Respingerea cererii de restituire a prestatiei intrucat la incheierea contractului s-a urmarit un scop antisocial si imoral.

Respingerea cererii de restituire a prestatiei intrucat la incheierea contractului  s-a urmarit un scop antisocial si imoral.

Sectia civila. Decizia  civila 64/AC din 18.01.2010.

Prin sentinta civila nr. 1306/24.03.2009 a Judecatoriei Piatra Neamt s-a admis actiunea principala formulata de reclamantii S. A. C. si S.L. impotriva paratilor C. I., C.. si chematilor in garantie T.(fosta D.) M. L., C. V. si C.A. avand ca obiect pretentii, precum si cererea de chemare in garantie formulata de C. I. si C. A. si a fost obligata chemata in garantie T. (D.) M. L. sa achite reclamantilor suma de 157.162 lei, reprezentand contravaloarea apartamentului situat in Piatra Neamt, str. N. Iorga, nr.53, bl.N6, ap.40, suma reactualizata in functie de indicele de inflatie, la data punerii in executare.
S-a respins cererea de chemare in garantie formulata de T. (D. M.) si a fost obligata aceasta la 900 lei cheltuieli de judecata catre reclamanti, 1548 lei catre parati si 3890,44 lei taxa de timbru catre stat.
Pentru a pronunta sentinta prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:
Reclamantii i-au chemat in judecata pe paratii C. I. si C. A. solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligati la plata contravalorii apartamentului cumparat de acestia, la pretul de circulatie de la data executarii hotararii cu motivarea ca dupa ce au cumparat de la parati, cu pretul de 100.000.000 lei (ROL) prin contractul nr. 607/2002, un apartament situat in Piatra Neamt, str. N. Iorga, nr. 53, bl.N6, ap.40 si i-au adus importante imbunatatiri, prin sentinta civila nr. 7558/17 noiembrie 2002 a Judecatoriei Piatra Neamt s-a constatat nulitatea contractului si reclamantii au fost obligati sa predea apartamentul numitilor C. V. si C. A. fara ca instanta sa se pronunte si asupra repunerii in situatia anterioara privind restituirea pretului platit vanzatorilor – parati.
Paratii au depus intampinare si cerere de chemare in garantie a numitei D. M. L., aratand ca la randul lor au cumparat apartamentul de la chemata in garantie si ca atat la data cumpararii cat si a instrainarii apartamentului acesta era liber de sarcini, asa cum rezulta din adresa nr. 1944/2002 si extrasul de carte funciara nr. 32/7.01.2002 emise de Biroul de Carte Funciara Neamt, solicitand ca, in situatia in care sunt evinsi, D.M. Liliana sa fie obligata sa le achite contravaloarea apartamentului in litigiu.
La randul sau chemata in garantie D. M. L. a depus intampinare si cerere de chemare in garantie a numitilor C. V. si C. A., sustinand ca a cumparat de la acestia, la data de 15.03.2001, prin contractul nr. 826 incheiat la BNP Balan Oana, apartamentul, ca acestia au garantat-o impotriva oricarei evictiuni si ca in situatia in care va fi obligata la plata, chematii in garantie sa-i plateasca contravaloarea apartamentului.
Prima instanta a retinut pe baza probelor administrate, cu inscrisuri si expertiza tehnica de specialitate, ca reclamantii au cumparat de la numitii C. I.si C. A.(parati in cauza), apartamentul in litigiu, iar anterior vanzarii cumparasera imobilul de la chemata in garantie T. M. L..
Intrucat apartamentul prezenta un grad de uzura, reclamantii l-au renovat si au efectuat mai multe imbunatatiri necesare, astfel ca au crescut valoarea acestuia, asa cum s-a indicat si in expertiza efectuata.
In urma mai multor litigii, s-au anulat contractele de vanzare cumparare succesive ale apartamentului, reclamantii fiind obligati sa predea apartamentul paratilor, primii proprietari ai acestuia.
