Plata dividende convenite in lipsa profitului realizat

Constata ca prin actiunea civila inregistrata la data de 17 februarie 2011, reclamantul T. A., domiciliat in M., jud. S., a chemat in judecata pe paratii D. D. I., domiciliat in -  si D. O. V. , domiciliat in  - , solicitand urmatoarele :
- sa se constate ca intre reclamant , pe de o parte, si parati, pe de alta parte, s-au incheiat la data de 01.07.2007 doua conventii prin care paratii s-au obligat fiecare sa-i plateasca cota de 16,5% din dividendele platite acestora de societatea SC A.  G. SRL M., respectiv cota de cate 17% fiecare dintre parati pentru dividendele platite acestora de societatea A. .R. SRL  M., incepand cu data de 01.07.2007 ;
- sa fie obligati paratii sa-i plateasca suma de cate 15.000 lei, fiecare, reprezentand dividendele pentru perioada 01.07.2007 si pana la data introducerii actiunii.
Cu cheltuieli de judecata.
In motivare,  reclamantul arata ca,  la data de 01.07.2007,  a incheiat cu paratii doua conventii, prin care acestia  si-au asumat obligatia de a a-i remite cota parte din dividendele incasate de la cele doua societatii A. R.  SRL si SC A. G.  SRL M., iar paratii nu si-au indeplinit aceasta obligatie. Conventiile au fost incheiate in considerarea faptului ca la retragerea reclamantului din societatea A. R.  SRL se aflau in derulare mai multe contracte pe care le incheiase, asa incat, in mod firesc, i se cuvenea sa incaseze parte din folosul obtinut de pe urma acestora. Arata reclamantul ca in societatea A. R.  a avut 66% din partile sociale, paratii numai 34%, iar obligatiunile legal asumate  trebuie executate cu buna credinta.
In drept ,s-au invocat prev.art.969 C. civil.
In probatiune, reclamantul a mentionat ca se prevaleaza de proba cu acte, interogatoriu, expertiza ,martori.
Paratii D. O. V. si D. D. I. au  formulat intampinare si cerere reconventionala - filele 23-26 dosar.
Prin intampinare, paratii au solicitat respingerea actiunii ,iar pe calea reconventionalei au solicitat sa se dispuna rezilierea conventiilor incheiate. Cu cheltuieli de judecata.
In motivare, paratii au aratat ca nu datoreaza nici o suma de bani reclamantului,  pe baza celor doua conventii invocate ,deoarece plata era conditionata de sustinerea de catre reclamant a activitatii celor doua firme. Incepand cu data de 01.07.2007 reclamantul nu poate face dovada ca intr-un fel sau altul  ar fi sustinut activitatea societatii, dimpotriva prin actiunile desfasurate la punctul de lucru din Germania al SC A. R. SRL, reclamantul a adus mari prejudicii materiale si de imagine societatii, in anul 2008 firma fiind nevoita sa achite creante fiscale Statului German,  in suma de 740.384 lei, pentru plata carora a fost necesara angajarea mai multor credite atat in numele societatii cat si in numele personal al asociatiilor. Prin urmare, reclamantul nu a depus nici un efort pentru sustinerea activitatii firmelor si obtinerea de beneficii ,asa incat nu se mai justifica nici mentinerea in fiinta a celor doua conventii.
In drept, s-au invocat prev.art.1020-1021 C. civil; art.1073 si art.1080 C. civil.
In probatiune, paratii au aratat ca solicita proba cu inscrisuri, martori, interogatoriu.
Reclamantul a formulat intampinare la cererea reconventionala a paratilor, fila 49 dosar, invocand pe cale de exceptie, lipsa timbrajului si prescriptia dreptului material la actiune. Pe fondul cererii, reclamantul/paratul reconventional arata ca a avut o cota de 66% din societate si toate contractele s-au datorat activitatii depuse de dansul, contracte ce au adus beneficii societatii si dupa ce s-a retras din firma, iar in  mediul de afaceri comerciantii stiau ca societatea ii apartine lui,  reclamantului.  Cat despre creantele datorate fiscului german,aceste datorii fiind scadente in perioada  anilor  2003-2005,  nu au fost create de reclamant.
