Legea nr. 18/1991. Lipsa calitatii procesuale active a tertilor prev. de art. 32 alin. 2 din lege, in cazul in care nu justifica un interes legitim in constatarea nulitatii contractului de vanzare - cumparare.

 Legea nr. 18/1991. Lipsa calitatii procesuale active a tertilor prev. de art. 32 alin. 2 din lege, in cazul in care nu justifica un interes legitim in constatarea nulitatii contractului de vanzare - cumparare.

Prin sentinta civila nr.396 din 24 ianuarie 2005, Judecatoria Oradea a admis actiunea civila formulata de reclamanta Prefectura Judetului Bihor in contradictoriu cu paratii P. C., G. F., G. A., U.I.,U.R., H.R.M., H.A., P.E., I.C. si I.L.; a constatat nulitatea absoluta a actului de parcelare si vanzare-cumparare cu nr.6960-6961 din 15 decembrie 2003 si a dispus radierea inscrierilor din cartea funciara facute in baza actului atacat, fara cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca prin actul de parcelare si vanzare-cumparare autentificat prin incheierea nr.6960, 6961 din 15.12.2003 emisa de B.N.P. P.F.,paratii  - P.C., G.F., G.A., proprietari in indiviziune asupra suprafetei totale de 15.000 m.p., respectiv asupra unei cote egale de 5000 m.p. pentru fiecare, au vandut aceasta suprafata paratilor dupa cum urmeaza: paratului U.I.- casatorit cu parata U.R. i s-a vandut suprafata de 1500 m.p. teren, pentru un pret de 10.000.000 lei, paratei H.R. - casatorita cu paratul H.A. i s-a vandut suprafata de 1500 m.p. pentru de 10.000.000 lei, iar paratului P.E. - necasatorit la data incheierii contractului i s-a vandut suprafata de 1000 m.p. teren pentru suma de 8.000.000 lei, paratului I.C.S. -casatorit cu parata I.L. -i s-a vandut suprafata de 4000 m.p. teren pentru un pret de 25.000.000 lei.
S-a mai retinut ca, constituirea dreptului de proprietate in favoarea paratilor anterior mentionati, s-a facut in baza prevederilor art.19 din Legea nr.18/1991 - republicata, dupa cum rezulta din actiunea reclamantei, aspect necontestat de parati.S-a apreciat ca, terenul atribuit conform art.19 alin.1, art.21 si art.43, nu poate fi instrainat prin acte intre vii timp de 10 ani, socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare, iar conform art.32 alin.2 din Legea nr.18/1991 republicata, constatarea nulitatii poate fi ceruta in justitie de catre primarie, prefectura, precum si de catre oricare persoana interesata, astfel ca, in cauza, paratii cumparatori nu pot invoca nici macar buna credinta si prin urmare, prin diligente minime, dar obligatorii, ei puteau sa afle ca instrainarea imobilelor este prohibit de lege vreme de 10 ani.
Impotriva acestei sentinte, au formulat apel in termen legal, reclamantii H.R.M.,H.A., P.C., G.F.,G.A.,P.E., U.I., U.R.,I.C.S. si I.L., solicitand admiterea apelului, schimbarea sentintei in totalitate, in sensul respingerii actiunii ca nefondata, cu cheltuieli de judecata.
Prin decizia civila nr.58/A din 1 februarie 2006, Tribunalul Bihor a admis ca fondate apelurile civile introduse de apelantii H.R.M.,H.A., P.C., G.F., G.A.,P.E., U.I., U.R.,I.C.S. si I.L., in contradictoriu cu intimata Prefectura Judetului Bihor, impotriva sentintei civile nr.396 din 24 ianuarie 2005, pronuntata de Judecatoria Oradea, pe care a schimbat-o in parte, in sensul ca: A constatat nulitatea absoluta partiala a actului de parcelare si vanzare-cumparare autentificat sub nr.6960 -6964 din 15 decembrie 2003 de catre B.N.P. P.F. in ceea ce priveste vanzarea-cumpararea nr. cadastral 1556 de catre cumparatorii U.I. si U.R.,H.R.,H.A.,P.E., I.C.S. si I.L. .
A dispus anularea inscrierilor de carte funciara cuprinse in CF Nedefinitiv 936 Sanmartin, in privinta mentiunilor de sub B.4,5,6 si 7.
A dispus rectificarea inscrierii din CF nr.1103 Haieu de sub B.24 si din CF nr.936 Sanmartin de sub B.1,2,3 cu privire la vanzare.
Au fost inlaturate dispozitiile instantei de fond, cu privire la constatarea nulitatii absolute a actului de parcelare si vanzare-cumparare nr.696-6961 din 15 decembrie 2003 si a radiat inscrierile din cartea funciara facute in baza actului atacat.
