Casare cu trimitere spre rejudecare. Pronuntarea pentru o alta fapta decat cea pentru care inculpatul a fost trimis in judecata.

CURTEA DE APEL ORADEA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI Casare cu trimitere spre rejudecare. Pronuntarea pentru o alta fapta decat cea pentru care inculpatul a fost trimis in judecata.  Motivul de casare este cel prevazut de art.385/9 pct.12 din Codul de procedura penala.
Neconcordanta intre motivarea solutiei si dispozitiv. Motivul de casare este cel prevazut de art.385/9 pct.9 din Codul de procedura penala.

Instanta de fond a decis condamnarea inculpatului pentru infractiunea de furt calificat insa si-a motivat solutia ca fapta savarsita de inculpat constituie complicitate la furt calificat, aceasta neconcordanta intre motivarea solutiei si dispozitiv afectand hotararea de nulitate, cauza urmand a fi trimisa pentru rejudecare la instanta de fond.

Decizia penala nr. 196/R/10.04.2008
                                                                (dosar nr. 74/111/2007 ) Prin sentinta penala nr. 2198 din 24 noiembrie 2006, Judecatoria Oradea, in baza art. 208 al.1-209 lit. a,g,i Cod penal, a dispus condamnarea inculpatului C.A.F. la o pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.
In baza art. 71 Cod penal, i-au fost interzise inculpatului drepturile accesorii prev. de art. 64 lit.a-c Cod penal pana la terminarea executarii pedepsei.
In baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicata durata retinerii din 25.10.2005 pana la 26.10.2005.
In baza art. 118 lit.e Cod penal, s-a dispus confiscarea speciala a sumei de 300 RON.
In baza art. 208 al. 1 - 209 lit.a,g,i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul P.P.G. la o pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.
In baza art. 71 Cod penal i-au fost interzise inculpatului drepturile accesorii prev. de art. 64 lit.a-c Cod penal pana la terminarea executarii pedepsei.
In baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata durata retinerii din 25.10.2005 pana la 26.10.2005.
S-a luat act ca partea civila SC Adikant SRL Oradea, reprezentata prin K.M., a renuntat la pretentiile civile si s-a dispus obligarea inculpatilor la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca, in seara zilei de 12 septembrie 2005, in baza unei intelegeri prealabile de a sustrage bunuri, inculpatii C.A.F si P.P.G. s-au deplasat cu autoturismul inculpatului P.P. la depozitul de fier vechi apartinand de SC Adikant Com SRL, situat pe str. Matei Corvin din Oradea, unde stiau ca se afla un cazan de cupru pe care inculpatul C.A.F. l-a observat de mai multe ori trecand prin zona. In timp ce inculpatul P.P.G. a ramas in autoturism asigurand paza, inculpatul C.A.F. a escaladat gardul de la depozitul de fier vechi, a sustras cazanul de cupru si in momentul in care intentiona sa paraseasca depozitul a observat 3 cauciucuri de autoturism. Deoarece era in dubii, nestiind daca sa le sustraga sau nu, l-a sunat de pe numarul sau de celular pe inculpatul P.P. intrebandu-l daca sa le sustraga sau nu. Inculpatul P.P.G. i-a spus sa le sustraga. Dupa terminarea discutiei telefonice, inculpatul P.P.G. a venit cu autoturismul personal si impreuna cu inculpatul C.AF.. a incarcat cazanul de cupru si cauciucurile furate in autoturism, dupa care s-au deplasat la un punct de colectare a fierului vechi situat pe str. Navigatorilor din Oradea,  unde inculpatul C.A.F.a valorificat cazanul sustras .
C. M. a cumparat cazanul cu suma de 3.000.000 lei fara sa cunoasca ca bunul achizitionat  era furat. Cauciucurile sustrase i-au revenit inculpatului P. P.
Instanta de fond a retinut ca starea de fapt, astfel cum a fost descrisa, se probeaza cu declaratia inculpatului C.A.F. din faza de urmarire penala, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice si declaratia martorului C. M.
Tribunalul Bihor, prin decizia penala nr. 317/A din 5 noiembrie 2007, a admis sub aspectul aplicarii pedepselor accesorii, apelurile inculpatilor impotriva sentintei, pe care a desfiintat-o in sensul ca a limitat aplicarea pedepselor accesorii la dispozitiile art. 71, 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, mentinand restul dispozitiunilor sentintei apelate.
Impotriva acestei decizii, in termen legal, au declarat recurs inculpatii, apreciind-o ca fiind netemeinica si nelegala.
Inculpatul C. A. F. a solicitat, prin recursul declarat, casarea celor doua hotarari pronuntate in cauza, in sensul de a se dispune achitarea sa, in temeiul dispozitiilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedura penala, sustinand ca faptei ii lipseste unul dintre elementele constitutive, cata vreme inculpatii au luat bunurile cu acordul administratorului societatii.
