Promovarea actiunii de catre un neproprietar. Inadmisibilitate. Dobandirea legitimitatii procesuale active pe parcursul solutionarii litigiului. Consecinte.

MATERIE-      Sistare stare de indiviziune.
Promovarea actiunii de catre un neproprietar.
Inadmisibilitate.
Dobandirea legitimitatii procesuale active pe parcursul                  solutionarii litigiului.
Consecinte.

Potrivit  art. 728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune, fiecare dintre coproprietarii unui imobil poate cere oricand partajarea acestuia. Lipsa calitatii de coproprietar, atrage lipsa calitatii procesuale active pentru promovarea unei actiuni in sistarea starii de indiviziune si atribuire a imobilului in favoarea neproprietarului, titular al unui drept de creanta.
Urmare a decesului unuia dintre coindivizari, pe parcursul solutionarii cauzei, reclamanta, in calitate de legatara universala a defunctului (potrivit testamentului lasat de acesta) a dobandit calitatea procesuala activa pentru a putea solicita partajarea masei succesorale in urma acestuia, inclusiv cu privire la apartamentul din litigiu.

(Decizia civila nr.184/R/ 3 februarie 2009;
                   Dosar nr.9948/271/2006  a Curtii de Apel Oradea)

 Constata ca, prin sentinta civila nr. 4412 din 18 iunie 2007 pronuntata de Judecatoria Oradea in dosar nr. 9948/271/2006, s-a admis in parte actiunea precizata, formulata de reclamanta H. I., fosta M., in contradictoriu cu paratii M.A., M. M. A.si B.V.; s-a dispus sistarea indiviziunii dintre parti cu privire la imobilul situat in Oradea, inscris in C.F. nr. 34024 Oradea, nr. top. 4921/2/23; s-a atribuit imobilul in intregime reclamantei si a fost obligata aceasta sa achite paratilor in termen de 30 zile de la ramanerea irevocabila a prezentei, suma de 22.000 euro echivalent in lei la data platii, cu titlu de sulta; s-a respins cererea reclamantei de a se stabili ca din starea de coproprietate comuna s-a nascut creanta constand in cota de 1/2 din suma de 2.500 lei, si a fost obligat paratul M.A. sa plateasca reclamantei aceasta suma.
Prin considerentele sentintei se retine in esenta ca, potrivit inscrierilor din C.F. nr. 34024 Oradea, partile sunt coproprietare asupra imobilului cu nr. top. 4921/2/23, reclamanta avand cota de 1/2, iar paratii impreuna cota de 1/2. Dreptul de proprietate al reclamantei a fost inscris in cartea funciara in urma unui proces de partaj cu paratul M.A., care figura inscris anterior in cartea funciara alaturi de fosta sotie Z.C., actualmente decedata. In procesul de partaj a figurat si fiul acesteia, paratul M.M.A., lipsind insa sotul supravietuitor B.V., astfel ca hotararea de partaj este opozabila doar paratului M.M.A..
Nu s-a facut niciodata partajul bunurilor comune intre M.A. si Meczinger Z.C., sotul supravietuitor al acesteia, B.V., revendicand cota de 1/8 din intregul imobil, fara a dori insa actiune de partaj si fara a detine certificat de mostenitor.
Fata de acestea, instanta a constatat ca reclamanta are in mod cert cota de 1/2 din imobil, paratii detinand cealalta cota de 1/2, insa fara a se cunoaste cotele lor, intrucat provin din proprietate devalmasa si nu s-a facut partaj si nici succesiune dupa sotia defuncta.
Paratul B. revendica cota de 1/8 din intregul imobil, insa aceasta nu este certa in conditiile aratate mai sus, depinzand de solutionarea partajului si a succesiunii.
Paratii au fost de acord cu valoarea de 44.000 euro a apartamentului, propusa de reclamanta.