In probatiune, s-a solicitat incuviintarea probei cu acte, interogatoriu si cu martorii C. F. si C. D., precum si cu expertiza contabila.
La data de 12 ianuarie 2012, reclamantul a depus o cerere de majorare a catimii obiectului actiunii – fila 318 dosar, aratand ca isi majoreaza pretentiile de la suma de 30.000 lei, ceruta initial, la suma de 400.000 lei . Cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamantul arata ca initial a solicitat numai  suma de 30.000 lei, doar din ratiuni ce tine de timbrajul cererilor, urmand ca dupa efectuarea expertizei sa majoreze pretentiile. Suma majorata de 400.000 lei se compune din : 24.288 lei, ce reprezinta cota de 33% din dividendele ridicate de parati de la SC A.  G. SRL; suma de 85.680 lei, ce reprezinta cota de 34% din dividendele ridicate de la SC A. R.  SRL; iar suma de 290.032 lei, cotele din profitul ce ar fi trebuit repartizat pentru plata dividendelor.
Paratii, in cadrul notelor de sedinta de la fila 394 dosar, au raspuns acestei cereri, apreciind ca solicitarea reclamantului de a fi obligati la plata unei sume din profitul nerepartizat reprezinta o cerere noua si deci o modificare a actiunii initiale , care este tardiva, fiind depusa dupa prima zi de infatisare. Considera paratii ca reclamantul nu este indreptatit la astfel de plati, din profitul nerepartizat, deoarece o data cu retragerea din societatea A. R.  SRL a declarat ca nu va mai avea nici un fel de pretentii materiale sau de alta natura asupra beneficiilor viitoare ale societatii.
Judecatoria Medias, prin sentinta civila nr.251 /16.02.2012 , a admis in parte actiunea reclamantului,  si in  tot, cererea reconventionala, asa incat paratii au fost obligati sa plateasca reclamantului suma de cate 12.144 lei fiecare, din dividendele acordate de SC A G. SRL si cate 42.840 lei fiecare, din dividendele acordate de SC A. R.  SRL, precum s-a mai dispus rezilierea celor doua conventii.
Hotararea a fost atacata cu apel atat de reclamant cat si de parati. Ambele apeluri au fost admise de Tribunalul Sibiu care prin decizia nr.193/20.06.2012, a dispus desfiintarea sentintei atacate si trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeasi instanta de fond. In considerentele deciziei de casare s-a retinut modul defectuos de solutionare a modificarii de actiune , in raport cu exceptia invocata,  a tardivitatii formularii ei,  pentru care existau 2 alternative,  fie era judecata impreuna ori se dispunea disjungerea si judecarea ei pe cale separata. A statuat instanta de control judiciar ca nepronuntandu-se in acest fel, se impune reluarea ciclului procesual al rejudecarii in cadrul caruia prima instanta sa poata analiza cererea reconventionala si in contextul actiunii modificate ce se impune acum a fi judecata impreuna cu actiunea principala, de vreme ce, nu s-a dispus la momentul respectiv disjungerea.
Decizia  tribunalului a fost atacata cu recurs de parati, recursul lor fiind respins prin decizia nr.633/6.12.2012 a Curtii de Apel A. I. . Din considerentele acestei decizii rezulta ca in ceea ce priveste cuantumul sumei pretinse in contul cotei-parti din dividende , cererea reclamantului nu a reprezentat o modificare a actiunii,dar ca, in ceea ce priveste sumele pretinse din profitul nerepartizat , aceasta a constituit o cerere noua, instanta nefiind sesizata initial si cu astfel de pretentii.
In consecinta, cauza a fost trimisa la aceasta instanta, fiind inregistrata la data 06.02.2013, cand judecatorul cauzei a declarat ca se abtine, fapt incuviintat prin incheierea de sedinta din 7 februarie 2013- fila 5 dosar.
La data de 13 martie 2013, reclamantul a depus o alta cerere de majorare a catimii actiunii, solicitand obligarea paratilor si la plata dobanzilor legale aferente platilor din dividende si din profitul nerepartizat  ce i se cuvin.
In drept, s-au invocat prev.art.132 pct.2 C. pr .civila.
