunzatoare (fila 2 a lucrarii – fila 289 vol. II dosar). Mai arata expertul ca si beciul din piatra este realizat necorespunzator, fosa septica este realizata fara respectarea normelor de mediu, neavand camere de decantare a suspensiilor si solutie de evacuare a dejectiilor.
Fata de toate cele aratate, valorile retinute la masa de partaj sunt cele corespunzatoare unei valori reale, stabilite printr-o lucrare tehnica de specialitate riguroasa, astfel ca nu poate fi avuta in vedere, in acest context, valoarea din expertiza initiala, considerata nemultumitoare de catre parata chiar pe motivul nerigurozitatii tehnice, doar pentru simplul fapt ca reclamantul nu a formulat obiectiuni cu privire la valoarea stabilita prin aceasta, considerand, la termenul la care s-au discutat obiectiunile paratei (26.09.2012) ca valoarea imobilului este corect stabilita. 
II. Asupra recursului reclamantului, Tribunalul retine ca acesta este in parte intemeiat. Singura critica adusa prin calea de atac este cea referitoare la modul de iesire din indiviziune cu privire la bunurile mobile dobandite de fostii soti P. in timpul casatoriei.
Din perspectiva art. 6735 al. 2 Cod de procedura civila, instanta trebuia sa faca imparteala bunurilor in natura. Instanta de fond a dispus, insa, atribuirea lor in totalitate catre reclamantul-parat P. V., cu exceptia autoturismului marca „Daewoo Matiz” MF484 cu nr. de inmatriculare ……, pe care l-a atribuit paratei-reclamante A. M., avand in vedere ca partile nu au propus variante de impartire a acestora in natura si ca echitabil ar fi a-i fi atribuite bunurile reclamantului, intrucat s-au aflat in detentia acestuia, iar parata nu ar trebui sa suporte costul devalorizarii lor pentru perioada procesului.
Tribunalul a retinut, insa, ca fata de natura bunurilor – mobile reprezentand: obiecte de mobilier, obiecte de decor, aparatura electronica si electrocasnica si bunuri casnice destinate utilizarii zilnice – acestea pot fi cu usurinta impartite in doua loturi care sa le fie atribuite celor doi copartajanti.
Faptul ca recurentul-reclamant a ramas in posesia imobilului casa in care se afla aceste bunuri mobile nu se constituie intr-un motiv suficient pentru ca acestuia sa-i fie atribuite in totalitate bunurile, cata vreme posesia exclusiva nu s-a fundamentat pe vreun act abuziv din partea acestuia, care sa o impiedice pe parata sa le foloseasca. Mai mult decat atat, acesta sustine ca nu a folosit respectivele bunuri pe parcursul procesului, ci le-a impachetat si depozitat intr-o incapere nefolosita a imobilului, oferindu-se sa le atribuie, de buna voie, paratei, anterior solicitarii introducerii acestora la masa de partaj, pe calea cererii reconventionale formulata de parata, pentru a evita cheltuieli judiciare suplimentare. Oricum ar fi, echitabil este ca uzura bunurilor sa fie suportata de ambii copartajanti, pentru motivul indicat in prima parte a prezentului paragraf.
Nici imprejurarea ca partile nu au propus variante de impartire a acestor bunuri in natura, ci doar variante in care toate bunurile mobile, cu exceptia unui autoturism, sunt atribuite catre reclamant (variantele 1 si 3 din raportul de lotizare) sau in care toate bunurile mobile, cu exceptia unui autoturism, sunt atribuite catre parata (varianta 2 din raportul de lotizare), nu poate conduce la solutia adoptata de prima instanta.
La partaj regula este cea a impartirii in natura a bunurilor intre copartajanti, iar atribuirea lor doar catre una din parti este exceptia reglementata pentru cazul in care imparteala in natura nu este posibila sau pentru situatia in care ambele parti agreeaza o astfel de imparteala (situatie neincidenta in speta). Faptul ca, in realitate, niciuna din parti nu doreste aceste bunuri, nu poate conduce nici la aplicarea in cauza a art. 67311 Cod de procedura civila, (vanzarea bunurilor), data fiind natura bunurilor, multitudinea acestora si valoarea redusa a fiecarui bun in parte.
In consecinta, recursul reclamantului va fi admis sub acest aspect si, in temeiul art. 312 al. 2 si 3 Cod de procedura civila, sentinta recurata va fi modificata in parte, cu privire la modul de iesire din indiviziune a fostilor soti P. asupra bunurilor mobile comune dobandite in timpul casatoriei.
