Incalcarea dreptului la aparare si la un proces echitabil

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Bacau la data de 23.12.2008 sub nr. de dosar 18400/180/2008, reclamantul M.C. a solicitat acestei instante obligarea paratului B.I.R. la plata sumei de 5778,00 lei, din care 4.900,30 lei cheltuieli service auto, 500,00 lei despagubiri rezultate din dobanda pe care o plateste in urma imprumutului contractat si 378,00 lei cheltuieli de judecata.
Prin sentinta civila nr.1145/3.02.2009 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr.18400/180/2008 a fost admisa in parte actiunea, a fost obligat paratul la plata catre reclamant a sumei de 4900,30 lei despagubiri reprezentand cheltuieli service auto si a sumei de 400 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta sentinta civila de mai sus prima instanta a retinut urmatoarele:
Pentru a fi angajata raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie, potrivit dispozitiilor art.998 Cod civil si 999 Cod civil, se cer a fi intrunite cumulativ patru conditii : existenta unei fapte ilicite, existenta unui prejudiciu, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, existenta vinovatiei celui ce a cauzat prejudiciul, elemente pe care reclamantul trebuie sa le dovedeasca .
In ceea ce priveste fapta ilicita, in cauza, reclamantul a facut dovada accidentului produs la data de 17.05.2008. Astfel, din probele administrate in cauza, respectiv procesul verbal de contraventie , instanta a retinut faptul ca la data de 17.05.2008, ora 21.30, paratul B.I.R. a condus autoturismul in Mun. Bacau, iar la intersectia cu str. C.E. dirijata prin indicatoare, nu a respectat semnificatia indicatorului ,, Oprire,, intrand in coliziune cu alt autoturism condus pe drumul prioritar de pe str.C.E. de catre reclamant.
In ceea ce priveste prejudiciul, conform dispozitiilor art 1084 C. civ. prejudiciul cuprinde doua elemente: pierderea suferita si beneficiul nerealizat. Textul este inscris in materie contractuala, dar, prin generalitatea redactarii, el acopera intreaga arie a raspunderii civile, inclusiv cea delictuala. Pierderea patrimoniala suferita consta intr-o diminuare a valorilor active din patrimoniu, iar beneficiul nerealizat consta in lipsirea activului patrimonial de o sporire care ar fi intervenit daca nu s-ar fi savarsit fapta ilicita.
Sarcina dovezii prejudiciului revine celui care solicita despagubirea si trebuie sa cuprinda atat existenta prejudiciului suferit cat si intinderea pagubelor suferite.
In speta de fata, prejudiciul suferit de reclamant a constat in cheltuielile efectuate de acesta cu repararea avariilor produse autoturismului proprietate personala.
Reclamantul a facut dovada existentei prejudiciului si a intinderii acestuia. Astfel din actele depuse la dosar, respectiv,  deviz de lucrari, facturile reiese faptul ca valoarea cheltuielilor service auto suportate este de 4.900,30 lei, din care manopera 1251 lei si total piese 3.649,30 lei.
Cea de a treia conditie a raspunderii civile delictuale o reprezinta raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu. Cu alte cuvinte, pentru ca obligatia de dezdaunare sa ia fiinta, trebuie sa se stabileasca existenta unei legaturi de la cauza la efect intre fapta comisa de o persoana si prejudiciul suferit de cealalta. Raspunderea civila constand in reparatia prejudiciului nu poate exista in lipsa raportului cauzal dintre fapta ilicita si prejudiciu. In speta de fata, instanta a apreciat ca s-a stabilit legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita a paratului si paguba suferita de reclamant; astfel incidentul din data de 17.05.2008 provocat de parat a determinat avarierea autoturismului proprietatea reclamantului.
 Sub aspectul laturii subiective, avand in vedere faptul ca s-a stabilit existenta prejudiciului, a legaturii de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu, precum si caracterul ilicit al faptei savarsite, in cauza se pune problema vinovatiei paratului pentru nasterea obligatiei de reparatie.
Aprecierea culpei se face pornind de la criteriul obiectiv, adica prin referire la comportamentul unui om normal, abstract, care actioneaza cu grija fata de interesele societatii si ale semenilor sai si care s-ar fi aflat in aceleasi imprejurari exterioare cu autorul faptei, acest criteriu urmand a fi completat cu unele elemente sau circumstante concrete cum sunt infirmitatile fizice grave, conditiile specifice de timp si loc in care se actioneaza, felul activitatii in cursul careia a intervenit fapta pagubitoare.
