Solutionarea exceptiei autoritatii de lucru judecat in contextul unui cadrul procesual largit sub aspectul partilor chemate in judecata

S.C. 2395/05.10.2012
Carte funciara
Solutionarea exceptiei autoritatii de lucru judecat in contextul unui cadrul procesual largit sub aspectul partilor chemate in judecata.

Constata ca prin actiunea civila funciara  inregistrata sub acest numar de dosar la data de 2 mai 2012, astfel cum a fost completata la data de 25 mai 2012, reclamantul  L.  Z. a chemat in judecata pe paratii:
1.L. P. 
2. L. I.
3.COMISIA LOCALA A. pentru STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR
4.  COMISIA JUDETEANA S. pentru STABILIREA DREPTULUI DE  PROPRIETATE PRIVATA asupra TERENURILOR  S.,
5. PREFECTUL JUDETULUI S.
6. ASOCIATIA pentru APARAREA DREPTURILOR OMULUI in   ROMANIA - Comitetul H.
7. PRESEDINTELE ROMANIEI 
8.CURTEA EUROPEANA  a DREPTURILOR  OMULUI  
9.MINISTERUL  AFACERILOR EXTERNE – prin directia Agentul guvernamental pentru CEDO
 10. PARLAMENTUL ROMANIEI
11. GUVERNUL ROMANIEI 
solicitand ca prin hotararea ce se va  pronunta  sa se dispuna urmatoarele:
1) Sa se constate ca o parte din terenul ce i-a fost atribuit prin sentintele civile  nr.476/1992 si nr. 711/2000 pronuntate de Judecatoria Medias, si anume 3400 m.p./ din tarlaua 71 cu nr. top 2046/9 2000 m.p. si din tarlaua 100 cu nr. top 2520/2 1400 m.p./ a fost in mod gresit inclusa in titlul de proprietate nr.543/16/1997 dar si in procesul verbal;
2) Sa se constate nulitatea absoluta totala a procesului verbal de  punere in posesie aferent titlului de proprietate nr.543/16, pentru  frauda la lege si  intocmire ilegala deoarece semnatura este executata in fals de catre  o persoana necunoscuta si nu de catre cei trei solicitanti L., iar suprafata de 3400 m.p. inclusa in acest titlu fusese deja atribuita reclamantului printr-o hotarare judecatoreasca definitiva din  anul 1992;
3) Sa se constate  incalcarea dreptului de acces la  justitie, dreptului la un proces echitabil  si dreptului de proprietate  privata, prevazute atat de art.1 din  Protocolul Aditional al CEDO cat si de art.6 al Conventiei, datorata  neexecutarii unei hotarari judecatoresti  definitive ce a fost pronuntata in anul 1992,  dar si a altor hotarari;
4) Sa se constate  suferinta psihica si morala, stresul si frustrarea generate  de neexecutarea hotararii judecatoresti invocate, si sa fie despagubit cu 20.000 lei.
In expunerea de motive  a actiunii introductive de instanta  reclamantul arata urmatoarele:
- prin sentinta civila nr.476/1992 i s-a reconstituit  dreptul de proprietate pentru 2,54 ha teren si, desi sentinta a fost confirmata prin hotararea civila 711/2000 nici pana in prezent nu a fost pusa in executare;
- in anul 2004 reclamantul a depus o plangere la CEDO reclamand incalcarea art.6 din Conventie , cauza fiind in curs  de finalizare;
- parcelele de teren revendicate conform primului petit au fost incluse in mod gresit  in titlul de proprietate al fratilor parati L. P. si L. I., prin  includerea lor  in procesul  verbal de punere in  posesie cat si in  titlul nr. 543/16/1997 emis de comisia funciara locala A.;
- chiar fratii parati recunosc la interogatoriul   ce le-a fost luat in dosarul civil nr.735/2012 ca nu au semnat procesul verbal de punere in posesie atacat.
Actiunea s-a intemeiat in drept pe dispozitiile  art.6 si 13 din CEDO;  art.20 si 21 din Constitutia Romaniei;  HG nr.890/2005;  art.274 din Cod pr.civ. si jurisprudenta CEDO.
Actiunea  nu s-a timbrat, fiind scutita de taxa judiciara in baza legilor funciare.