Tribunalul a solicitat ambelor parti sa prezinte optiuni de lotizare, partile conformandu-se, insa dintre variantele prezentate, nu poate fi retinuta in totalitate niciuna. Recurentul-reclamant a solicitat atribuirea in lotul sau, pe langa autoturismul Dacia Logan, avand nr. de inmatriculare …. si nr. de identificare …., bun ce deja i-a fost atribuit de catre prima instanta si nu s-a contestat atribuirea acestuia, doar a urmatoarelor bunuri: patru plapumi cu matase rosie si mov, 3 lenjerii pat, o cuvertura plusata maro, o patura sintetica bej cu crem. Recurenta-parata a solicitat atribuirea in lotul sau a urmatoarelor bunuri: un TV, aragaz Samus, o butelie, combina frigorifica Arctic, masina de cusut 2 buc. marca Singer si Ileana, o canapea, 2 fotolii, o masa, o comoda, o vitrina, o mobila cires pentru tineret cu comoda TV tip Marius, 3 covoare.
Bunurile indicate de reclamant vor fi atribuite in lotul acestuia, iar bunurile indicate de parata vor fi atribuite partial, tinand cont de faptul ca parte din ele nu au fost retinute la masa de partaj (masina de cusut Singer), parte din ele nu au putut fi identificate intre bunurile retinute, dat fiind ca au fost identificate diferit de modul cum au fost identificate de expert (mobila cires pentru tineret cu comoda TV tip Marius), iar aragazul si butelia vor fi atribuite in lotul reclamantului, in considerarea faptului ca ii vor fi atribuite si toate bunurile reprezentand obiecte indispensabile intr-o bucatarie.
Restul bunurilor, nesolicitate de niciuna din parti, urmeaza a fi impartite pe criterii de echitate, incercandu-se o atribuire echilibrata, care sa includa in fiecare lot atat obiecte de mobilier, cat si aparatura electrocasnica si bunuri casnice destinate utilizarii zilnice, cu retinerea cotei majorate cuvenita reclamantului.
Impartirea bunurilor intre cei doi fosti soti nu poate fi considerata a reprezenta, asa cum a aratat recurenta-parata, o incalcare a principiului disponibilitatii partii, in sensul in care recurentul-reclamant a solicitat prin cererea de recurs partajarea bunurilor potrivit variantei a 2-a, in care toate bunurile mobile (cu exceptia autoturismului Logan) sunt atribuite paratei. Din dezvoltarea motivelor de recurs rezulta ca reclamantul considera inechitabil ca dansul sa suporte integral costul devalorizarii bunurilor mobile. Or, din acest punct de vedere, recursul s-a aratat ca este fondat doar in parte, nimic neimpiedicand instanta de recurs a incuviinta doar in parte solicitarile recurentului-reclamant.   
In consecinta, in temeiul art. 312 al. 2 si 3 Cod de procedura civila, Tribunalul a admis recursul declarat de reclamant impotriva sentintei instantei de fond si a modificta modul de impartire a bunurilor mobile comune dobandite de parti. 
In temeiul art. 6735 al. 2 teza a doua Cod de procedura civila, inegalitatea loturilor astfel create, a fost intregita prin sulta in suma de 20.716,313 lei, pe care reclamantul P. V. va fi obligat a o plati paratei A. M..    
Ca efect direct al modificarii cotelor de contributie retinute in privinta celor doi fosti soti, urmeaza a se modifica si cuantumul cheltuielilor de judecata efectuate la instanta de fond, pe care partile trebuie sa le suporte, in temeiul art. 277 Cod de procedura civila, potrivit cotei valorice culese din masa de impartit. Astfel, cheltuielile de judecata efectuate cu taxe judiciare de timbru, onorarii avocati, onorarii expertize, suportate in cuantum de 5.449,10 lei – reclamantul-parat si 2.497,80 lei – parata-reclamanta, vor fi compensate pana la concurenta sumei mai mici, de 2.497,80 lei, iar parata-reclamanta, care trebuie sa suporte, potrivit cotei sale, cheltuieli in suma de 2.781,41 lei, va fi obligata a plati reclamantului-parat suma de 283,61 lei cu acest titlu.      
Celelalte dispozitii ale sentintei si ale incheierii de admitere in principiu, recurate in cauza, care nu au facut obiect al criticilor aduse prin caile de atac promovate sau in privinta carora motivele de recurs au fost gasite nefondate, au fost mentinute ca legale si temeinice.
Cu aplicarea dispozitiilor art. 274 si 276 Cod de procedura civila, dat fiind ca ambele parti titulare ale cererilor de recurs sunt, fiecare dintre ele, parti cazute in pretentii in cererea partii adverse, s-au compensat cheltuielile de judecata suportate de acestea, pana la concurenta sumei de 495  si va fi obligat intimatul P. V. sa plateasca recurentei A.M. suma de 290 lei – cheltuieli de judecata din recurs, neacoperite prin compensare. Pentru fiecare dintre parti s-a avut in vedere cuantumul taxelor judiciare de timbru proportional motivelor de recurs gasite fondate – 90 lei recurentul-reclamant si 5 lei timbru judiciar; 281,68 lei recurenta-parata pentru motivul vizand cota de contributie si 3 lei timbru judiciar – precum si jumatate din cuantumurile onorariilor avocatilor – 400 lei recurentul-reclamant si 500 lei recurenta-parata.