Contestatia in anulare. Lipsa calitate procesuala activa a intimatului contestator pentru motivul prevazut de art.318 Teza II-a Cod procedura civila. Inadmisibilitate pentru motivul prev. De art.317 pct.2 Cod procedura civila, daca acest motiv putea ...

MATERIE:DREPT PROCESUAL CIVIL
OBIECT:
Contestatia in anulare. Lipsa calitate procesuala activa a intimatului contestator pentru motivul prevazut de art.318 Teza II-a Cod procedura civila. Inadmisibilitate pentru motivul prev. De art.317 pct.2 Cod procedura civila, daca acest motiv putea fi invocat in calea de atac a apelului ori a recursului.
Temei de drept: art.318 alin.1 pct.2, art.319 teza II-a  Cod procedura civila;
Sursa primara:
                               Decizia civila nr.735/2008-R a Curtii de Apel Oradea
                                                       (dosar nr.161/35/2008)

         Prin decizia civila nr. 345/2007-R din 03 aprilie 2007 pronuntata de Curtea de Apel Oradea in dosar nr. 2525/35/2006, a fost admis ca fondat recursul civil introdus de reclamantele F. M., G. V., T. A.- decedata, continuata de mostenitorii: T. V., T. A. - junior, M.V.-D., impotriva deciziei civile nr. 370 din 30 mai 2006 pronuntata de Tribunalul Bihor, ce a fost modificata, s-a admis apelul reclamantilor si a fost schimbata in totalitate sentinta civila nr. 7118 din 14.XII.2004 pronuntata de Judecatoria Oradea in sensul ca s-a admis actiunea civila formulata de  reclamantele F. M., G. V. si T. A.-decedata, continuata de mostenitorii T.V., T. A. junior si M. V. - D. impotriva paratilor C.V., Comisia Judeteana B.de aplicare a Legii nr. 18/1991, Comisia Locala D. de aplicare a Legii nr. 18/1991 si in consecinta:
         S-a constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 653/1999 emis in favoarea paratei C. V., cu privire la suprafata de 144 mp. teren din imobilul nr. top. 65 D..
         S-a dispus rectificarea in CF. 179 Dragesti, in sensul radierii dreptului de proprietate al paratei conform dispozitivului.
         S-a respins actiunea reconventionala formulata de reclamanta reconventionala C. V. impotriva paratilor F. M., G. V., T.A. decedata continuata de mostenitorii  T, V., T. A. jr. si M.V. - D., in intregime.
         Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de recurs a retinut ca criticile formulate de recurentii reclamanti principali, sunt fondate. Suprafata de 144 mp., din topograficul 65 Dragesti, a fost reconstituita initial in favoarea recurentilor, prin titlul de proprietate 363/1995. Ulterior, prin titlul de proprietate 653/1999 aceeasi suprafata a fost reconstituita in favoarea paratei C. V.. Instantele au respins actiunea formulata de reclamanti, prin care s-a invocat nulitatea titlului de proprietate al paratei, cu motivarea ca nr.top.65 Dragesti a apartinut antecesorilor paratei reclamantei reconventionale, C.  V. conform evidentei funciare. Aceste retineri sunt esential gresite si contrare dispozitiilor Legii fondului funciar. Art. 23 din Legea nr.18/1991 actualizata, precizeaza ca sunt si raman in proprietatea privata a cooperatorilor sau mostenitorilor acestora terenurile aferente casei de locuit, anexelor gospodaresti, curtea si gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din D.L.42/1990. Aceasta dispozitie legala este relevanta in prezenta cauza, nefiind important cine a inscris terenul in CAP. si nici evidenta funciara, cat timp reclamantii principali au dovedit deplin ca imobilul din litigiu este aferent gospodariei lor, astfel cum este ea folosita de peste 70 de ani. In cauza s-a dovedit ca, intre gospodariile reclamantilor si paratei exista delimitare clara inca anterior cooperativizarii, aspect care rezulta fara dubiu din sentinta civila nr.799/1973. Din considerentele acesteia rezulta ca, mama paratei defuncta B. E. a recunoscut existenta unei intelegeri intre parti conform careia folosinta imobilelor invecinate la data pronuntarii hotararii era bine delimitata, folosinta antecesorilor partilor datand de peste 50 ani si fiind exercitata cu buna credinta si sub nume de proprietar. Prin urmare gospodariile partilor au fost clar delimitate si folosite in mod continuu, de peste 70 de ani, iar suprafata de 144 mp. din litigiu s-a aflat in posesia netulburata si indelungata a reclamantilor principali si antecesorilor acestora, acest aspect fiind probat si cu recunoasterea sotului intimatei (fila 29 dosar tribunal) si cu raportul de expertiza intocmit de expert G.intr-un alt litigiu aflat pe rol intre parti. Fata de aceasta imprejurare nu mai are relevanta existenta unui partaj incheiat cu respectarea conditiilor de forma impuse de lege, asa cum gresit a retinut Tribunalul Bihor, in speta fiind aplicabile dispozitiile legii speciale, art. 23 din Legea nr. 18/1991.
