Novatia produsa prin schimbarea obiectului raportului juridic obligational.

Drept  civil. 
          Novatia produsa prin schimbarea obiectului raportului juridic obligational. In speta, raportul juridic  obligational initial s-a transformat intr-unul nou, astfel novatia s-a produs prin schimbarea obiectului acestuia, fiind  evidenta intentia partilor de a nova (animus  dovandi) in conditiile prevazute de dispozitiile  art. 1130 din Codul civil, si anume de a transforma vechea obligatie  convenita prin contractul initial intr-o noua obligatie, ce urma a fi indeplinita sub durata unei anumite perioade.
Data fiind  natura  contractului initial - avand drept efect  obligatia de intretinere in sarcina  recurentei pe toata durata vietii intimatei - si avand in vedere, pe de alta parte, ca vointa partilor de a  nova a vizat  doar o anumita perioada, odata cu  epuizarea perioadei convenite de parti ca fiind cea in care  are loc inlocuirea  vechiului raport obligational cu unul nou sub aspectul prestatiei de executat, s-a reactivat  vechiul raport obligational.

Sursa primara:

DECIZIA CIVILA NR. 935/14.05.2009 pronuntata de Curtea de Apel Oradea
(dosar nr. 9425/271/2006)

Prin sentinta civila nr.478 din 21.01.2008, pronuntata de Judecatoria O., s-a respinge actiunea formulata de reclamanta C. E. in contradictoriu cu parata F. T., iar  reclamanta fost obligata  la 1000 lei cheltuieli de judecata in favoarea paratei.
         Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca prin actul denumit "Contract de donatie cu sarcina de intretinere" autentificat sub nr. 55/15.01.2003, reclamanta C. E. a donat paratei F. T. E.  apartamentul nr. 29 situat in O., BD. S. cel M. 124, bl. D1, inscris in CF ind. nr. 78253 O. sub nr. top. 5089/10/29, compus din 2 camere si dependinte, in suprafata de 51,8 mp, evaluat la pretul de 100.000.000 lei, donatoarea retinandu-si dreptul de uzufruct viager, iar donatarei revenindu-i obligatia intretinerii donatoarei cu toate cele necesare traiului, inscrise in contract.
          A stabilit ca  incepand cu luna mai 2004,  obligatiile contractuale au fost novate in sensul ca donatara avea obligatia de a a-i achita donatoarei o suma totala de 48.000.000 lei, lunar cate 200 lei, pe tot restul vietii reclamantei, dupa afirmatia acesteia si pentru o perioada de 24 de luni, dupa afirmatia paratei, precum si achitarea de catre parata a cheltuielilor de intretinere a apartamentului.
        A retinut mai ca pe  perioada mai 2004- mai 2006 cele 2 milioane de lei,  au fost achitate lunar reclamantei, iar cheltuielile de intretinere a apartamentului au fost achitate de parata inclusiv pentru luna august 2006, dar incepand cu luna septembrie 2006, cheltuielile de intretinere au fost achitate pentru reclamanta, de catre numitul B. D. conform Adeverintei nr. 29/2211.2006(fila 19 la dosar).
A concluzionat ca intre parti,  a intervenit o novatie a obligatiilor asumate de catre parata prin contractul autentificat sub nr. 55/15.01.2003, iar novatia se confirma si prin raspunsul dat de reclamanta la intrebarea nr. 6 din interogatoriu. 
A apreciat ca nu se poate  retine afirmatia  potrivit careia , din proprie initiativa parata a achitat reclamantei cate 200 lei lunar,  pentru a-i "acoperi partial cheltuielile de regie a locuintei" pentru ca, cheltuielile de intretinere au fost achitat de parata,  pana in luna august 2006,  direct la asociatia de locatari, pana in luna mai 2006 achitandu-i-se direct reclamantei suma de 48.000.000 lei.                    
De asemenea, a retinut ca nu pot fi avute in vedere, nici declaratiile martorilor audiati in cauza la propunerea reclamantei, deoarece   acestia  au afirmat  un fapt negativ, respectiv ca "nu au vazut-o pe parata_" pe cand martorii paratei afirma ca " au vazut-o pe parata si pe parintii acesteia ca i-au prestat intretinere reclamantei, ca au fost atat in casa paratei cat si a parintilor paratei si chiar si a reclamantei", motiv pentru care a respins actiunea reclamantei.