Asa fiind, fata de dispozitiile art. 728 Cod civil, intrucat nimeni nu poate fi tinut a ramane in indiviziune, instanta a dispus sistarea indiviziunii dintre parti, atribuind imobilul in natura reclamantei cu obligarea acesteia la o sulta in cuantum de 22.000 euro in favoarea paratilor, acestia urmand a-si reglementa ulterior cotele.
In ce priveste cererea reclamantei de a se stabili ca din starea de coproprietate comuna s-a nascut creanta constand in cota de 1/2 din suma de 2.500 lei si de a fi obligat paratul M.A., sa plateasca reclamantei aceasta suma, instanta a constatat ca aceasta este neintemeiata si a respins-o, intrucat respectivele creante nu s-au nascut din raportul de coproprietate ci din raporturi locative, urmand a fi reglementate printr-o actiune in  pretentii, timbrata potrivit legii. Apoi, chitantele depuse la dosar nu fac dovada certa a persoanei care a achitat, unele fiind pe numele reclamantei, altele pe numele paratului, iar altele pe numele ambilor, partile locuind impreuna.
Impotriva acestei hotarari au declarat apel reclamanta H.I. si paratul B.V..
Prin decizia civila nr. 157 din 29 februarie 2008 pronuntata de Tribunalul Bihor in dosar nr. 9948/271/2006, a fost respins apelul formulat de reclamanta H.I. si s-a admis ca fondat apelul civil formulat de paratul B.V., iar in consecinta a fost schimbata in tot sentinta in sensul ca s-a respins actiunea precizata, formulata de reclamanta H.I..
Pentru a pronunta in acest mod, instanta de apel a retinut dupa cum urmeaza:
Asupra imobilului situat in Oradea, str. C. Coposu, nr. 21, bl. A 15, sc. B, ap. 23, inscris in C.F. nr. 34024 Oradea, nr. top. 4921/2/23, sunt proprietari paratul M.A. si sotia sa decedata, M.Z.C.. Notarea efectuata sub B 5 din C.F. nr. 34024 Oradea are doar un efect de informare. Aceasta notare s-a efectuat in baza sentintei civile nr. 2138/2003 a Judecatoriei Oradea, ramasa irevocabila, sentinta prin care se recunoaste contributia reclamantei M.(H.) I. la plata ratelor achitate in vederea cumpararii apartamentului in litigiu, cota contributiva a acesteia la achitarea pretului integral al apartamentului fiind de 1/2 parte din valoarea acestuia.
Intrucat paratul B.V., in calitate de sot din cea de-a doua casatorie a defunctei M.Z.C., sau paratul M.M.A., in calitate de fiu al defunctei M.Z C., nu au solicitat dezbaterea succesiunii dupa sotie, respectiv mama lor, iar reclamanta H.I. (M.) nu a dovedit vreun drept de proprietate asupra imobilului (imobilul fiind dobandit in baza contractului de construire nr. 1479/1.02.1977, contract incheiat sub durata casatoriei sotilor M.A.si M.Z.C.) instanta a constatat inadmisibilitatea cererii de sistare a starii de indiviziune si in consecinta netemeinicia si nelegalitatea sentintei apelate.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea paratului M.A.la plata cheltuielilor de intretinere in cota de 1/2 parte din suma totala de 5.000 RON, instanta a retinut urmatoarele:
Reclamanta, potrivit chitantelor depuse la dosar (filele 21-24) si adeverintei emisa de catre Asociatia de Proprietari   (fila 26), a achitat o parte din cheltuielile asociatiei de proprietari. Potrivit chitantelor emise de catre S.C.F.D.F.E.E. Electrica - Transilvania Nord S.A., cheltuielile privind furnizarea energiei electrice au fost achitate de catre paratul M. A. Astfel, toate aceste acte de folosinta au fost exercitate de catre cele doua parti in baza mandatului tacit reciproc de reprezentare intre soti. Masura solicitata de catre reclamanta, in sensul obligarii paratului de rand 1 la plata cotei de 1/2 din contravaloarea cheltuielilor de intretinere, ar echivala cu inlaturarea, pe cale judecatoreasca, a dispozitiilor art. 35 Codul familiei privitoare la drepturile sotilor, ceea ce este inadmisibil.