Inculpatul P. P.G.,prin recursul declarat a solicitat, in principal, casarea hotararilor pronuntate in cauza si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, invocand cazul de casare prevazut de art. 385/9 punctul 12 Cod procedura penala, respectiv condamnarea sa pentru o alta fapta decat cea pentru care a fost trimis in judecata.
Prin cererile subsidiare, inculpatul P. P. G. a solicitat ca, in urma admiterii recursului, sa se caseze cele doua hotarari pronuntate in cauza in sensul de a se dispune achitarea sa, in temeiul dispozitiilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedura penala. Cu privire la aceasta cerere, s-a mai solicitat si inlaturarea interceptarilor, sustinandu-se ca aceasta au fost valorificate in cauza cu incalcarea dispozitiilor legale.
Prin cealalta cerere subsidiara s-a solicitat casarea deciziei instantei de apel si trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Bihor, instanta care a incalcat dreptul la aparare al inculpatilor, neprocedand la audierea lor si neacordandu-le ultimul cuvant.
Examinand hotararile prin prisma recursurilor declarate, cat si din oficiu, potrivit dispozitiilor art. 385/6 si art. 385/14 Cod procedura penala, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevazute de art. 385/9 Cod procedura penala, curtea a constatat ca acestea sunt temeinice dar nelegale in ceea ce il priveste pe inculpatul P.P.G. astfel ca, in baza art. 385/15 pct. 2 lit. c Cod procedura penala, a admis recursul penal declarat de inculpatul P.P. impotriva deciziei penale nr. 317/A din 5 noiembrie 2007 pronuntata de Tribunalul Bihor si a sentintei penale nr. 2198 din 24 noiembrie 2006 pronuntata de Judecatoria Oradea, a casat hotararile atacate si a dispus rejudecarea cauzei de catre Judecatoria Oradea, tinand seama de considerentele prezentei decizii.
In baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedura penala, a respins  ca nefondat recursul penal formulat de inculpatul C.A.F. impotriva aceleiasi decizii.
Curtea a constatat ca instantele au retinut in mod corect starea de fapt si au stabilit vinovatia inculpatului C.A. pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate, dand faptei comise de acesta incadrarea juridica corespunzatoare.
Nu poate fi primita apararea inculpatului in sensul ca faptei i-ar lipsi unul dintre elementele constitutive, cata vreme probele administrate in cauza nu au demonstrat existenta unei intelegeri prealabile intre inculpat si martorul K.M. De altminteri, in mod corect, instanta de apel a facut o analiza a probelor administrate in acest sens si a inlaturat, motivat, declaratiile date in fata primei instante de catre inculpat si martorul K. M., precum si cea data in fata instantei de apel de martorul K. K. R.
Astfel fiind, curtea a apreciat ca, in mod corect, s-a retinut vinovatia inculpatului C.A.F., probele administrate in cauza dovedind, fara putinta de tagada vinovatia inculpatului, iar pedeapsa ce i-a fost aplicata acestuia corespunde, sub aspectul naturii si duratei ei, gravitatii faptei, pericolului social pe care il prezinta persoana inculpatului, precum si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta sanctiunii penale.
Insa, in ceea ce-l priveste pe inculpatul P. P. G., curtea a retinut ca, intr-adevar, in cauza sunt incidente cazurile de casare prevazute de art. 385/9 punctele 9 si 12 Cod procedura penala.
Astfel, inculpatul P.P.G. a fost trimis in judecata, prin rechizitoriul din 15 mai 2006 dat de  Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea in dosarul nr. 5333/P/2005,  pentru comiterea infractiunii de complicitate la furt calificat prev. si ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 - 209 lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
Cu toate acestea, Judecatoria Oradea, prin sentinta penala nr. 2198 din 24 noiembrie 2006, desi retine in considerentele acesteia ca fapta inculpatului P.P.G. constituie infractiunea de complicitate la furt calificat, dispune, asa cum rezulta din minuta sentintei si din dispozitivul acesteia, condamnarea inculpatului pentru comiterea infractiunii de furt calificat prev. si ped. de art. 208 alin. 1 - 209 lit. a,g,i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
Curtea nu a mai analizat celelalte motive de recurs invocate de inculpat, acesta avand posibilitatea sa le invoce cu ocazia rejudecarii cauzei.