In baza prevederilor art. 274 c.pr.civil,  reclamanta , a fost obligata la1000 lei cheltuieli de judecata in favoarea paratei, reprezentand onorariu avocatial.
           Impotriva acestei sentinte, in termen legal la data de 24.03.2008, reclamanta C.E. a declarat apel, invederand instantei faptul ca, hotararea nr.478/2008 pronuntata de Judecatoria O. este nelegala si netemeinica, cu precizarea ca dezvoltarea motivelor de apel o va face ulterior printr-un memoriu separat.
Prin decizia civila nr. 499/A din data de  13.10.2008, pronuntata de Tribunalul B., in dosar nr. 9425/271/2006, s-a admis ca fondat apelul civil introdus de apelanta C. E. in contradictoriu cu intimata F. T. M. impotriva sentintei civile  478/21.01.2008 pronuntata de Judecatoria O. pe care o schimba in totalitate in sensul ca:
S-a admis actiunea formulata de C. E. impotriva piritei F. T. M. si s-a dispus rezolutiunea contractului de donatie cu sarcina de intretinere autentificat cu nr.55/15.01.2003, cu restabilirea situatiei anterioare prin inscrierea dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului ap.29 din O. bd. S. cel M. nr.124,bl.D.1, inscris in C.F. individual 78253 O. cu nr.top 5089/10/29.
A fost obligata intimata la 2500 lei cheltuieli de judecata in favoarea apelantei.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de apel a avut in vedere urmatoarele considerente:
  Criticile aduse de apelanta prin motivele de apel, au fost apreciate de instanta ca fiind fondate, deoarece,  actul denumit "Contract de donatie cu sarcina de intretinere" autentificat sub nr. 55/15.01.2003, incheiat intre parti, este de altfel un contract de intretinere, cu posibilitatea rezolutiunei in caz de neexecutarea obligatiei asumate.
          Astfel,  apelanta  C. E.,  a donat intimatei F. T. E.,   apartamentul nr. 29 inscris in CF ind. nr. 78253 O. sub nr. top. 5089/10/29, compus din 2 camere si dependinte, in suprafata de 51,8 mp, evaluat la pretul de 100.000.000 lei, donatoarea retinandu-si dreptul de uzufruct viager, iar donatarei revenindu-i obligatia intretinerii donatoarei cu toate cele necesare traiului, inscrise in contract.
             Contractul de intretinere, este un contract cu titlu oneros, in temeiul caruia una din parti transmite celeilalte proprietatea  unuia sau mai multor bunuri, in schimbul obligatiei  pe care aceasta  si-o asuma, de a-i presta in natura , cele necesare traiului, in tot timpul vietii, fiind in acelasi timp si un contract aleatoriu, pentru ca durata obligatiei  debitorului este in functie de durata vietii creditorului, sau eveniment incert.
             Din probatiunea administrata in cauza, respectiv declaratii de martori, rezulta ca actul juridic incheiat intre parti este un contract de intretinere si nu de donatie,   cum gresit a fost intitulat, deoarece acesta cuprinde tocmai obligatia intretinerii apelantei, cu toate cele necesare traiului pe timpul vietii, fiind inscris la foaia de sarcini, dreptul de uzufruct viager al acesteia.
           Se retine astfel ca parata nu o ajuta pe apelanta, iar  din proprie initiativa, ia dat acesteia suma de 2.mil lei lunar, timp de doi ani de zile, iar dupa expirarea acestei perioade, intimata a propus reducerea acestei sume la 100 sau 150 lei lunar, deoarece posibilitatile financiare s-au redus,aspect recunoscut chiar de intimata la intrebarea nr.6 din interogatoriu.
Din intentia partilor asa cum rezulta si din continutul actului incheiat cat si din comportamentul acestora, nu se poate retine altceva decat faptul ca, partile au incheiat un contract de intretinere si nicidecum un contract de donatiune, cum gresit a fost intitulat, deoarece adft.801 din c.civil arata ca, "donatiunea este un act de liberalitate prin care donatorul da irevocabil un lucru donatarului care-l primeste".
