Prejudicii,daune

Prin  sentinta civila nr. 9929 din 7.11.2008 a Judecatoriei Bacau, a fost admisa in parte actiunea civila avand ca obiect „obligatie de a face”, astfel cum a fost precizata formulata de catre reclamantul  Primarul Municipiului Bacau –in contradictoriu cu parata SC D. SA Bacau.
A fost obligata parata, ca in termen de 15 zile de la ramanerea definitiva a hotararii  sa publice in cotidianul „D.” dreptul la replica  formulat de catre reclamant in cuprinsul adresei nr.46546/8.11.2007 a Primariei Municipiului Bacau, referitor la articolul „Onica semneaza ca primarul – Bani publici aruncati in buzunarele prietenilor”.
A fost obligata parata S.C.D. SA Bacau sa plateasca in favoarea Statului Roman daune cominatorii in suma de 100 lei pe zi de intarziere  in situatia nerespectarii obligatiei  prevazuta in alinatul precedent.
S-a luat act  de renuntarea reclamantului la judecata capatului de cerere privind daunele compensatorii in suma de 20.000 EURO si la judecarea cererii  in contradictoriu cu Cotidianul D. prin  Trustul Media D..
S-a facut aplicarea art.274 cod  procedura civila.
Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut urmatoarele:
          In  cotidianul D., editat de parata SC D. SA Bacau, la data de 08.11.2007, a aparut articolul „O. semneaza ca primarul – Bani publici aruncati in buzunarele prietenilor”. Reclamantul a inaintat la aceeasi data raspunsul la articolul sus mentionat, prin fax, solicitand a fi publicat .
Potrivit art. 72 din Legea 3/1974 „persoana fizica sau juridica lezata prin afirmatii facute in presa si pe care le considera neadevarate, poate cere ca in termen de 30 de zile organul de presa in cauza sa publice sau sa difuzeze un raspuns sub forma de replica.
In conformitate cu recomandarea nr. 1215(1993) a Consiliului Europei, statul trebuie sa asigure prin intermediul legislatiei sale garantarea in mod eficient a unei organizari a presei libere care sa asigure neutralitatea informatiei, pluralitatea opiniilor si echilibrul intre genuri, precum si un drept la replica echivalent apartinand oricarui cetatean care a fost subiectul vreunei afirmatii
        Nepublicarea sau nedifuzarea raspunsului cuvenit unei persoane fizice sau juridice, dispusa prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, atrage obligarea organului de presa de catre instanta la plata unei amenzi, in folosul statului, de la 200 la 1000 lei, pentru fiecare zi de intarziere, potrivit art. 93 al. 1 din Legea nr. 3/1974.
Avand in vedere cele retinute mai sus, faptul ca parata SC D. SA nu a facut dovada ca a publicat un raspuns sub forma de replica la articolul publicat, instanta a constatat intemeiata actiunea civila si a obligat parata sa publice dreptul la replica formulat de reclamant.

Impotriva acestei hotarari in termen legal a declarat apel parata SC D. SA.
In motivarea apelului se arata ca dreptul la replica nu avea legatura cu continutul articolului si ca cel vizat prin acest material era viceprimarul O. si nu institutia primarului care a redactat replica.
Cotidianul este condamnat pentru convingeri si aprecieri care nu au caracter vexatoriu, fiind astfel incalcat art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Prima instanta nu a aratat care este lezarea ce a determinat-o sa constate incalcarea dreptului subiectiv la imagine al institutiei, faptul ca nu a fost publicat dreptul la replica nefiind suficient pentru a admite actiunea.
Apelanta a invocat cauza Dalban contra Romaniei, cauza Prager si Oberschlick contra Austriei si cauza De Haes si Gijsels contra Belgiei.
In apel nu au fost administrate probe noi.

Examinand actele si lucrarile  dosarului prin raportare la motivele de apel invocate, tribunalul constata ca acesta este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Apelanta apreciaza faptul ca opiniile exprimate de catre jurnalist in cuprinsul articolului publicat in data de 04.12.2007 in Cotidianul „D.” nu au caracter  vexatoriu si nu au fost de natura a leza institutia primarului.
Este adevarat ca publicarea unui drept la replica este conditionata, astfel cum rezulta din dispozitiile art.72 alin.1  din Lg.3/1974 de existenta unei lezari a persoanei fizice sau juridice.
Concluziile care se desprind din continutul articolului conform carora viceprimarul, in mod incorect a semnat un contract de achizitie in favoarea unui apropiat al primarului in functie, sunt de natura a leza institutia primarului, lezare care a constat in prejudicierea imaginii acesteia.
In acest context, tribunalul apreciaza ca replica solicitata de catre intimata a fi publicata are legatura cu subiectul articolului, chiar daca nu raspunde la toate aspectele semnalate de catre jurnalist, ci doar se refera la modul in care s-a ajuns la incheierea contractului cu SC I. SRL.
Asa cum sustine si apelanta,dreptul la replica reprezinta o ingerinta  in exercitarea libertatii de exprimare, insa in prezenta cauza aceasta ingerinta nu este de natura a incalca art. 10 CEDO privind libertatea de exprimare, datorita urmatoarelor aspecte:
- ingerinta este prevazuta de lege (art.72 din lg.3/1974);
- urmareste un scop legitim si anume protectia  reputatiei si a drepturilor altor persoane.
- este necesara intr-o societate democratica.
Necesitatea ingerintei se apreciaza prin existenta proportionalitatii acesteia cu scopul urmarit,  proportionalitate care se stabileste avand in vedere si natura si   severitatea sanctiunii aplicate.
Instanta considera ca obligarea paratei  la publicarea dreptului la replica este o masura proportionala cu scopul legitim urmarit. Acest scop consta doar in acordarea posibilitatii ca opinia publica  sa ia cunostinta si de punctul de vedere al persoanei lezate in chiar cuprinsul cotidianului ce a publicat articolul cu caracter vexatoriu, nefiind vorba despre sanctiuni grave (penale, pecuniare sau de alta natura) de genul care au facut obiectul cauzelor CEDO invocate de catre apelanta..

Pentru aceste considerente in temeiul art.296 alin.1 cod procedura civila va respinge apelul ca nefondat.
In temeiul art.274 cod procedura civila, va obliga apelanta la plata sumei de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in favoarea intimatului, reprezentand  onorariu aparator.