Fata de considerentele expuse, instanta a respins apelul formulat reclamanta si a admis apelul declarat de paratul B.V., potrivit dispozitivului deciziei.
Impotriva acestei decizii, la data de 19 iunie 2008 a declarat recurs reclamanta H. I., solicitand repunerea sa in termenul de recurs si, pe cale de consecinta, a admite recursul, a modifica decizia in sensul admiterii actiunii sale si a respinge actiunea reconventionala, cu cheltuieli de judecata.
In dezvoltarea motivelor de recurs s-a invederat ca decizia atacata i-a fost comunicata, la solicitarea sa, in data de 9 iunie 2008, perioada in care de altfel ea s-a aflat mai mult in spital cu intimatul M.A., care a fost grav bolnav, acesta decedand in cursul lunii iunie 2008.
Recurenta sustine ca in mod gresit instanta de apel a respins actiunea sa, deoarece intimatii nu au nici un drept de proprietate asupra imobilului din litigiu, care a fost achizitionat sub durata casatoriei sale cu intimatul decedat.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, inregistrate la data de 27 ianuarie 2009, recurenta a solicitat a se dispune casarea deciziei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Prin intampinarea depusa la dosar, intimatul M.M.A.a solicitat respingerea ca tardiv a recursului de fata, iar in subsidiar, respingerea acestuia ca nefondat, cu cheltuieli de judecata, ceilalti intimati, prin reprezentantii lor, in sedinta publica din 20 ianuarie 2009, punand aceleasi concluzii, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata.
Verificand hotararea atacata prin prisma motivelor de recurs cat si din oficiu, conform art. 306 sub aspectul tuturor nulitatilor prevazute de art. 304 Cod procedura civila, Curtea de Apel Oradea a retinut urmatoarele:
Decizia civila nr. 157 din 29 februarie 2008 pronuntata de Tribunalul Bihor, a fost comunicata reclamantei recurente, potrivit procesului verbal de predare depus la fila 32 - dosar apel, la data de 23 aprilie 2008, prin afisare, agentul procedural facand mentiunea ca nu a fost gasita nici o persoana la adresa respectiva.
Recurenta a locuit la aceeasi adresa cu fostul sau sot M.A., care, la data de 20 aprilie 2008 a fost internat la Spitalul Clinic Municipal "Gavril Curteanu" din Oradea, cu diagnosticul de hepatita cronica toxica, pancreatita cronica, etc., fiind externat la data de 14 mai 2008, dupa cum rezulta din copia biletului de iesire din spital depusa la fila 18 din dosarul instantei de recurs, perioada in care aceasta l-a ingrijit, insotindu-l la spital.
Ca urmare a bolilor de care suferea, intimatul a decedat la scurt timp dupa externarea sa, respectiv la data de 2 iunie 2008.
Aceste imprejurari sunt apreciate de catre instanta ca facand parte din acele imprejurari vizate de textul art. 103 Cod procedura civila, care au impiedicat-o pe reclamanta sa exercite in termenul legal calea de atac a recursului impotriva deciziei instantei de apel, considerente fata de care va admite cererea sa de repunere in termenul legal de declarare a recursului de fata.
In ceea ce priveste fondul cauzei, este de precizat ca reclamanta a solicitat prin actiunea inregistrata la data de 30 octombrie 2006, sistarea starii de indiviziune asupra imobilului inscris in C.F. nr. 34024 Oradea, nr. top. 4921/2/23, solicitand sa-i fie atribuit in natura, cu obligarea sa la plata sultei corespunzatoare.