Ca atare, fiind vorba de un contract de intretinere, rezolvarea acestei cauze, trebuia sa se faca de instanta de fond, conform regulilor care guverneaza materia contractelor de intretinere.
           Este cat se poate de evident in raport de aceste aspecte retinute, ca partile nu sunt in prezenta unei novati, deoarece conform art. 801 c.civil, donatia este un act de liberalitate, iar  din declaratiile martorilor, reiese ca parata, nu si-a indeplinit obligatiile asumate in contractul de intretinere, iar aceasta  situatia  tensionata dintre parti,  a dus in timp la racirea relatiilor, aspect relatat de martorii audiati la fond, C. A. si N. M.
           Contractul de intretinere fiind sinalagmatic, pentru neexecutarea obligatiei de intretinere, stabilita prin contract, beneficiarul intretinerii poate sa ceara rezolutiunea in temeiul art. 1020 Cod civil, iar o conditie esentiala, pentru desfiintarea contractului, este ca neexecutarea sa fie imputabila debitorului.
     In speta,  conform declaratiilor martorilor audiati, culpa apartine doar paratei intimate, deoarece aceasta nu o ajuta cu absolut nimic pe apelanta, parintii paratei achitau suma stabilita, deci aceasta nu avea posibilitati efective financiare pentru plata sumei stabilita de parti.
            Important de retinut este faptul ca notiunea de intretinere include multiple prestatii, iar pe langa prestatia materiala si o componenta psihologica, data de caracterul "intuitu personae"  al contractului de intretinere, care se intemeiaza, in realizarea continutului sau economic,  pe un raport de incredere si apropiere.                        
       Este cat se poate de evident ca, intimata din cauza, nu are posibilitati financiare, aceasta fiind studenta, iar ulterior a ramas si fara loc de munca, avand in intretinere si un copil minor.
   Parata, nu si-a respectat obligatiile asumate prin contract nu a mai asigurat reclamantei intimate intretinerea conform contractului incheiat, desi au purtat des discutii in acest sens, iar din luna mai 2006, nici suma de 200lei lunar, nu a mai fost data apelantei.
In cauza, in raport de cele retinute, instanta apreciaza ca  conduita intimatei, este de natura  a-i crea creditorului, un real sentiment de stres, si de insecuritate pentru viitor, avandu-se in vedere varsta inaintata a  acesteia.
      Raportat la aceste imprejurari, dispozitiile art. 1020 c.civil, isi gasesc aplicabilitate in cauza,  deoarece nu se poate retine ca in culpa de neexecutarea obligatiei de intretinere este creditorul, care a fost in mod repetat victima actelor de pasivitate in executarea obligatiilor de intretinere si comunicare cu apelanta.         
         Prin urmare, pentru considerentele expuse, instanta a admis ca fondat apelul declarat de apelanta C. E., si a admis actiunea asa cum a fost formulata.
Fiind in culpa procesuala, instanta a obligat intimata la plata cheltuielilor de judecata in suma totala de 2500 lei in baza art.274 din c.pr.civil.
Impotriva acestei decizii a declarat  recurs F. T., solicitand admiterea recursului si modificarea in totalitate a deciziei atacate in sensul respingerii apelului si pastrarii in totalitate a hotararii primei instante.
