VATAMARE CORPORALA GRAVA- ART. 182 al.1 COD PENAL. ACHITARE. GRESITA APRECIERE A PROBELOR.

     11.VATAMARE CORPORALA GRAVA- ART. 182 al.1 COD PENAL. ACHITARE. GRESITA APRECIERE A PROBELOR.


Prin sentinta penala nr. 1235 din 25.04.2006, pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 2852/2005, in baza art. 182 al.1 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit.a, Cod penal si art. 76 lit.d, Cod penal, inculpatul C.F., a fost condamnat la o pedeapsa de 8 luni inchisoare, cu privare de libertate.
A fost obligat inculpatul, sa plateasca partii civile I.N., suma de 2000 lei RON, daune materiale, 2000 lei RON daune morale si o contributie periodica lunara in suma de 70 lei RON, incepand cu data de 20.10.2003 si pana la insanatosire.
Prima instanta a retinut ca la data de 20.10.2003, intre parti a avut loc un incident, pe raza satului Holt, com. Letea Veche, jud. Bacau.
In urma acelui incident, inculpatul C.F., a lovit partea vatamata I.N., cauzandu-i o fractura la gamba stanga de la picior, fiindu-i necesare pentru vindecare 100-102 zile, partea vatamata ramanand cu o infirmitate de 10%, asa cum rezulta din expertizele efectuate in cauza.
In aprecierea vinovatiei inculpatului, Judecatoria Bacau, a avut in vedere declaratiile martorilor S.C. si R.M., declaratiile partii vatamate, concluziile expertizelor medico-legale.
Tribunalul Bacau, prin decizia penala nr. 646/A/ din 17.10.2006, pronuntata in dosarul nr. 3405/2006, a admis apelul declarat de inculpatul C.F. numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicandu-i-se inculpatului pedeapsa de 8 luni inchisoare, cu suspendarea executarii, potrivit art. 81 Cod penal.
A fost respins apelul partii civile, I.N., apreciindu-se ca daunele materiale si morale, au fost corect calculate de prima instanta.
Impotriva deciziei penale nr. 646/A/din 17.10.2006, a Tribunalului Bacau au declarat recurs numai inc. C.F. si partea civila I.N.
Inculpatul a cerut in recurs achitarea deoarece la dosar nu exista probe certe de vinovatie, iar partea vatamata a cerut majorarea daunelor morale si materiale, asa cum le-a cerut la prima instanta.
Curtea de Apel Bacau, prin decizia penala nr. 57 din 18.01.2007, a respins ca nefondat recursul declarat de partea civila I.N.
A admis in schimb recursul inculpatului C.F. a casat in totalitate hotararile pronuntate anterior, iar in baza art. 11 pct. 2 lit.a, raportat la art. 10 lit.c, Cod pr.penala, l-a achitat pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava, prevazuta de art. 182 al.1 Cod penal.
S-a avut in vedere declaratiile partii vatamate, adresate politiei si parchetului care sunt contradictorii, cu privire la locul si timpul in care s-au produs agresiunile asupra sa, cat si cu privire la zona in care a fost lovita, declaratii care nu se potrivesc cu aceea data la instanta.
Contradictorii sunt si declaratiile martorilor T.M., S.C., si R.M., cu privire la succesiunea loviturilor, zona corpului partii vatamate lovita de inculpat, instrumentul folosit la aplicarea violentelor.
Concluziile expertizei efectuate la I.M.L. Iasi, confirmate de cele doua comisii de la Iasi si Bucuresti, sustin ca mecanismul de producere a fracturii partii vatamate, a fost unul indirect, prin torsiunea in ax a tibiei si peroneului stang, piciorul fiind imobilizat si nu direct, prin soc, rezultand dintr-o lovire.
Instantele nu au avut in vedere probele invocate de inculpat in aparare, respectiv declaratiile martorilor R.I.D si V.C.
Ori, acesti martori au aratat ca au vazut cand partea vatamata a cazut din caruta, timp in care inculpatul a trecut pe langa caruta, conducand o motocositoare.
Faptul ca partea vatamata a cazut din caruta, s-a datorat faptului ca animalul s-a speriat la trecerea motocositoarei, s-a smuncit si din smuncitura, caruta s-a miscat fortat, partea vatamata cazand la pamant.
Faptul ca animalul s-a speriat, iar partea vatamata a cazut din caruta, a enervat partea vatamata care a luat un par si a vrut sa-l loveasca pe inculpat.
Acesta a luat parul din mana partii vatamate, l-a aruncat, apoi a strigat la martorul S.C.C. si impreuna au dus partea vatamata in curtea acesteia, fara sa-i aplice violente.
Intrucat inculpatul nu a recunoscut fapta, si in lipsa unor probe certe de vinovatie, nu se poate retine ca este autorul fracturii, declaratia inculpatului, coroborandu-se si cu actele medico-legale care sustin ca mecanismul de producere a fracturii a fost unul indirect- prin torsiunea in ax a tibiei si peroneului stang si nu direct, rezultand prin lovirea cu un corp dur.
S-a apreciat de curte ca solutia legala si temeinica, sustinuta de probe, este achitarea inculpatului, potrivit art. 11 pct.2 lit.a, raportat la art. 10 lit.c Cod pr.penala.
                                                                      Decizia penala nr. 57 din 18.01.2007