Corelatia intre raportul de prepusenie si raportul de munca.

Corelatia intre raportul de prepusenie si raportul de munca.
                                  
Esential pentru nasterea raportului de prepusenie este existenta raportului de subordonare si nu un contract de munca incheiat in forma scrisa. Contractul individual de munca este  un act juridic consensual (solo consensu), deoarece el se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, manifestarea lor de vointa neinsotita de niciun fel de forma, fiind suficienta pentru formarea valabila a contractului.
Intr-adevar , legislatia actuala- art. 16 din C. Muncii, cuprinde o limitare a acestui caracter impunand incheierea in forma scrisa. Dar , prin aceasta dispozitie, contractul nu se transforma intr-un contract solemn, forma scrisa fiind reglementata numai in interesul partilor( si nu fata de terti), ad probationem si nu ad validitatem.
Daca partile inteleg sa insoteasca manifestarea de vointa de un inscris in care  o consemneaza, o fac  nu pentru a da validitate contractului de munca ci pentru a-si asigura un mijloc de proba numai in ceea ce priveste drepturile si obligatiile  reciproce ale acestora.
Raportul juridic dintre recurenta si intimat   are la baza conventia verbala prin care persoana juridica l-a desemnat ca sef de lucrare si in acest fel s-a creat implicit  si un raport de subordonare, indrumare si control asupra activitatii desfasurate de acesta in folosul recurentei,  caracteristici de fapt care au dat nastere unui raport de prepusenie in sensul art. 1000 alin.3 C.Civ.
Dec. com nr.27/RC/2009, pronuntata in dosar 2062/280/2007 al tribunalului Comercial Arges

Prin sentinta nr. 2575/30.04.2008, pronuntata de Judecatoria Pitesti in dosarul nr. 2062/280/2008, s-a admis in parte cererea principala formulata de reclamanta parata SC S A C SRL, impotriva paratei reclamante SC P 2003 SRL  si a paratului N A. S-a admis in parte  cererea reconventionala formulata de parata reclamanta SC P 2003 SRL   impotriva reclamantei parate SC S A C SRL.
A fost obligata parata reclamanta SC P 2003 SRL   in solidar cu paratul N A, sa restituie reclamantei parate SC S A C SRL, elementele componente ale unei schele metalice pentru constructii, sau sa achite, in solidar reclamantei parate suma de 9210 lei contravaloarea acestor bunuri, precum si  plata sumei de 2106 lei, reprezentand daune interese.
A fost obligata reclamanta parata la plata catre parata reclamanta SC P 2003 SRL    a sumei de 1400 lei, reprezentand contravaloare lucrari efectuate.
S-a respins ca neintemeiata  cererea reclamantei parate privind  restituirea a 4 casti de protectie, 4 centuri de siguranta protectie si o roaba. S-a luat act ca reclamanta parata a renuntat la judecarea cererii avand ca obiect obligarea paratilor la plata sumei reprezentand beneficiul nerealizat.
Parata reclamanta SC P 2003 SRL  si paratul N A, au fost obligati in solidar la plata catre reclamanta parata  a sumei de 1820,31 lei cheltuieli de judecata.
Reclamanta parata SC S A C SRL a fost obligata sa plateasca paratei reclamante SC P 2003 SRL   suma de 120,96 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut in esenta ca la data de 16 februarie 2007 pe rolul Judecatoriei Pitesti - sectia civila a fost inregistrata actiunea formulata de SC S A C SRL impotriva paratilor SC P 2003 SRL  si  N A, prin care  s-a solicitat obligarea acestora la restituirea  elementelor componente ale unei schele metalice pentru constructii
In caz de refuz s-a solicitat obligarea paratilor, la plata in solidar, a contravalorii acestor bunuri evaluata provizoriu  la 6500 lei; s-a solicitat de asemenea si obligarea paratilor la plata sumei de 1500 lei, reprezentand despagubiri, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii s-a aratat ca in vara anului 2006  reclamanta in calitate de antreprenor a subcontractat  paratei SC P 2003 SRL realizarea unor lucrari de reabilitare unei cladiri , sens in care s-a incheiat si contractul  din 22 august 2006.