In motivarea recursului sunt formulate urmatoarele critici:
-instanta de apel a abordat in mod simplist si laic  doua probleme de drept ce se cereau a fi lamurite in mod obligatoriu inainte de a se aprofunda probatiunea referitoare la executarea  obligatiei de intretinere si apoi cea referitoare la culpa, problemea care se refereau la definirea corecta a  naturii juridice a conventiei initiale dintre parti potrivit  vointei reale a partilor si la stabilirea caracterului de novatie a noii conventii dintre parti, care a inlocuit-o  pe cea veche;
- in prezent este mai putin relevant daca partile la incheierea actului autentic  au intentionat sa aiba o donatie  cu intretinere sau un contract de intretinere pur si simplu, cata vreme acesta  a fost  inlocuit prin conventia partilor la 22.06.2004, singura  diferenta dintre ele constituind-o modalitatea de sanctionare a nerespectarii obligatiei asumate;
. reclamanta este cea care a avut initiativa  schimbarii modalitatii de executare a sarcinii de intretinere, apoi faptul ca parata era studenta  si fara posibilitati financiare  astfel ca parintii ei faceau plata nu inseamna ca ea nu si-a indeplinit obligatia contractuala, de asemenea, dupa expirarea celor  24 luni expres convenite, obligatia paratei a incetat;
- greseala instantei de apel consta in faptul ca a ignorat incorect si impotriva  tuturor actelor imprejurarea ca  prima  conventie  dintre parti a fost inlocuita (novata) cu o alta obligatie, la 22.06.2004, constand in plata timp de 24 de  luni a sumei de cate 2 milioane lei lunar si a cheltuielilor la Asociatia de locatari;
- rezolutiunea nu este posibila cata vreme  parata nu are nici o culpa in ruperea relatiilor contractuale, astfel, pana in iunie 2004 se prezuma indeplinirea obligatiei vechi, iar apoi pana in iunie 2006 se constata achitarea integrala a celor doua obligatii noi si plata in continuare la Asociatie pana in septembrie 2006 cand a fost oprita de reclamanta.
In drept  sunt invocate  dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Intimata, prin intampinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea ca din continutul actului incheiat cat si din starea de fapt rezulta ca ne gasim in fata unui contract de intretinere, gasindu-ne in prezenta unei obligatii de intretinere care in timp nu a fost executata, iar cat priveste novatia, cele 24 de inscrisuri nu au decat  valoarea unor chitante, ele nedovedind interventia novatiei. Intimata mai arata ca in cauza isi gasesc aplicabilitatea dispozitiile  art. 1020 Cod civil, neputandu-se  retine ca in culpa de neexecutare a obligatiei de intretinere este creditorul care a fost in mod repetat victima actelor de pasivitate in executarea  obligatiilor de intretinere  si comunicare cu apelanta.
Examinand decizia  recurata prin prisma motivelor de recurs, precum si din oficiu, instanta retine urmatoarele:
Intre parti a intervenit  initial un contract de  donatie cu sarcina de intretinere autentificat  sub nr. 55/2003 - reclamanta donand paratei apartamentul proprietate personala situat in O., evaluat la 100.000.000 lei retinandu-si dreptul de uzufruct viager, cu obligatia pentru parata  intretinatoare la  asigurarea intretinerii.
Prin contractul aflat in discutie, recurenta s-a obligat  sa-i asigure intimatei intretinerea sa completa cu toate cele necesare traiului, alimente, imbracaminte, cheltuieli pentru incalzire in timpul iernii, in caz de boala asigurarea asistentei medicale si medicamente, iar la deces sa o inmormanteze cu cinstea cuvenita si sa suporte  cheltuielile de inmormantare.
Obligatia  sus-aratat a fost inlocuita pe  o perioada de doi ani cu obligatia de a plati intretinutei suma de 2.000.000 lei lunar si respectiv cheltuielile de intretinere la Asociatia de Proprietari, obligatie indeplinita de catre parte recurenta, in perioada   posterioara intervalului de 2 ani recurenta continuand a plati cheltuielile  de intretinere pana in momentul in care intretinuta a refuzat   orice ajutor din partea  recurentei parate spunand ca nu are  nevoie intrucat  are cine s-o ajute, conform declaratiei martorei M. A., iar ulterior deschiderii procesului reclamanta a  indicat familia care o va ajuta, respectiv familia B., astfel cum declarata martora C.  A.
Nu poate fi vorba despre un refuz al recurentei de a-si  indeplini obligatiile prin faptul ca nu ar fi fost  de acord cu plata sumei solicitate de intimata, dupa expirarea celor doi ani, cata vreme nu a existat o intelegere prin care partile  sa fi convenit asupra  sumei de 2.000.000 lei a carei plata sa-i fi incumbat recurentei parate. In conditiile  in care  nu exista dovezi prin care sa se fi probat ca partile  au convenit ca, dupa expirarea celor doi ani, parata sa-i plateasca reclamantei in continuare 2 milioane lei, ci doar  ca aceasta din urma ar fi pretins respectiva  suma cu care partea adversa nu a fost de acord, nu se poate retine  neexecutarea culpabila a  obligatiei asumate de  recurenta parata pentru neplata sumei aflate in discutie.