Din probatoriul administrat, s-a retinut ca singura raspunzatoare de situatia creata este chemata in garantie T. (D.) M. L., astfel ca evictiunea creata de aceasta o obliga totodata si la repararea pagubelor.
S-a mai retinut si reaua-credinta a chematei in garantie prin lipsa primirii vreunui mandat pentru intocmirea cererii privind eliberarea extrasului de carte funciara sau a vanzarii apartamentului, astfel ca in temeiul dispozitiilor art. 1337 Cod civil si urm., instanta a admis actiunea principala si cea de chemare in garantie formulata de paratii C. I. si C. A. si a respins cererea de chemare in garantie formulata de T. (D.) M. L..
Impotriva sentintei a declarat apel (intitulat gresit recurs) chemata in garantie T. D. M. L. criticand-o ca netemeinica si nelegala sub aspectul modului de solutionare a cererii sale de chemare in garantie a numitilor C.V. si C. A. invocand urmatoarele:
A fost chemata in garantie de paratii C. I. si C. A., pentru a-i despagubi, in virtutea obligatiei de garantie pentru evictiune cu pretul primit urmare vanzarii apartamentului situat in Piatra - Neamt, str. N. Iorga, nr. 53, ap.6.
La randul sau a formulat cerere de chemare in garantie impotriva
numitilor C. V. si C. A., cei de la care apelanta a cumparat apartamentul.
Desi prin Sentinta civila nr. 3762/2004 a Judecatoriei Piatra - Neamt s-a dispus anularea, inclusiv a contractului de vanzare – cumparare incheiat de apelanta cu familia C. nu s-a dispus si repunerea in situatia anterioara, respectiv obligatia corelativa a susnumitilor sa-i restituie pretul platit.
Nu a rezultat din nici o proba, ce a fost administrata in cauza, faptul ca familia C. nu ar fi primit banii pentru apartamentul ce a facut obiectul vanzarii.
Cu toate ca actul de vanzare - cumparare a fost anulat, asta nu-i
exonereaza pe chematii in garantie de la plata pretului pe care apelanta l-a achitat cu ocazia intocmirii actelor.
Desi s-a retinut de prima instanta faptul ca ar fi fost de rea credinta prin aceea ca ar fi solicitat extras de carte funciara fara acceptul vanzatorilor, accept pe care, sustine in continuare ca 1-a avut, in forma orala, astfel ca, a fost pusa in imposibilitatea de a demonstra acest fapt, nu rezulta din nici o proba faptul ca nu a platit banii pentru apartamentul achizitionat.
Hotararea este si nemotivata deoarece instanta nu arata care au fost considerentele care au condus la ideea ca apelanta trebuie sa fie triplu prejudiciata, o data prin pierderea apartamentului, apoi prin pierderea banilor pe care i-a remis vanzatorului la semnarea actelor si apoi prin obligarea sa la plata altei sume de bani catre tertul care a cumparat apartamentului de la ea.
Or, nu a reiesit din nici o proba ca nu ar fi platit acest pret, ba din contra, chiar si notarul care a autentificat actele, fiind audiat in cauza, a confirmat ca vanzatorii C. stiau exact ce acte semneaza si in mod cert nu ar semnat daca nu ar fi primit banii.
Nu a reiesit de nicaieri ca ar fi fost la baza vreun pretins imprumut cum s-a incercat sa se sustina. Chiar in Sentinta civila nr. 3762/2004 prin care s-au anulat actele nu se retine ca motiv a anularii vreo cauza ilicita, ci doar lipsa mandatului apelantei la intabulare si prin urmare lipsa intabulari apartamentului pe numele familiei C. in momentul autentificarii actelor de
vanzare - cumparare.
Totusi lipsa mandatului sau in a formula cererea de eliberare extras de carte funciara nu a determinat si obtinerea unui certificat de la cartea funciara cu „liber de sarcini", aceasta institutie asumandu-si pe deplin legalitatea si veridicitatea actelor pe care le emite si deopotriva nu a determinat nici prezenta vanzatorilor C. in fata notarului public si semnarea contractului de vanzare - cumparare de catre acestia.