Pentru facilitarea realizarii lucrarii, fara a exista o obligatie scrisa in conventie,  reclamanta a pus la dispozitia paratei, elementele componente ale unei schele pentru constructii. S-a  intocmit bonul de inventar la data de 25.08.2006,iar bunurile s-au predat paratului N A prezentat , sustine reclamanta, drept conducator al lucrarii din partea societatii parate si care anterior participase si la negocieri. Cu aceasta ocazie au fost predate si 4 casti de protectie, 4 centuri de siguranta si o roaba.
Urmare unor neintelegeri intre cele doua societati, in luna septembrie 2006 schela a fost demontata de cei doi parati si transportata la alte lucrari.
De asemenea, , parata SC P 2003 SRL a abandonat lucrarea contractata, iar pentru a o putea finaliza reclamanta  a edificat o schela din lemn in valoare de peste 1000 lei.
De asemenea reclamanta precizeaza ca in perioada in care a fost lipsita de  bunurile mentionate in actiune ar fi putut realiza un profit suplimentar evaluat la 5000 lei.
La data de 27 martie 2007 parata SC P 2003 SRL a formulat intampinare si cerere reconventionala, prin care a solicitat respingerea actiunii formulata de reclamanta si obligarea acesteia la plata sumei de 6411,776 lei reprezentand contravaloare lucrari. In cererea reconventionala s-a aratat ca la data preluarii lucrarile de reparatie erau deja incepute iar schela era  montata astfel ca nu se cunoaste componenta acesteia. Semnatarul bonului de preluare, paratul N A nu era  angajatul paratei ci dimpotriva este o cunostinta a reclamantei. Asa cum rezulta si din procesul verbal incheiat in ianuarie 2007 acesta se obliga sa predea piesele ramase nerestituite.
In ceea ce priveste cererea reconventionala, s-a aratat ca prin contractul de prestari servicii s-a stabilit un pret al lucrarii de 25.000 lei ce urma sa fie achitat la data  de 15 ale fiecarei luni, in functie de stadiul de executie al lucrarii. Reclamanta a platit dosar suma de 4.000 lei ramanand un rest neachitat de 6411, 766 lei pentru care aceasta refuza sa faca plata.
Reclamanta parata, prin intampinarea formulata la data de 9 mai 2007, a solicitat  admiterea in parte a cererii reconventionale numai pentru suma de  1400 lei reprezentand contravaloare lucrari efectuate, intrucat   nu s-au realizat lucrari in valoare de 10411,766 lei. Pana la intreruperea relatiilor  contractuale parata efectuase lucrari de aproximativ de 61.000 lei din care s-a achitat in avans suma de 4.000 lei.
Din probatoriul administrat in cauza instanta retine in fapt urmatoarele:
La data de 23 august 2006 intre  SC S A C SRL si SC P 2003 SRL , s-a incheiat contractul de prestari servicii,  prin care societatea parata s-a obligat sa execute lucrarea de reparatie a fatadei si acoperisului cladirii.  S-a stipulat termen de executie a lucrarii 90 de zile si pret 25.000 lei. Reclamanta se obliga sa achite un avans de 5000 lei iar restul  trebuia platit la data de 15 ale fiecarei luni.
La data de 25.08.2006 s-a incheiat un inscris intitulat bon de inventar, prin care reclamanta parata a predat elementele unei schele metalice .Tot la aceasta data s-au predat acestuia si 4 casti protectie si o roaba, imprejurare recunoscuta de paratul N A la interogatoriu . Bunurile au fost utilizate de parata reclamanta la efectuarea lucrarii contractate.
In luna septembrie 2006, intre cele doua societati au aparut neintelegeri legate de plata pretului lucrarii si modul de executare, perioada in care  parata reclamanta a si parasit lucrarea.
Reprezentantii reclamantei parate au constatat ca aproape intreaga schela metalica fusese demontata si luata de pe fatada cladirii de catre paratul NA si alti lucratori ai paratei reclamantei la cererea reprezentantului acesteia intrucat reclamanta parata a refuzat sa plateasca contravaloarea lucrarilor executate. S-a retinut de catre instanta de fond ca schela a fost dusa la numitul P N in cartierul T.