In speta, fata de elementele exterioare de comportament deduse din fapta retinuta in procesul verbal de constatare a contraventiilor si unitatea dintre latura obiectiva si subiectiva a raspunderii,instanta a retinut ca fiind dovedit si acest element.
           Pe langa cheltuielile determinate de repararea autovehiculului, reclamantul mai solicita si obligarea paratului la plata sumei de 500,00 lei, reprezentand despagubiri rezultate din dobanda platita ca urmare a imprumutului care ar fi fost contractat pentru plata cheltuielilor de reparatie a autovehiculului, aceste pretentii fiind respinse de prima instanta in materia raspunderii civile, stabilirea despagubirilor, atunci cand evaluarea este una judiciara se face de catre instanta de judecata, dar dupa criteriile stabilite de lege, prin art. 1084-1086 C. civ.
           Potrivit acestor criterii, sunt supuse repararii doar daunele interese care sunt o consecinta directa a faptei ilicite, adica daunele imediate si directe.
            In speta, reclamantul solicita obligarea paratului la plata dobanzii pe care ar fi platit-o ca urmare a unui imprumut contractat pentru plata cheltuielilor de reparatie a autovehiculului, depunand in sustinerea pretentiilor sale un raspuns al Bancii Raiffeisen Bank - Agentia Bacau, la solicitarea sa, din care reiese ca la data de 26.01.2009 valoarea descoperirii de cont contractata la data de 1.02.2008 (deci anterior producerii accidentului), este de 13800 lei, iar dobanda aferenta acesteia este de 19,9%. Deci, inscrisul depus la dosar atesta doar contractarea de catre reclamant la data de 1.02.2008 a unei descoperiri de cont, pentru care se percepe o dobanda, fara a se face insa si dovada ca suma pretinsa de la parat, de 500,00 lei ca si dobanda, este o consecinta directa si imediata a faptei ilicite.
Impotriva sentintei civile nr.1145/3.02.2009 pronuntata de Judecatoria Bacau a declarat recurs paratul B.I.R. considerand-o netemeinica si nelegala, solicitand admiterea recursului, casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare.
In motivarea recursului se arata urmatoarele:
- instanta a incalcat dispozitiile art.105,106,107 si 108 Cod procedura civila deoarece la data solutionarii pe fond a cauzei, nu a verificat legalitatea citarii paratului pentru termenul de judecata, respectiv daca au fost respectate dispozitiile legale privind citarea paratului cu o copie dupa actiune si daca pe procedura de inmanare a citatiei au fost corect completate rubricile referitoare la modalitatea de comunicare a actului procedural. La primul termen de judecata instanta , in vederea respectarii dreptului la aparare, trebuia sa verifice modalitatea in care s-a facut comunicarea actului de procedura, acesta a retinut in continutul sentintei un aspect contrar realitatii, respectiv”paratul , desi legal citat, nu a depus intampinare si nici nu s-a prezentat in instanta pentru a-si face aparari”, desi din continutul dovezii de indeplinire a procedurii de citare nu rezulta ca s-a inaintat, impreuna cu citatia, un exemplar din cererea de chemare in judecata, semnatura agentului constatator fiind separata de stampila, iar semnatura de pe dovada comunicarii hotararii, desi apartine aceluiasi agent procedural, difera fata de cea existenta la fia nr.12 dosar de fond, de unde ar rezulta comunicare citatiei. Mai mult, afisarea s-ar fi facut pe data de 31.12.2008, asa cum se arata in actul de procedura, astfel ca, documentul afisat putea sa fie rupt de catre persoanele care se aflau pe strada in acea perioada aglomerata.
- instanta, desi a constatat in continutul sentintei ca cererea nu a fost intemeiata in drept, si conform normelor procedurale , ar fi trebuit sa puna in vedere reclamantului sa-si precizeze temeiul de drept al actiunii si sa comunice aceasta precizare a actiunii paratului, impreuna cu actele depuse in sustinerea cererii, dupa ce a facut aceasta constatare, a suplinit din proprie initiativa temeiul juridic al actiunii, motivand in fapt si in drept inclusiv cererea de chemare in judecata.