 Pentru aceste considerente solicita admiterea apelului, modificarea in parte a sentintei criticate, iar pe fond admiterea cererii sale de chemare in garantie a vanzatorilor C. si obligarea acestora la plata oricaror despagubiri solicitate de reclamanti ca urmare a anularii contractelor succesive.
Examinand apelul, in limitele investirii in raport de motivele invocate, tribunalul retine in fapt urmatoarele:
In mod corect a respins prima instanta cererea de chemare in garantie formulata de apelata impotriva numitilor C. V. si C. A., prin care solicita obligarea acestora la restituirea pretului platit pentru apartamentul situat in Piatra Neamt str. N. Iorga, nr.53, bl.N6, ap.40 (cumparat prin contratul de vanzare - cumparare nr. 826/15.03.2001, contract de a fost anulat prin sentinta civila nr. 3762/2004 a Judecatoriei Piatra Neamt), intrucat din probele administrate a reiesit, ca apelanta nu a platit vanzatorilor C. V. si C. A. pretul inscris in cuprinsul contractului, de 60.000 lei (ROL).
Astfel, anterior pronuntarii sentintei civile nr. 3762/2004 a Judecatoriei Piatra Neamt (prin care, la solicitarea numitilor C. V. si C. A., s-au anulat contractele succesive de vanzare - cumparare asupra apartamentului printre care si cel incheiat cu apelanta), C. V. si A. impreuna cu fiica lor C. C., au formulat atat impotriva apelantei cat si impotriva notarului public plangeri penale care au facut obiectul dosarelor nr. 2400/4371/P/2004 al Parchetului de pe langa Judecatoria Piatra Neamt si nr. 132/P/2001 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau.
Prin Ordonanta din 10 mai 2005 a Parchetului de pe langa Judecatoria Piatra Neamt (mentinuta prin Rezolutia nr. 1091/II/2/24 august 2005) s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a apelantei T. (D.) M.L. pentru infractiunile prevazute de art. 290 si 291 Cod penal si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ a amenzii in suma de 10.000.000 lei (ROL) si neinceperea urmaririi penale pentru infractiunile prevazute de art. 292 si 293 Cod penal.
Prin Rezolutia nr. 1091/25 august 2005, s-a retinut ca T.M. L. a procurat, in mod fraudulos, actele necesare intocmirii documentatiei ce a stat la baza intocmirii contractului de vanzare - cumparare incheiat cu familia C. pentru apartamentul situat in  Piatra Neamt, str. N. Iorga, nr.53B, ap.40, solicitand Oficiului Judetean de Cadastru Neamt intocmirea documentatiei cadastrale a apartamentului familiei C., printr-o cerere pe care a semnat-o prin contrafacerea semnaturii actionand in acelasi mod si la Directia de Impozite si Taxe a Consiliului local Piatra Neamt de unde a obtinut certificat de atestare fiscala.
S-a retinut (in cuprinsul Rezolutiei) ca anterior, acestor manopere frauduloase, fiica familiei C. a imprumutat de la D. M. L. o suma de bani in valuta, iar ulterior la 27 februarie 2001 familia C. a mers la notarul public Balan Oana impreuna cu apelanta unde au semnat contractul de vanzare - cumparare al apartamentului.
Chiar daca in dosarul nr. 132/P/2001 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau s-a dispus neinceperea urmaririi penale pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 215 Cod penal, retinandu-se ca familia C. a semnat contractul incheiat, din probele administrate in cursul cercetarilor penale (in dosarele sus – mentionate) a reiesit, ceea ce este esential pentru solutionarea cauzei de fata, ca desi intre familia C. si apelanta s-a incheiat un contract de vanzare - cumparare al apartamentului scopul acestuia a fost acela de a garanta restituirea unui imprumut in cuantum de 750 USD, pe care fiica numitilor C. V. si C. A.(respectiv C.C.) l-a luat de la apelanta T. M. L..