Imobilul in litigiu reprezinta in natura apartamentul nr. 23, compus din doua camere si dependinte, situat in Oradea, str. Ostasilor, in coala de carte funciara fiind intabulat dreptul de proprietate al intimatului Meczinger Adalbert (in prezent decedat) si al fostei sotii M.Z.C., prin incheierea nr. 5811 din 31 octombrie 1989.
Prin sentinta civila nr. 7473/1978 a Judecatoriei Oradea (filele 53 - 54 dosar fond), a fost desfacuta casatoria celor doi soti M.Z.C. si M.A., iar din considerentele acesteia rezulta ca sotii s-au despartit in fapt in anul 1976, din casatoria acestora rezultand un copil, respectiv intimatul din prezenta cauza, M.M. A., nascut la 17.01.1974.
Apartamentul din litigiu a fost contractat in baza contractului de construire nr. 1479 din 1 februarie 1977 (fila 51 dosar fond), pe numele defunctului si al fostei sotii Zoe, cu pretul de 79.550 lei, din care beneficiarul se obliga sa achite un avans de 24.550 lei, restul fiind platit in rate lunare.
Prima sotie a defunctului a decedat la data de 27 august 1994 (fila 37 dosar fond), in cauza figurand in calitate de mostenitori ai acesteia fiul M. M. si sotul supravietuitor B.V..
Reclamanta a sustinut ca a achitat cu titlu de rate in contul apartamentului, contravaloarea cotei de 1/2 parte din imobil, invocand in acest sens si sentinta civila nr. 2138/2003 a Judecatoriei Oradea (filele 16 - 17 dosar fond).
Instanta de apel, constatand ca reclamanta nu are calitatea de coproprietara asupra imobilului din litigiu, in mod corect a apreciat ca cererea formulata de catre aceasta, avand ca obiect sistarea starii de indiviziune asupra apartamentului este inadmisibila, reclamanta avand asupra imobilului doar un drept de creanta si nu de proprietate.
Ulterior insa pronuntarii deciziei civile nr. 157/2008 de catre Tribunalul Bihor, intimatul coproprietar Meczinger Adalbert a decedat (la data de 2 iunie 2008), iar prin testamentul autentificat sub nr. 1017 din 6 mai 2008 de catre B.N.P. O. L.D., acesta a lasat intreaga sa avere mobila si imobila in favoarea reclamantei recurente H.I., fosta sa sotie, de care a divortat prin sentinta civila nr. 3002/2002 a Judecatoriei Oradea.
Asa fiind, in calitate de legatara universala a defunctului, recurenta a dobandit calitatea procesuala de a putea solicita partajarea masei succesorale ramasa in urma defunctului, inclusiv cu privire la apartamentul din litigiu.
Referitor la imobil, asa cum s-a aratat mai sus, acesta este intabulat pe numele defunctului si al primei sale sotii, cu toate ca la data contractarii acestuia cei doi soti erau separati in fapt, s-a achitat initial un avans si ulterior, diferenta s-a achitat in rate lunare, inclusiv sub durata casatoriei intimatului decedat cu recurenta.
Instanta de recurs apreciaza ca se impune a se stabili in concret contributia efectiva a primei sotii a defunctului la achizitionarea acestui imobil, aspecte care au fost omise de catre instante cu ocazia solutionarii in fond a cauzei.
Fata de cele relevate mai sus, Curtea de Apel Oradea, in temeiul art. 312 alin. (3) Cod procedura civila, va admite ca fondat recursul civil de fata, va casa decizia civila nr. 157/2008 a Tribunalului Bihor si va desfiinta sentinta civila nr. 4412/2007 a Judecatoriei Oradea, cu trimitere spre rejudecare aceleiasi instante, in vederea completarii probatiunii si a se avea in vedere situatia nou intervenita, ca urmare a decesului proprietarului tabular si a testamentului lasat de catre acesta