Paratii au depus intampinare cu privire la cererile de majorare a catimii obiectului (filele 29-32 dosar). Arata paratii, cu privire la cererea depusa in primul ciclu procesual referitoare la pretentiile formulate de reclamant  pentru anii 2007-2008, ca acestea erau prescrise la data de 12.01.2012, fiind depasit cu mult termenul de 3 ani, prev. de art. 3 alin.1 din Decretul 167/1958. Pe fond, paratii invedereaza ca nu si-au asumat obligatia pentru alte plati decat cele aferente dividendelor incasate, iar cererea pentru perceperea dobanzilor , de asemenea, nu mai poate fi primita constituind o modificare de actiune fata de care au precizat ca nu sunt de acord cu judecarea ei impreuna, invocand  si exceptia netimbrarii.
In dezbaterea cauzei, atat in primul ciclu procesual cat si dupa reluarea judecarii cauzei,  in prima instanta, a fost administrat un probatoriu amplu si vast.
Astfel, la filele 84-85,192 si 214 dosar se gasesc raspunsurile date de parti la interogatoriile admise. Din partea reclamantului au fost audiati martorii C. D., L. F., I. V. F., D. D. si C. F. / filele 194,209,200,211, 64/, iar la propunerea paratilor au fost audiati martorii N. D., M. H., G. S., M. L., B. O. /filele 174,176,413,66/. A fost efectuata o expertiza contabila - filele 153-166 dosar si de asemenea partile au depus inscrisurile de care au inteles sa se prevaleze in prezenta cauza.
Asupra exceptiei lipsei timbrajului, instanta s-a pronuntat prin incheierea de sedinta din 25 aprilie 2013- fila 60 dosar, in sensul respingerii ei, cealalta exceptie a  prescriptiei dreptului material la actiune fiind unita cu fondul.
Din examinarea actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine urmatoarele :
Potrivit inscrisurilor de la filele 5,6 dosar, la data de 1 iulie 2007, partile au incheiat doua conventii distincte, prin care, reclamantul si-a exprimat acordul de a sustine activitatea societatilor A. G.  SRL M., si A. R.  SRL M , iar pentru aceasta ,  paratii s-au obligat sa recompenseze, fiecare,  pe reclamant cu o cota parte de cate 16,5 % fiecare din suma totala a dividendelor platite de societatea A. G.  SRL M.  , in termen de 5 zile de la incasarea acestora ,incepand cu data de 01.07.2007, si cate 17% din dividendele  platite de societatea A. R. SRL M., in acelasi termen.
Prin actiunea promovata reclamantul a solicitat obligarea paratilor la plata sumelor ce i s-ar cuveni pe baza acestor conventii, estimate initial la suma de 30.000 lei, majorata ulterior la 400.000 lei, cu dobanzile aferente, in aceasta suma incluzandu-se si sumele ce i s-ar fi cuvenit din profitul nerepartizat in perioada anilor cand paratii nu au distribuit sume pentru plata de dividende.
Paratii s-au opus pe considerentul ca reclamantul nu a sustinut activitatea celor doua firme, dimpotriva le-a adus prejudicii materiale si de imagine, constand in datorii neachitate la fiscul german pentru plata carora a fost necesara contractarea mai multor credite.
Din probatoriul administrat rezulta ca partile implicate in acest proces au fost asociati in cadrul societatii A. R.  SRL. La data de 22.06.2007 prin hotararea nr.1- fila 411 dosar, s-a luat act de retragerea reclamantului din societate, ocazie cu care acesta sub semnatura a declarat ca nu va mai formula nici un fel de pretentii materiale sau de alta natura asupra beneficiilor viitoare ale societatii comerciale,pentru ca apoi, in data de 01.07.2007, partile sa incheie conventiile enuntate,prin care paratii s-au angajat sa recompenseze pe reclamant cu o cota parte din dividendele pe care ei urmau sa le incaseze de la cele doua firme, recompensa instituita pentru sustinerea in continuare a  activitatii firmelor de catre reclamant.
Din declaratia martorului C. D. - fila 194 dosar si raspunsurile la interogatoriu ale reclamantului – fila 192 dosar, rezulta ca aceste conventii ar fi  intervenit in contextul in care reclamantul a aflat despre existenta  firmei SC A.  G.  SRL M. , ajungandu-se la unele  discutii de concurenta neloiala, asa incat, insusi reclamantul a marturisit in raspunsul de la pct.2 ca simplul fapt ca nu a intentat un proces pentru concurenta neloiala, a fost modul in care s-a materializat activitatea de sprijinire a acestei societati.