         Impotriva acestei decizii, in termen si legal timbrat cu 10.3 lei prin chitanta fiscala si timbru judiciar, a formulat contestatie in anulare parata C. V., solicitand admiterea acesteia, anularea deciziei, mentinerea deciziei din apel si a sentintei, cu cheltuieli de judecata.
         Prin motivele depuse la dosar, s-a invocat ca hotararea este rezultatul unei omisiuni a instantei de-a cerceta unele motive de modificare, casare, prin recurs s-a solicitat a se verifica modul in care s-au eliberat titlurile de proprietate ce suprapun 144 mp din nr. top. 65 si nici ca la baza emiterii titlului sau a stat intabularea mostenirii dupa bunica C. M. prin tatal sau B.I., 2/4 parti B.3,5, cererea adresata in termen comisiei la 20.03.1991 prin care a solicitat toata suprafata de curte si teren situat acasa, cu care s-a inscris in registrul agricol si in CAP.
         Daca s-ar fi analizat actele ce au stat la baza emiterii titlului sau, s-ar fi observat ca s-au introdus 144 mp din nr. top. 65, o jumatate din parcela si, astfel nu poate fi dezmostenita. Nu au dovedit intimatii ca ar fi fost proprietari antecesorii pe intregul numar topografic, ci doar pe 2/4 parti, nu s-a cercetat ca au fost de acord cu punerea sa in posesie, ca nu au dovedit ca folosesc intreaga parcela si ca s-ar fi inscris in CAP cu intregul teren.
         In drept s-au invocat dispozitiile articolului 318 Cod de procedura civila.
         Ulterior, contestatoarea si-a completat cererea invocand si articolul 317 aliniatul 2 Cod de procedura civila, intrucat cauza trebuia solutionata doar de Tribunal in recurs, avand o singura cale de atac, recursul la Curtea de Apel  fiind inadmisibil.
         Intimatii T. V., T. A.-junior, M. V.-D., F. M., G.V., prin note de sedinta au solicitat respingerea contestatiei in anulare, cu cheltuieli de judecata.
         Ceilalti intimati, desi legal citati, nu s-au prezentat si nici nu si-au comunicat pozitia.
         Examinand decizia contestata prin prisma motivelor invocate, cat si din oficiu, instanta constata urmatoarele:
         Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac, iar motivele pentru care partile pot uza de aceasta sunt strict si limitativ precizate de articolele 317 - 318 Cod procedura civila. Potrivit articolului 318 Cod de procedura civila, invocat de contestatoare ca temei juridic al contestatiei, hotararile instantelor de recurs pot fi atacate cu contestatie in anulare cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale, sau cand instanta de recurs, respingand recursul ori admitandu-l doar in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.
         Motivele depuse la dosar vizeaza modul in care s-a analizat fondul cererii, aprecierea probelor aflate in dosar, ori, concluziile la care a ajuns instanta de recurs referitor la aceste aspecte reprezinta dezlegari de judecata, neputand fi calificate ca greseli materiale pentru a face aplicabile dispozitiile articolului 318 Cod de procedura civila. Modul in care instanta de recurs a ajuns la concluzia ca se impunea anularea partiala a titlului de proprietate al contestatorului nu poate fi analizat pe calea contestatiei in anulare, constituind practic un recurs la recurs.
         Aspectele referitor la cine era indreptatit, de ce, la reconstituirea suprafetei de teren in litigiu, nu pot fi calificate ca greseli materiale, nu exista nici indicii din care sa reiasa ca instanta de recurs ar fi omis a cerceta vreunul din motivele de modificare, casare, invocate de intimatii recurenti, criticile fiind neavenite.
         Cat priveste faptul ca ar fi fost judecata cauza de Tribunal in apel in loc de recurs, conform articolului 317 aliniatul 1 Cod de procedura civila, acest aspect trebuia invocat cand s-a solutionat apelul sau recursul, neexistand aspecte din care sa reiasa ca ar fi fost contestatoarea impiedicata sa ridice aceasta problema, mai mult, cauza a fost promovata anterior Legii nr. 247/2005 ce a instituit doar calea de atac a apelului, orice discutii in acest sens nu fac aplicabile dispozitiile legale invocate.
         Ca urmare a celor expuse, nefiind incidente dispozitiile articolelor 317, 318 Cod procedura civila, instanta a respins ca nefondata contestatia in anulare, mentinand in intregime decizia contestata ca fiind legala si temeinica.