Pe perioada  cercetarilor penale au fost restituite reclamantei parate o parte din componentele schelei metalice, ramanand nerestituite componentele aratate in procesul verbal incheiat la 18.01.2007 de catre paratul N A.
Judecatoria Pitesti, fata de probele administrate pe parcursul cercetarii judecatoresti a apreciat ca cererile partilor sunt intemeiate in parte. Astfel a apreciat ca in cauza sunt intrunite conditiile  prevazute de art.1000 alin.3 Cod civil.
S-a stabilit ca in cauza s-a facut dovada calitatii de prepus a paratului N A fata de SC P 2003 SRL avand in vedere  declaratiile paratului NA in fata organelor de cercetare penala, prin care afirma ca a lucrat  la firma lui C D, iar acesta din urma  declara ca a acceptat verbal colaborarea cu paratul N A desemnandu-l  ca sef de lucrare. Paratul a lucrat la acest punct de lucru 2 -3 saptamani imprejurare confirmata si de martori . Imprejurarea ca nu exista un contract in forma scrisa intre angajator  SC P 2003  SRL si angajat- paratul N A, nu inlatura in fapt  raporturile dintre acestia.
Contractul de munca, apreciaza instanta de fond este un contract consensual, pentru a carei incheiere valabila, nu este necesara forma scrisa. Contractul scris este cerut ad probationem, pentru a face dovada fata de institutiile abilitate in ceea ce priveste relatiile de munca.
Prin urmare instanta de fond a constatat ca cererea reclamantei parate privind restituirea componentelor de schela este intemeiata. Paratul NA la solicitarea paratei reclamante, a fost cel care a demontat schela si a dus componentele acesteia la numitul P N, astfel cum reiese din declaratiile martorilor audiati in cauza precum si din declaratia data in fata organelor de politie de numitul P N  Luand aceste bunuri proprietatea reclamantei, fara drept,  se impune ca paratul N A sa le restituie proprietarei in temeiul art.480 Cod civil.
Instanta a retinut ca paratul a actionat in aceasta modalitate , ca reprezentant al societatii parate , pentru a forta reclamanta  sa achite anumite  sume de bani considerate datorate. Mai mult,  aceasta situatie a fost determinata  de CD care a dispus sa fie demontata schela  si transportata in cartierul T. Martorul  S A a declarat ca intr-o discutie cu reprezentantul societatii reclamante - C D a refuzat sa restituie schela metalica pe motiv ca i se datoreaza 1000 lei. Martorul P N a declarat de asemenea ca, C D i-a spus ca schela depozitata in curtea lui ii apartine lui S I si chiar i-a spus martorului sa nu o restituie proprietarului intrucat acesta ii datoreaza bani.
Fata de aceste mijloace de proba, instanta retine  si culpa societatii parate, care prin faptele reprezentantului sau legal C D a incalcat dreptul de proprietate al reclamantei parate, imprejurare de fapt care impune  angajarea raspunderii acestuia atat in nume propriu  cat si in calitate de comitent al paratului NA.
In ceea ce priveste restituirea celor 4 casti de protectie, 4 centuri de siguranta protectie si o roaba, instanta a retinut ca , potrivit declaratiilor martorilor aceste bunuri au fost sustrase din magazia de la locul executarii lucrarii astfel ca  nu s-a facut dovada certa ca acestea au fost luate fara drept de paratul N A  sau reprezentantul legal al societatii parate.
In temeiul dispozitiilor art.998, 1000 alin.3 si 1003 Cod civil, instanta a apreciat ca  prin luarea fara drept a schelei metalice, reclamanta a fost nevoita sa confectioneze o schela din lemn pentru a o inlocui pe cea metalica, contravaloarea acesteia fiind evaluata in raportul de expertiza la 2106 lei. Aceasta cheltuiala a afectat suplimentar patrimoniul reclamantei, in legatura directa cu fapta  paratilor de luare a schelei care apartinea societatii, astfel ca se impune obligarea acestora in solidar si la plata acestei sume.