In cursul lunii decembrie 2007, paratii au adus la cunostinta reclamantului faptul ca pentru filiala din Germania, ce o perioada fusese sub coordonarea directa a reclamantului, Statul G. a declansat o procedura pentru recuperarea unor creante fiscale in suma de 740.384 lei , de la societatea A. R. SRL M. ,precum si de la asociatii acesteia, paratii din prezenta cauza. Reclamantul, de asemenea, a marturisit la pct.12 , raspunzand afirmativ  ca „crede” ca i-a fost adusa  la cunostinta aceasta imprejurare.
Potrivit celor constatate de expert – filele 156-157 dosar, pentru perioada 01.01.2007- 03.08.2011, cele doua firme au distribuit dividende, fiind platite, celor doi asociati/parati, in data de 13.09.2008 si 17.09.2010,  pentru cele de la SC A. G.  SRL M., si la data de 31.12.2009 respectiv 05.01.2010 de la SC A. R.  SRL M.. 
Astfel, de la SC A. G. SRL M., paratii au incasat fiecare sumele de cate 27.300 lei si respectiv 9.500 lei, iar de la SC A. R.  SRL M., suma de cate 73.400 lei si respectiv 52.500 lei, plata acestei  sume fiind efectuata prin virament in contul unor credite  bancare. Valoarea totala a  dividendelor de la SC A. G. SRL a fost de 73.600 lei, iar la SC A. R. SRL , in suma de 252.000 lei.
            In termenii conventiei, paratii ar fi trebuit ca in 5 zile de la incasarea sumelor enuntate sa remita reclamantului cota parte convenita ca si recompensa pentru sustinerea activitatii firmelor,  lucru pe care nu l-au  mai facut. Paratii au sustinut ca nu au platit sumele respective pe considerentul ca de fapt reclamantul nu ar fi indeplinit nici un act material  de sustinere al firmelor,  si,   dimpotriva le-au  adus prejudicii.
In mod evident, pe calea unei prezumtii simple se poate deduce ca daca in iulie 2007  partile au incheiat conventiile respective in conditiile in care fusesera discutii pe marginea unor activitati de concurenta neloiala,  iar in decembrie 2007,  paratii au fost  sesizati despre existenta unei datorii consistente la fiscul german, aceasta ultima  imprejurare a constituit motivul real al  neacordarii cotei-parti din dividendele incasate ulterior in septembrie 2008 si 2010 de la SC A. G. SRL si decembrie 2009, respectiv ianuarie 2010 de la
SC A. R.  SRL, considerand ca reclamantul era raspunzator pentru aceasta datorie.
Sustinerea de care se face vorbire in cele doua conventii nu are nici o legatura cu acest posibil prejudiciu, pentru ca toata aceasta datorie, provenea din  perioada anterioara incheierii celor doua conventii, fiind vorba despre impozite si taxe neachitate din perioada anilor 2004-2006 , iar in hotararea de retragere s-a specificat faptul ca reclamantul garanteaza in continuare  pe ceilalti asociati de eventualele pagube rezultate din activitatea anterioara a firmei.  De asemenea,  nu s-a demonstrat in mod neechivoc ca intentia exclusiva a ambelor parti,  pe care s-a fondat  incheierea celor doua conventii , ar fi  fost aceea de a  eluda in acest fel dispozitiile legale,  menite a asigura protectia,  prin  infrangerea unor activitati de  concurenta neloiala , pentru ca intr-o astfel de situatie ele ar fi fost lovite de nulitate absoluta fiind fondate pe o cauza ilicita. In cuprinsul ambelor conventii, partile au folosit expresia
„ sa sustina activitatea societatii” adica de participare si implicare activa in tot ceea ce tinea de realizarea obiectului de activitate al firmei.
