Daune morale. Majorare

DECIZIA PENALA NR. 31/A/27 februarie 2007
 
Daune morale. Majorare.

Cuantumul daunelor morale se stabileste, prin apreciere, ca urmare a aplicarii de catre instanta de judecata a criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cel in cauza in plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia sociala. Prin sentinta penala nr. 363 din 5 decembrie 2006, Tribunalul Bihor, in baza art. 20 rap. la art. 197 alin. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a si art. 76 lit. a Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul M.V., la o pedeapsa de 4 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a,b,d,e Cod penal pe o durata de 3 ani.
In baza art. 86/1 Cod penal a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, pe o durata de 7 ani, ce constituie termen de incercare, stabilit conform art. 86/2 Cod penal.
I s-a impus inculpatului respectarea masurilor de supraveghere prevazute de art. 86/3 lit. a-d Cod penal si a fost obligat acesta sa se prezinte periodic la Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Bihor, pentru verificarea respectarii masurilor de supraveghere.
I s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 86/4 Cod penal.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.000 RON cu titlul de daune morale in favoarea partii civile S.B.A. si au fost respinse restul pretentii civile solicitate ca nedovedite.
S-au confiscat cele doua bancnote de 50.000 lei, cu seriile 023C4364992 si 022D1984373.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca, in data de 13 iunie 2004, inculpatul, la acea data in varsta de 72 de ani, in jurul orelor 15,00, a consumat bauturi alcoolice la un cafe-bar din localitatea de Topa de Sus, jud. Bihor, iar ulterior, in jurul orelor 19,00, s-a indreptat spre domiciliu.
In timp ce se deplasa spre locuinta, inculpatul s-a intalnit cu P.I., care era insotita de cele trei nepoate ale sale, printre care si partea vatamata S.B., la acea data in varsta de 13 ani.
Inculpatul le-a propus celor 3 minore sa il insoteasca la locuinta sa, pentru a culege cirese, propunere acceptata de cele de partea vatamata si de sora acesteia, A. si cu care a fost de acord si bunica lor.
Ajunse la domiciliul inculpatului, cele doua minore s-au urcat intr-un cires, dupa ce in prealabil, inculpatul le-a pus la dispozitie o scara. La un moment dat inculpatul i-a solicitat partii civile minore sa intre in locuinta sa, sub pretextul de a-i da si lui cirese. Dupa ce minora a intrat in locuinta, inculpatul a inchis usa cu cheia, prin interior, dupa care s-a asezat pe pat, cerandu-i minorei sa ia loc langa el. Fara a realiza intentiile inculpatului, minora s-a asezat pe pat, iar acesta, cu forta, i-a dat jos pantalonii si chilotii jos, dupa care s-a dezbracat de pantaloni, incercand sa intretina un raport sexual.
Inculpatul i-a remis minorei doua bancnote a cate 50.000 lei, intreband-o daca vrea sa fie "draguta sa". In acest context, minora s-a speriat si plangand, a strigat-o pe sora sa A., insa aceasta nu a auzit-o.
Dupa un timp, A.S. s-a deplasat spre casa, unde a discutat cu bunica sa, P.I. care, ingrijorata de lipsa partii vatamate, s-a indreptat spre locuinta inculpatului, strigandu-l pe acesta pe nume, moment in care inculpatul a iesit din casa, deschizand usa din interior, cu pantalonii desfacuti la fermoar. La intrebarea intemeiata a bunicii partii vatamate, inculpatul a dat un raspuns echivoc, nearatand ce i s-a intamplat partii vatamate. Intre timp, partea vatamata s-a strecurat pe langa aceasta, fugind spre casa, avand in mana cele doua bancnote de cate 50.000 lei.
Minora i-a povestit bunicii sale cele intamplate, iar aceasta, in dimineata zilei de 14 iunie 2004, s-a prezentat la Postul de Politie Dobresti, unde a depus o plangere penala, prezentand si cele doua bancnote a cate 50.000 lei.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel partea vatamata S.B.A., reprezentata de S.L., solicitand desfiintarea sentintei, atat sub aspectul laturii penale, cat si al celei civile.
Sub aspectul laturii penale, apelanta a solicitat sa se inlature circumstantele atenuante retinute de prima instanta in favoarea inculpatului si, de asemenea, dispozitiile art. 86/1 Cod penal privind suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, aratand ca, fata de gravitatea faptei, se impune aplicarea unei pedepse cu executarea prin privare de libertate, iar sub aspectul laturii civile, s-a sustinut ca daunele morale acordate de prima instanta sub  derizorii, avand in vedere varsta pe care minora o avea la data comiterii faptei, imprejurarea ca victima locuieste intr-o comunitate restransa, precum si fata de atitudinea nesincera a inculpatului.