Legal citati, paratii au avut urmatoarea pozitie  procesuala.
1) L. P. si L. I. au solicitat  respingerea actiunii, sens in care au formulat intampinarea atasata f.111 si urmatoarele dosar.
2) Comisia locala A.  pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor,   Comisia Judeteana Sibiu pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor,  Prefectul Judetului S., Asociatia pentru apararea drepturilor omului in  Romania - Comitetul H. , Presedintele Romaniei  si  Curtea Europeana  a Drepturilor  Omului, desi legal citati,  nu au fost reprezentati la judecarea cauzei si nu si-au exprimat pozitia procesuala.
3) Ministerul Afacerilor Externe a formulat intampinare atasata f.90 si urmatoarele dosar, prin care solicita respingerea actiunii si invoca exceptia  lipsei calitatii procesuale pasive a sa, pe considerentul ca atributiile  acestui Minister – prin Ag. G. - sunt legate strict de reprezentarea Statului Roman la Consiliul Europei, in fata Comitetului Ministrilor sau in alte proceduri in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului, Agentul Guvernamental neavand dreptul sa intervina in infaptuirea sau administrarea justitiei.
Pe fond, acest parat arata ca pana la data prezenta Curtea nu a pronuntat vreo hotarare in cauza Lapadatu c/a Romaniei
In drept s-au invocat dispozitiile O.G.94/1999 si H.G. nr. 868/2003.
4) Parlamentul Romaniei – prin Camera Deputatilor a formulat intampinarea atasata f.90 si urmatoarele dosar, prin care solicita respingerea actiunii.
In justificarea acestei pozitii procesuale se arata de catre acest parat  faptul ca aceasta structura a parlamentului nu are calitate procesuala pasiva in cauza,  acesta fiind autoritate legiuitoare. Or conform dispozitiilor legilor funciare  raportul juridic  dedus judecatii  subzista  doar intre  reclamant si autoritatile ce au emis titlul de proprietate si procesul verbal de punere  in posesie atacate.
Parlamentul nu are competenta /se sustine/nici in ceea ce priveste procedura de punere  in executare a  hotararilor judecatoresti, motiv pentru care – din nou – nu are calitate procesuala pasiva nici cu privire la cererea reclamantului privind incalcarea dreptului   de  acces  la justitie, drept la un proces echitabil si  dreptului de proprietate privata.
5) In ceea ce priveste pe paratul Guvernul Romaniei   se constata ca aceasta autoritate a depus la dosar intampinarea atasata f.193 si urmatoarele, prin care intreaga aparare se face pe baza de exceptie.
Astfel, paratul  apreciaza ca cererea completatoare, prin care s-a solicitat citarea sa in cauza, este tardiv formulata in raport  de dispozitiile art.132 si 134 din codul de procedura civila.
Apoi, paratul invoca exceptia lipsei capacitatii juridice a Guvernului Romaniei, deoarece acest organ nu are personalitate juridica si nici patrimoniu, el putand sta in justitie exclusiv in litigiile de contencios administrativ, cand  sunt contestate actele pe care le adopta in exercitarea atributiilor si competentelor sale.
Acelasi parat invoca si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, reclamantul neindicand ce drepturi subiective prevazute de lege ar fi fost incalcate de Guvern.
In subsidiar, paratul Guvernul Romaniei arata ca daca reclamantul isi va schimba temeiul juridic al actiunii si va invoca Legea nr.554/2004, pentru aceasta eventualitate invoca exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Medias, judecarea cauzei urmand sa fie facuta de Sectia de contencios administrativ  a Curtii de Apel Alba Iulia.
Examinand actele  si lucrarile dosarului  instanta retine cele ce urmeaza:
Reclamantul a sesizat instanta cu o actiune funciara /petitele 1 si 2/; un petit de despagubiri / nr.4/ dar si  un capat de cerere vizand  pretinsa incalcare a art.6 paragraful 1 din Conventie, respectiv incalcarea art.1 din primul Protocol aditional la Conventie/petitul 3/.