De altfel, martorii audiati au si  relevat  existenta unor activitati concrete, din partea reclamantului, de sustinere a activitatii societatii A. R. SRL M.. Martorul L. F.  la fila 209 aminteste despre faptul ca reclamantul a adus , este adevarat numai  pentru scurt timp, o  echipa  de muncitori pentru santierul de la Piata A. din M., iar martorul D. ,  la fila 211 dosar, afirma acordarea unei reduceri la asigurarea unor utilaje , de care a beneficiat societatea , tocmai  in considerarea persoanei reclamantului. Martorul I. V.-F. ,  la fila 201 dosar,  aminteste despre verificarile efectuate  de reclamant la  lucrarile de edificare a Casei Parohiale din V. – L., este adevarat sporadice o data la o saptamana sau la 10 zile, timp de aproximativ 2 luni , dupa care incetul cu incetul  firma a oprit lucrul acolo. Pentru societatea A. G.  nu s-au dovedit acte concrete de sustinere a activitatii firmei, iar martorul C. F., in declaratia sa de la fila 64 dosar, a relatat ca aceasta firma functiona intr-o alta locatie , decat cea a societatii A. R., unde de fapt reclamantul avea organizat si biroul pe timpul cat a continuat colaborarea.
Paratii prin cererea reconventionala nu au solicitat desfiintarea, decat pentru viitor,  a celor doua conventii, context in care, in conditiile in care paratii au incasat dividendele respective, iar reclamantul prin activitatile enuntate, este adevarat minime, dar totusi existente, a  sprijinit in concret activitatea firmei SC A. R.  SRL, inseamna ca este indreptatit la recompensa fata de care paratii cu buna-stiinta s-au angajat a o suporta din propriile drepturi banesti incasate cu titlu de  dividende.
In consecinta, pentru considerentele de fapt si de drept enuntate, paratii vor fi obligati fiecare sa plateasca reclamantului  suma de cate 42.840  lei, pentru dividendele incasate de fiecare de la SC A. R.  SRL M., la care se vor adauga dobanzile legale calculate de la data  de  13 martie 2013  si pana  la plata efectiva a datoriei. Sub aspectul datei de la care curge dobanda, instanta apreciaza ca in cazul de fata ea poate fi acordata decat  numai de la data cand ea a fost solicitata,  paratii nefiind de drept pusi in intarziere la scadenta, deoarece obligatia fiind personala a paratilor, ca si persoane fizice  vizand antrenarea raspunderii  lor  cu propriul patrimoniu,  nu are semnificatia unei obligatii comerciale.
Referitor la pretentiile aferente  profitului nerepartizat, paratii au invocat prescriptia dreptului material la actiune pentru compensatiile banesti aferente anilor 2007-2008, raportat la termenul de 3 ani prev. de Decretul 167/1958. Reclamantul atunci cand a emis aceste pretentii insa, le-a cerut in conexiune cu cele doua conventii, pentru anii cand nu au fost repartizate dividende /fila 318 dosar/,  considerand ca in mod deliberat paratii nu au mai alocat sume de bani din profitul nerepartizat pentru plata de dividende fiind astfel prejudiciat de sumele pe care le-ar fi putut incasa.
Exceptia se dovedeste neintemeiata in conditiile in care termenul de 3 ani se socoteste de la data cand a luat nastere dreptul la actiune. In cazul in speta, dreptul la actiune, pentru plata „recompensei” potrivit celor doua conventii, s-a nascut numai in 5 zile de la data incasarii sumelor incasate  de catre parati, asa incat actiunea a fost introdusa in termenul legal de 3 ani.
Pe fondul acestor pretentii se constata insa ca  dreptul convenit , la  recompensa al reclamantului, a  fost stabilit ca fiind corelativ exclusiv  incasarilor pe care paratii le-ar fi avut din dividendele efectiv platite de firma , asa incat drepturile pretinse cu acest titlu  sunt  total neintemeiate, pentru ca exced obligatiilor asumate de parati. Reclamantul nu a mai fost asociatul firmei ,iar decizia de alocare sau nu de dividende  ,  din punct de vedere legal,  constituie apanajul exclusiv al adunarii asociatilor, iar din perspectiva conventiilor incheiate nu se poate pune problema bunei sau relei-credinte a uneia sau alteia  dintre parti, fata de imprejurarile concrete  in care aceste conventii s-au incheiat ,cunoscute in egala masura de ambele parti, fondate pe existenta unei suspiciuni de concurenta neloiala.