Astfel, in declaratia numitei C. C. (aflata in dosarul nr. 132/P/2001 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau, atasat spre consultare la prezenta) se arata ca avand nevoie urgenta de o suma de bani, a aflat prin intermediul unei cunostinte, ca apelanta ofera imprumuturi la diverse peroane, sens in care a contacta-o si in schimbul unui imprumut de 750 USD, apelanta i-a cerut ca si garantie pentru restituirea sumei incheierea unui contract de vanzare - cumparare pentru un apartament.
Constransa de imprejurari, fiica familiei C., i-a convins pe acestia sa aduca drept garantie apartamentul proprietate personala, sens in care au mers impreuna cu apelanta la notar unde s-a incheiat contractul de vanzare – cumparare (care ulterior a fost constatat nul prin sentinta civila nr. 3762/2004 a Judecatoriei Piatra Neamt).
Sustinerile numitei C. C. si a intimatilor C. V. si C. A., ca apelanta a nu le-a achitat pretul inscris in cuprinsul contractului de vanzare - cumparare sunt confirmate de declaratiile numitilor T.S., T. I. V., B. E., C. E. si C.E. (aflate in dosarul penal 132/P/2001 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau) din care rezulta ca apelanta avea ca si indeletnicire acordarea de imprumuturi cu dobanda (avand chiar si un anunt publicitar, in acest sens, in ziarul local „Realitatea”) pentru a caror restituire pretindea ca si garantie incheierea cu imprumutatii a unor contracte de vanzare - cumparare de imobile, asigurandu-i ca la restituirea imprumutului le va restitui imobilul.
Astfel, martorii sus – mentionati au relatat ca fiind constransi de imprejurari, intrucat aveau nevoie urgenta de bani au consimtit sa incheie cu apelanta contracte de vanzare – cumparare pentru apartamentele ce le detineau in proprietate, fara a primi, in afara de suma imprumutata pretul stipulat in contract.
Declaratiile acestora sunt confirmate de incheierea contractelor de vanzare - cumparare nr. 587/26 februarie 2001 si nr. 1059/19.04.2001.
Or, pretentia apelantei de a i se restitui, de catre C. V. si C.A. suma de 60.000.000 Rol mentionata in contract ca pret al vanzarii – cumpararii apartamentului, este neintemeiata intrucat, desi de principiu, fata de dispozitiile cuprinse in art. 966 – 968 Cod civil, nulitatea actelor juridice impunea desfiintarea lor retroactiv, urmand ca partile sa fie repuse in situatia anterioara, restituirea prestatiei nu este admisibila deoarece apelanta a urmarit un scop antisocial si vadit imoral, prin incheierea contractului, potrivnic legii si regulilor de convietuire sociala.
Altminteri, ar insemna ca apelanta sa se bazeze pe propria turpitudine in solutionarea actiunii de restituire a prestatiei (retinuta si prin sentinta civila nr. 3762/2004 a Judecatoriei Piatra Neamt) ceea ce nu poate fi ingaduit.
Cum prin dispozitia cuprinsa in art. 968 Cod civil se asigura conformitatea actului juridic cu legea si regulile de convietuire sociala iar apelanta, profitand de ignoranta si constrangerea in care se aflau intimatii C. V. si C. A. (care pentru a o ajuta pe fiica lor, ce avea nevoie urgenta de un imprumut au consimtit sa incheie, ca si o garantie a restituirii imprumutului, contractul de vanzare-cumparare) a urmarit, in acest fel, sa obtina un avantaj disproportionat fata de prestatia pe care a primit-o, contractul nu poate fi considerat decat ca fiind intemeiat pe o cauza imorala, ceea ce inlatura posibilitatea apelantei de a obtine restituirea a ceea ce nu a predat.
Fata de cele retinute, tribunalul a constatat ca apelul nu este fondat, considerent pentru care in conformitate cu dispozitiile art. 296 Cod procedura civila, urmeaza a fi respins.