In ceea ce priveste cererea reconventionala instanta a apreciat ca nu s-a facut dovada certa ca  lucrarile executate se ridica la suma de  10411, 766 lei astfel incat reclamanta nu poate fi obligata  sa achite intreaga suma solicitata  ci numai suma recunoscuta de aceasta din urma de 1400 lei.
S-a retinut ca in raportul de expertiza, expertul a concluzionat ca  la momentul incheierii contractului nu a existat un deviz oferta sau alte anexe  care sa stabileasca lucrarile ce trebuiau executate, astfel incat nu se poate face o comparatie cu preturile solicitate prin devizul prezentat de parata si nici nu se poate stabili, in absenta altor documente incheiate intre parti contravaloarea lucrarilor efectuate de catre parata reclamanta.
Partile au fost obligate si la plata cheltuielilor de judecata proportional cu pretentiile admise.
La data de 9 mai 2008 SC P 2003  SRL a declarat recurs impotriva sentintei.
Recursul motivat a fost depus la data de 13 iunie 2008 prin care recurenta a aratat ca sentinta  este nelegala si netemeinica. In prima critica se arata ca instanta a analizat gresit probatoriul administrat in cauza, din a carui interpretare a dedus o alta situatie de fapt si de drept asupra obiectului litigiului.
Desi instanta retine in fapt ca elementele schelei au fost ridicate de catre intimatul N A, aceasta concluzioneaza ca recurenta  raspunde pentru fapta acestei persoane fizice cu motivarea ca este angajatul sau desi nu exista probe administrate in acest sens in fata instantei de judecata, conform principiului potrivit caruia administrarea probelor se face nemijlocit in fata instantei.
 Din acest punct de vedere arata recurenta, declaratiile martorilor date in faza de urmarire penala sunt extrajudiciare si nu fac dovada calitatii de angajat al intimatului N A, cunoscut fiind faptul ca singura dovada in acest sens, este inscrisul constatator  al  contractului individual de munca.
Sub acest aspect instanta a aplicat gresit legea, respectiv art.1000 alin.3 si 1003 Cod civil, deoarece intimatul N  A nu a semnat bonul de inventar in calitate de prepus al recurentei ci in nume propriu, cu atat mai mult cu cat acesta , la interogatoriu s-a angajat sa  restituie personal aceasta schela.
O alta dovada a gresitei aplicari a legii de catre instanta de fond este faptul ca instanta retine ca recurenta raspunde atat in nume propriu cat si in calitate de comitent. Or, raspunderea personala este proprie persoanei fizice  care savarseste fapta delictuala si exclude raspunderea persoanei juridice.
In schimb, se angajeaza raspunderea persoanei juridice in calitate de comitent, numai daca persoana fizica care savarseste fapta delictuala este prepusul sau si daca a ordonat aceasta fapta,  ceea ce nu este dovedit in speta.
In consecinta , recurenta nefiind raspunzatoare de insusirea schemei metalice  de catre intimatul N  A, nu poate fi obligata nici la plata daunelor interese in suma de 2106 lei.
In cadrul celei de a doua critici recurenta arata ca instanta  retine in mod neintemeiat ca  in absenta altor documente decat contractul si devizul de lucrari intocmit de recurenta  si nerecunoscut de  intimata SC S A C  SRL, nu se poate stabili valoarea reala a lucrarilor executate.
Sub acest aspect, arata recurenta, desi nu exista inscrisuri recurenta SC P 2003 SRL, de buna credinta a recunoscut o plata partiala, ceea ce inseamna ca cererea reconventionala este intemeiata si urma a fi admisa.
Instanta de fond aplica gresit dipozitiile art .1169 Cod civil  deoarece parata  a dovedit cu inscrisuri ca valoarea totala a lucrarilor de executat este de 25000 valoare insusita de catre reclamanta intimata la incheierea contractului,    din care s-au executat partial  lucrari in valoare de 10411,76 lei. Simplul fapt al nerecunoasterii de  catre  intimata reclamanta a devizului de lucrari nu este o dovada a retinerii sumei considerate de aceasta a fi datorata, respectiv 1400 lei.