Referitor la survenienta novatiei, este de retinut ca, in speta, raportul juridic obligational initial, nascut prin actul intitulat  "Contract de  donatiune cu sarcina intretinerii", s-a transformat intr-unul nou, novatia producandu-se prin schimbarea  obiectului.  Elocvent este in acest sens probatoriul administrat in cauza - probe testimoniale, inscrisuri si nu in ultimul rand, interogatoriul la care a raspuns intimata  reclamanta - materia probator care a pus in evidenta faptul ca partile  au convenit  ca, in locul obligatiei de intretinere asumate prin contractul autentificat sub nr. 55 din 15 ianuarie 2005, constand in obligatiile  enumerate in alineatul 4 din contract, recurenta parata sa execute o alta prestatie constand  in plata sumei de 48.000.000 lei in rate  lunare de  cate 2.000.000 lei, timp de 24 luni si respectiv in plata cheltuielilor de intretinere la apartament. Insasi partea intimata, prin raspunsul la intrebarea nr. 3  din interogatoriul luat in sedinta publica din 5 martie 2007, recunoaste ca, la cererea ei, parata i-a platit suma  de 200 lei lunar timp de doi ani, aceasta  achitand si cheltuielile de intretinere ale apartamentului.
Aspectul sus relevat este  pus in evidenta si de chitantele semnate de intimata reclamanta, prin cuprinsul carora se atesta primirea sub durata celor 24 de luni aflate in discutie a sumei de cate 2.000.000 lei lunar, suma convenita - se arata in inscrisurile mentionate - a fi incasata " ca suma de intretinere", in afara cheltuielilor de intretinere calculate lunar de Asociatia de locatari.
Este evidenta astfel intentia  partilor de  a nova (animus novandi)  prevazuta de dispozitiile art. 1130 din Codul civil, si anume de a transforma vechea obligatie convenita prin contractul initial intr-o noua obligatie, ce  urma a fi indeplinita sub durata perioadei de 24 luni, vointa  partilor in sensul inlocuirii obligatiei vechi cu una noua la nivelul acestui interval de timp fiind limpede exprimata prin intelegerea  intervenita intre parti.
Odata cu epuizarea perioadei convenite de parti ca fiind cea in care are loc inlocuirea  vechiului raport obligational cu unul nou sub aspectul prestatiei de executat, s-a reactivat vechiul raport obligational, data fiind pe de o parte, natura contractului incheiat - avand drept efect obligatia de intretinere in sarcina recurentei pe toata durata vietii intimatei - si avand in vedere, pe  de alta parte, ca vointa partilor de a  nova a vizat  doar  o anumita perioada - in care  prestatia  initial asumata de recurenta se transforma intr-una noua. Or, anterior  intervenirii novatiei, recurenta parata si-a indeplinit  obligatiile asumat prin contract, majoritatea probelor testimoniale convergand in acelasi sens, mai putin martorii B. - ale caror  declaratii trebuie evaluate din perspectiva naturii relatiei cu intimata din cauza -, iar dupa expirarea  perioadei  din discutie, a intervenit refuzul intimatei de a accepta orice ajutor din parte  recurentei. In atare  situatie,  fara indoiala ca, nu poate  fi vorba despre o neindeplinire culpabila a obligatiilor din partea debitorului intretinerii pentru ca sa fie indeplinite  cerintele impuse de dispozitiile art. 1020 - 1021 din Codul civil si sa poata fi dispusa rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligatiilor, astfel cum, in mod eronat, a  apreciat instanta de apel.
Fata de considerentele ce preced, instanta, in baza dispozitiilor  art. 312 alin. 1 si 3 din Codul de  procedura civila, a admis ca fondat recursul, a modificat in tot decizia  in sensul ca  a respins apelul introdus  impotriva sentintei pronuntate de judecatorie care a fost pastrata in totalitate.
In conformitate  cu prevederile  art. 274 din Codul de procedura civila, intimata, careia ii apartine  culpa procesuala, a fost obligata la plata  sumei de 3.350,42 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in favoarea recurentei, reprezentand valoarea taxei judiciare de timbru si respectiv valoarea onorariilor avocatiale din etapa apelului si a recursului.