Sub aspectul cererii reconventionale,  ambele parti au recunoscut ca dupa incheierea  anului 2009 au incetat orice fel de colaborare, paratii/reclamanti reconventionali fiind indreptatiti astfel sa solicite rezilierea celor doua conventii. Raportat la momentul indicat, instanta va retine ca actiunea promovata la data de 17.02.2011 se inscrie in termenul general de prescriptie motiv pentru care exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de reclamant/parat reconventional va fi respinsa.
Prin urmare, constatand ca reclamantul /paratul reconventional dupa anul 2009 nu a mai sustinut in nici un fel activitatea celor doua firme, in temeiul art.1020-1021 C. civil se va dispune rezilierea pentru viitor ale celor doua conventii.
Cu privire la cheltuielile de judecata, se constata ca reclamantul a efectuat urmatoarele cheltuieli:  la fond  - suma de 8360 lei, taxa de timbru/ filele 13,18,21-22, 324 dosar/ ; suma de 1960 lei –taxa expertiza /filele 200,76 dosar/; suma de 23.500 lei - onorariu avocat /filele 10-12; 168,170,320,321,20,18,26,28,54,56 /; in apel, a platit suma de 3.506 lei taxa de timbru si suma de 6.000 lei onorariu avocat ,iar in recurs, suma de 700 lei, onorariu avocat. Paratii, reclamanti reconventionali au efectuat urmatoarele cheltuieli : la fond, suma de cate 1906 lei taxa judiciara de timbru /filele 460,27,19 dosar /; suma de cate 4650 lei fiecare /filele 426,437 dosar/ ; in apel , suma de cate 953 lei, taxa de timbru si cate 2480 lei onorariu avocat ,iar in recurs suma de cate 1240 lei, onorariu avocat. Pretentiile reclamantului au fost incuviintate in parte,  proportia admiterii lor fiind  de 21,4%, iar pretentiile paratilor formulate pe calea cererii reconventionale au fost admise in totalitate dispunandu-se rezilierea conventiilor. In consecinta, se constata ca reclamantul este indreptatit la plata cheltuielilor de judecata partiale la fond,  in suma de 8.758 lei, din care suma de 3.310 lei, reprezinta taxa de timbru; 5.029 lei, onorariu avocat si suma de 419 lei taxa expertiza/ toate calculate functie de procentul de 21,4%). Paratii/reclamanti-reconventionali sunt indreptatiti la plata sumei de 3.812 lei, taxa de timbru platita pentru cererea reconventionala  si numai suma de 7.310 lei, onorariu avocat/ in procentul corelativ de 78,6%  celui stabilit reclamantului/  , adica suma totala de 11.122 lei. Prin compensatie, revine reclamantilor reconventionali suma de 2.364 lei, adica cate 1.182 lei, pe care reclamantul va fi obligat in temeiul art. 276 C. pr .civila sa o plateasca paratilor/reclamanti-reconventionali. Celelalte cheltuieli  efectuate in apel  de asemenea se vor compensa , avandu-se in vedere faptul ca ambele apeluri au fost admise , iar in recurs cheltuielile au fost desocotite, stabilindu-se ca ele cad in sarcina recurentilor/parati.
La solutionarea cauzei s-a mai avut in vedere si faptul ca prin decizia tribunalului de casare s-a invederat instantei de rejudecare ca urmeaza a fi analizate si celelalte motive de apel, unul dintre acestea ,invocat de parati/reclamanti-reconventionali fiind si acela ca la societatea A. G. reclamantul nu a avut nici un fel de contributie. Fiind admis atat apelul reclamantului cat si al paratilor, solutia preconizata se inscrie in limitele si cadrul procesual al reluarii judecatii dupa casare.
In urma verificarii caietului de note de sedinte al grefierului ce a intocmit incheierea de sedinta din 25 aprilie 2013 – fila 60 dosar, s-a constatat ca exista aceeasi consemnare, identica cu cea din incheiere /fila 61 / anume ca nu se opune probei solicitate fata de tema probatorie aratata, asa incat nu exista motiv pentru rectificarea incheierii, cererea formulata de reprezentantul reclamantului, in sensul acesta, urmand a fi respinsa.