Procedand in acest mod, instanta a incalcat din nou dreptul la aparare al paratului, care nu a fost citat nici cu copie dupa actiune, caruia nu i s-a comunicat nici un act din inscrisurile considerate, de catre instanta, probe la dosar si in baza carora s-a si admis actiunea de catre instanta; 
- instanta a obligat paratul la plata unei sume disproportionale intrucat asa zisele cheltuieli reprezentand despagubiri service auto, rezulta dintr-o factura emisa la 9.07.2008, zi in care autoturismul avariat ar fi intrat dar si parasit service-ul auto, cu toate reparatiile efectuate, desi, pentru o serie din aceste operatiuni, sunt necesare cel putin cateva zile, fiind vorba despre operatiuni de tinichigerie, care impun perioade lungi de timp pentru maturarea straturilor de vopsea aplicate, astfel ca era imposibil ca, intr-o singura zi, sa fie efectuate toate aceste operatiuni; 
- instanta a acceptat cu multa usurinta ca exista legatura de cauzalitate intre coliziunea constatata prin procesul-verbal si prejudiciul declarat de catre reclamant, asa cum a fost aceasta inscris in factura emisa in luna iulie 2008, desi, in autorizatia de reparatii eliberata la data de 17.05.2008, sunt prevazute avarii care nu necesitau o reparatie capitala a masinii, asa cum rezulta din multitudinea lucrarilor inscrise in factura, ce echivaleaza cu o reparatie integrala a autovehiculului reclamantului.
- refuzul reclamantului de a efectua o expertiza auto demonstreaza reaua credinta a acestuia in  stabilirea prejudiciului real.
Intimatul-reclamant nu a depus intampinare, insa la termenul din 17.06.2009 arata ca nu este de acord cu recursul.
Recursul a fost declarat in termen, motivat si legal timbrat.
In recurs nu s-au administrat probatorii noi.
Analizand sentinta civila recurata prin prisma motivelor de recurs invocate, tribunalul retine urmatoarele:
Procesul civil nu se poate desfasura fara a asigura dreptul la aparare partilor. Prin drept la aparare in sens material se desemneaza ansamblul prerogativelor recunoscute de lege partilor in scopul sustinerii intereselor lor. In aceasta perspectiva dreptul la aparare include in continutul sau si posibilitatea partilor de a lua la cunostinta de toate actele de la dosar.
Potrivit dispozitiilor art.86 alin.1 Cod procedura civila „comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se vor face din oficiu, prin agentii procedurali au instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor instante, in alte caror circumscriptie se afla cel caruia i se comunica actul”.
Instanta de fond a dispus citarea paratului insa nu i-a comunicat si copii dupa cererea de chemare in judecata si dupa inscrisuri asa cum rezulta din citativul de la fila 10 ( dosar fond) si din procesul verbal de la fila 12 ( dosar fond). Astfel paratului i-a fost incalcat dreptul la aparare si prin aceasta dreptul la u proces echitabil prevazut de art.6 CEDO. 
In ceea ce priveste nelegala citare recurentul-parat nu a facut dovada celor consemnate pana la inscrierea in fals. Dovada de indeplinire a procedurii de citare( fila 12 dosar fond)  contine toate elementele prevazute de dispozitiile art.100 sub sanctiunea nulitatii absolute sau relative.
Sustinerile recurentului-parat cum ca citatia  afisata ar fi putut fi rupta de catre persoanele care se aflau pe strada in acea perioada nu au fost dovedite.
Potrivit art.201 alin.1 Cod procedura civila cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt, instanta socoteste de cuviinta sa cunoasca parerea unor specialisti , va numi din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheieri punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte la termenul in care trebuie sa efectueze expertiza …”.
Astfel expertiza reprezinta un mijloc de dovada la care instanta poate recurge atunci cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt sunt necesare cunostinte de specialitate dintr-un anumit domeniu de activitate.
In speta de fata se impune efectuarea unei expertize auto pentru a se stabili daca suma solicitata de reclamant in valoare de 4900,3 lei reprezinta cheltuieli efectuate cu reparatia daunelor suferite de autovehiculul reclamantului in urma accidentului ce a fost consemnat in procesul-verbal seria CC nr.0219837/17.05.2008, expertiza ce nu se poate efectua in aceasta faza procesuala.
Instanta de fond a pus in discutie necesitatea efectuarii unei expertize auto, insa nu a precizat pentru stabilirea carei situatii de fapt se impune aceasta expertiza .
Ori, in temeiul dispozitiilor art.129 alin.5 Cod procedura civila judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale.
Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare , chiar daca partile se impotrivesc.
Fata de cele retinute mai sus, in baza dispozitiilor art.305 Cod procedura civila si art.304 ind.1 Cod procedura civila coroborate cu dispozitiile art.312 alin.3 Cod procedura civila urmeaza sa admita recursul , sa caseze sentinta civila recurata si sa trimita cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
Instanta la rejudecare va avea in vedere si celelalte motive de recurs intrucat calificarea juridica si discutiile cu privire la motivarea in drept a actiunii se vor face dupa comunicarea copiei dupa cererea de chemare in judecata si a inscrisurilor si paratului.