Curtea de Apel Oradea, prin decizia penala nr. 31/A din 27 februarie 2007, a admis apelul penal declarat de partea civila S.B.A., reprezentata de S.L., impotriva sentintei penale nr. 363 din 5 decembrie 2006, pronuntata de Tribunalul Bihor, pe care a desfiintat-o in sensul ca, a majorat daunele morale la care a fost obligat inculpatul M.V. in favoarea partii civile S.B.A. de la 3.000 lei RON la 5.000 lei RON.
A mentinut restul dispozitiunilor sentintei apelate.
Curtea a retinut ca, solutia adoptata de instanta de fond sub aspectul retinerii starii de fapt este corecta, ea fiind sustinuta de materialul probator administrat in cauza, cu referire la declaratiile partii civile, procesul-verbal de cercetare la fata locului, procesul verbal de conducere in teren, certificatul medico-legal, declaratiile martorilor, inclusiv ale martorului G.F., care atat in declaratia data in faza de urmarire penala, cat si in cea data in fata instantei a aratat ca inculpatul, cu ocazia conducerii in teren si a cercetarii la fata locului, a recunoscut ca cele aratate de minora sunt reale.
Cat priveste circumstanta atenuanta prev. de art. 74 lit. a Cod penal, curtea apreciaza ca in mod corect a retinut-o instanta de fond in favoarea inculpatului, data fiind varsta acestuia si trecutul sau nepedepsit, acesta neavand antecedente penale.
De asemenea, curtea apreciaza ca prima instanta a facut o justa individualizare a pedepsei ce i-a fost aplicata inculpatului, atat ca si cuantum, cat si ca modalitate de executare. Pedeapsa reprezinta o reactie corespunzatoare efectelor produse de infractiunea savarsita de cel care a nesocotit norme de incriminare si specifica personalitatii sau conduitei infractorului. Coercitiunea pedepsei presupune limitarea sau pierderea de catre cel condamnat a unor drepturi si libertati. Chiar daca nu s-a dispus executarea pedepsei prin privare de libertate, pedeapsa ce i-a fost aplicata inculpatului presupune limitarea si pierderea de catre inculpat a unor drepturi si unei parti din atributele libertatii, acesta nemaiputand participa la relatiile familiale si politice. Ideea de constrangere nu numai ca nu exclude, dar chiar presupune cauzarea unor restrictii fortate de drepturi sau libertati, ceea ce determina anumite suferinte de ordin moral. Represiunea prompta si moderata are un rol foarte important, de preventiune, pedeapsa netrebuind sa se concretizeze intr-o retributie pura a faptei neconvenabile social, ci este necesar sa fie avut in  vedere si scopul preventiv al sau. Data fiind varsta inculpatului si imprejurarea ca acesta nu vadeste indicii de incorigibilitate sau antisocialitate acuta, curtea apreciaza ca in mod corect i s-a acordat inculpatului o sansa, de a se reeduca prin propria lui vointa, cu atat mai mult cu cat acest lucru va fi verificat de serviciul abilitat, caruia i s-a incredintat verificarea respectarii masurilor de supraveghere.
Cu privire la cuantificarea prejudiciului moral, este de retinut ca aceasta nu este supusa unor criterii legale de determinare. Cuantumul daunelor morale se stabileste, prin apreciere, ca urmare a aplicarii de catre instanta de judecata a criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cel in cauza in plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia sociala.
De asemenea, pentru ca instanta sa poata aplica aceste criterii apare necesar ca cel ce pretinde daunele morale sa produca un minim de argumente.
      Or, in speta, prin savarsirea de catre inculpat a infractiunii de tentativa la viol calificat, partea civila nu a suferit pe plan fizic consecinte.
      Insa, chiar daca pe plan fizic nu a suferit consecinte, avand in vedere varsta minorei la data savarsirii infractiunii, aceasta nefiind dezvoltata suficient din punct de vedere fizic si psihic, savarsirea faptei poate avea consecinte nefaste asupra dezvoltarii sale psihice  si morale ulterioare, aceasta cu atat mai mult cu cat inculpatul a incercat sa-i cumpere favorurile, oferindu-i bani.
      De asemenea, asa cum a aratat si aparatorul partii civile, fapta s-a desfasurat intr-o comunitate restransa, unde lucrurile de acest gen apar ca exceptii si sunt percepute si analizate ca atare, pozitia minorei in societate putand fi afectata in viitor de acest eveniment.
      Astfel fiind, curtea a apreciat ca suma acordata cu titlu de daune morale de catre prima instanta nu este in masura sa acopere prejudiciul suferit de minora, considerent pentru care a majorat-o de la 3.000 lei RON la 5.000 lei RON daune morale la care a fost obligat inculpatul.
      

1