Au fost mentinute restul dispozitiilor sentintei, fara cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta astfel, instanta de apel a retinut ca, interesul reclamantei intimate in promovarea actiunii in nulitate absoluta a actului de instrainare nu trebuie dovedit, fiind prezumat de lege, astfel, chiar daca interesul trebuie sa-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurala, iar nu pe altcineva, aceasta cerinta exista si atunci cand forma procedurala este promovata de alte persoane sau organe decat titularul dreptului carora legea le recunoaste legitimitatea procesuala.
S-a mai apreciat de instanta de apel ca,corect este rationamentul la care a ajuns prima instanta legat de faptul ca in cauza paratii nu pot invoca buna lor credinta, aratand in plus ca, a aprecia buna credinta a cumparatorilor, ar insemna nesocotirea principiului potrivit caruia nimeni nu poate invoca necunoasterea legii.
Este adevarat, a retinut tribunalul ca prin art.32 alin.1 din Legea nr.18/1991 se sanctioneaza cu nulitatea absoluta actele de instrainare prin acte intre vii pe timp de 10 ani, socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii, in privinta terenurilor atribuite conform art.19 alin.1 , art.21 si art.43 din Legea nr.18/1991, prevederi ce se refera doar la actele de instrainare, or, in situatia de fata, actul ce formeaza obiectul litigiului vizeaza un act de parcelare si vanzare-cumparare asa incat acesta din urma este lovit de nulitate absoluta partiala, deci numai in privinta vanzarii cumpararii.
Tribunalul a apreciat ca, constatand nulitatea absoluta a intregului act incheiat de parti, inclusiv a actului de parcelare, prima instanta a incalcat principiul libertatii contractuale consacrat in art.969 Cod civil.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs U.I. si U,R., solicitand admiterea lui, casarea hotararii recurate, admiterea apelului si schimbarea in tot a sentintei in sensul respingerii actiunii.
In motivarea recursului se arata ca in mod gresit instantele au retinut ca nu pot invoca in aparare necunoasterea legii, pentru ca in inscrierile de carte funciara vanzatorii erau intabulati cu titlu de reconstituire si nu constituire astfel incat sa se puna problema incidentei interdictiei de instrainare. Ori, cata vreme inscrierile din CF fac dovada proprietatii si sunt opozabile erga omnes nu se impuneau a se face cercetari cu privire la provenienta bunului si deci buna credinta persista. De asemenea, exceptia lipsei de interes inteleg s-o reitereze, pentru ca gresit instanta de apel si de fond au apreciat ca nu este incidenta cata vreme nu este dovedita, de altfel, reclamanta nu si-a sustinut actiunea si nici nu si-a formulat in vreun fel apararile fata de aceasta exceptie.
Recursul n-a fost motivat in drept.
Examinand decizia atacata, prin prisma motivelor invocate, instanta constata ca recursul este fondat si-l va admite in baza prevederilor art.304 pct.9 Cod procedura civila, urmand a modifica in parte decizia recurata in sensul respingerii in intregime a actiunii pentru urmatoarele considerente:
Este adevarat ca terenurile ajunse in proprietatea unor persoane fizice cu titlu de constituire in baza Legii nr.18/1991 nu pot fi instrainate timp de 10 ani, dar pentru a cere constatarea nulitatii absolute a actului de vanzare este nevoie de legitimare procesuala activa. Iar o astfel de legitimare procesuala nu o poate avea decat o persoana care justifica un  interes legitim.
In cazul din speta, cata vreme Prefectura nu a justificat un astfel de interes, nu s-a aratat ca cei carora li s-a constituit dreptul de proprietate n-ar fi fost indreptatiti si ca ar fi atacat titlul acestora, chiar daca s-ar admite constatarea nulitatii vanzarii, terenurile n-ar ajunge la dispozitia Prefecturii, ci ar reveni in proprietatea vanzatorilor. Ori, in atari conditii care-i interesul actual si legitim al Prefecturii, de a se readuce un bun in patrimoniul unui tert, daca acesta nu doreste asa ceva ?
Concluzia care se impune este aceea ca Prefectura nu avea si nu are un interes legitim in a promova o astfel de actiune si implicit nici calitate procesuala activa, considerente pentru care recursul fiind fondat va fi admis si va fi modificata in parte decizia din apel in sensul ca in urma faptului ca s-au admis apelurile, sentinta trebuia schimbata in tot in sensul respingerii actiunii pentru lipsa interesului procesual si implicit lipsa calitatii procesuale active.
Asa fiind, este evidenta culpa procesuala a intimatei reclamante, astfel incat in baza prevederilor art.274 Cod procedura civila instanta o va obliga la 1609 lei, RON cheltuieli de judecata in favoarea recurentilor, reprezentand onorariu avocatial in toate cele 3 grade de jurisdictie. DOSAR NR. 1797/2006
DECIZIA CIVILA NR. 1092/2006 - R