In ceea ce priveste primele 2 capete de cerere  instanta constata ca finalitatea urmarita de reclamant  este aceea  de a se desfiinta procesul verbal de punere in posesie aferent titlului de proprietate nr.543/16 si – pe cale  de consecinta - si anularea titlului emis in baza procesului verbal atacat ( acte f.8-11 dosar), urmand  ca parcelele  de teren  identificate sa intre in proprietatea sa.
Potrivit sentintei civile nr.790/18 aprilie 2012, pronuntata in dosar civil nr.735/257/2012 de Judecatoria Medias , procesul verbal si titlul de proprietate nr. 543/16/1997 au facut  obiectul si altor litigii  si prin solutiile pronuntate cu autoritate de lucru judecat cele   doua acte au fost validate si terenurile cuprinse in titlu au fost partajate in natura si atribuite fratilor din litigiu L. I., L. P. si L. Z.. A se vedea  in acest sens dosarele atasate nr. 4151/1996 al Judecatoriei Medias, nr.2852/1999 al Tribunalului Sibiu si nr.850/2000 al Curtii de Apel Alba Iulia.
In aceste conditii instanta apreciaza ca o noua punere in discutie a validitatii celor doua acte, chiar solicitata intr-un cadru procesual mult largit sub aspectul partilor actionate in judecata, este inadmisibila.
Cum, potrivit art.  1200 pct. 4 cu referire la art.  1202 alin. (2) C. civ.  in rela?ia dintre parti  aceasta prezum?ie are caracter absolut, inseamna ca nu se poate introduce o noua ac?iune in cadrul careia sa pretinda stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecatore?te anterior.
                       Principiul autoritatii de lucru judecat corespunde necesita?ii de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea in fata instan?elor a chestiunii litigioase deja rezolvate si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevazut de art.  6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justi?ie nu este unul absolut, el poate cunoa?te limitari, decurgand din aplicarea altor principii.
In raport de considerentele de fapt si de drept sus enuntate instanta constata ca in cauza opereaza  autoritatea de lucru judecat si vazand prevederile art. 166 din Codul de procedura civila, potrivit carora : „Excep?ia puterii lucrului judecat se poate ridica, de par?i sau de judecator, chiar inaintea instan?elor de recurs.”, va respinge cererea actiunea reclamantului fata de fratii parati dar si fata de cele doua comisii funciare.
In privinta petitului  nr.3  instanta constata ca reclamantul are pe rolul Curtii
Europene a Drepturilor Omului o cerere avand exact acest obiect si care a fost foarte bine documentata, in curs de solutionare, asa incat nu justifica nici un interes in a  solicita instantei de  fond sa se pronunte pe aceasta chestiune . Prin urmare, si acest capat de cerere urmeaza sa fie respins.
Legat de petitul  de despagubiri formulat de reclamant instanta constata ca acesta este prematur dar si lipsit de interes in acest moment, solutia ce urmeaza sa fie pronuntata de CEDO in cauza L. impotriva Romaniei aflata pe rol urmand sa vizeze si o eventuala reparatie financiara ,  motiv pentru care si acesta urmeaza sa fie  respins.
In privinta apararii  facute de paratii ce au formulat intampinare instanta gaseste toate exceptiile invocate ca fiind intemeiate si urmeaza sa fie admise, actiunea reclamantului fata de acestia urmand – de asemenea – sa fie respinsa, ca si fata de paratii ce nu si-au exprimat pozitia procesuala: ASOCIATIA pentru APARAREA DREPTURILOR OMULUI in  ROMANIA - Comitetul H.,   PRESEDINTELE ROMANIEI si CURTEA EUROPEANA  a DREPTURILOR  OMULUI.
Calitatea procesuala pasiva intr-un proces presupune o identitate intre paratul chemat in judecata si : persoana obligata in raportul obligational dedus judecatii de reclamant; persoana care neaga dreptul reclamantului; persoana fata de care reclamantul doreste sa isi stabileasca existenta unui drept real; persoana in patrimoniul careia reclamantul doreste sa dovedeasca inexistenta unui drept real, etc. . Paratii din cauza nu se afla in vreuna din situatiile enumerate , mai ales avand in vedere precizarile facute de reclamant, la solicitarea instantei, la termenul de judecata din data de 25 mai 2012 (incheiere de sedinta fila 77 dosar), motiv pentru care actiunea reclamantului se va respinge fata de toti paratii.