In consecinta, se solicita , in completarea probatoriului, efectuarea unei expertize tehnice care presupune analiza in fapt a lucrarilor si nu presupuneri ale expertului privind  inexistenta unor documente de ofertare.
Pentru aceste motive se solicita admiterea recursului , modificarea in tot a sentintei in sensul respingerii actiunii.
La data de 10.10.2008 intimata SC S A C  SRL a formulat intampinare prin care a solicitat calificarea caii de atac ca fiind recurs si nu apel, iar  in ceea ce priveste termenul de declarare a recursului  arata ca  recurenta a formulat recurs inainte de motivarea sentintei astfel ca termenul de 15 zile  a fost depasit, intrucat motivele de recurs  trebuiau depuse in termen de 15 zile de la depunerea declaratiei de recurs.
Dispozitiile art.303 alin.2 Cod procedura civila este in contradictie cu art.301 Cod procedura civila care statueaza in mod imperativ ca termenul de recurs este de 15 zile de la comunicare hotararii. In recurs sunt incidente dispozitiile art.284 alin 2 si 4  , iar in raport de art.284 alin. 3 Cod procedura civila, daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii aceasta se socoteste comunicata  de la data depunerii cererii de apel.
In ceea ce priveste fondul litigiului dedus judecatii, intimata reclamanta arata ca  intimatul N A actionat in calitate de prepus al recurentei asa cum rezulta din probele extrajudiciare, precum si din probele administrate nemijlocit in fata instantei.
Solutia pronuntata de instanta de fond este legala si temeinica si in ceea ce priveste cererea reconventionala ,intrucat recurenta nu a executat lucrari in valoarea pretinsa.
Recursul a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Arges - sectia civila , iar prin decizia  nr.1560/R din 10.10.2008  in temeiul art.158  alin.1 si 3 C.pr. civila s-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea  Tribunalului Comercial Arges retinandu-se  natura comerciala a litigiului.
Tribunalul Comercial examinand cu prioritate, prin prisma disp. art.137 c.pr.civ., exceptia de tardivitate a recursului, invocata de  intimata parata SC S A C SRL, constata ca este neintemeiata.
La data de 09.05.2008, recurenta SC "P 2003" SRL a declarat recurs impotriva sentintei  nr. 2575 din 30.04.2008.
Potrivit  disp. art. 303/ 1-2 C.pr.civ. recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntru termenului de recurs.
Termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea hotararii, chiar daca recursul s-a facut mai inainte.
Prin aceasta dispozitie legala , cuprinsa in alin.2, legiuitorul a cautat sa protejeze partea care , diligenta  fiind, nu a asteptat comunicarea hotararii si a declarat recurs. In eventualitatea in care acesta ar fi fost pus gresit i s-a mai pus la dispozitie un termen care curge de la comunicarea cererii de recurs.
 In acest sens sunt si dispozitiile art. 102 ind.1 C.pr.civ. potrivit cu care , termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura, daca legea nu dispune altfel.
 Intr-adevar, astfel cum sustine intimata, dispozitiile art. 301 C.pr. civ. prevad ca art.284 alin.2 si 4 se aplica in mod corespunzator, insa in conditiile in care printr-o dispozitie expresa referitoare la judecata recursului se deroga de la una din cele prevazute de art. 284 al.2,4 referitoare la judecata apelului.
Aceste din urma dispozitii devin inaplicabile intrucat art. 303 alin.2 prevede o astfel de derogare.
 Examinand in fond recursul prin prisma criticilor invocate, Tribunalul Comercial constata ca este nefondat.
Motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul nu au fost incadrate in drept, insa recursul nu este nul, intrucat conform disp. art. 306 alin.3, dezvoltarea lor permite incadrarea in disp. art. 304 pct.9 C.pr.civ.
Prima critica referitoare la retinerea in mod nelegal a raportului de prepusenie al intimatului N A fata de comitentul SC P 2003 SRL, este neintemeiata.
Din probatoriul administrat in cauza la instanta de fond, tribunalul comercial a retinut ca intre recurenta si intimata SC S A C SRL  s-a incheiat un contract de prestari servicii in data de 22.08.2006, prin   care recurenta a preluat in subantrepriza , executarea unor lucrari de constructii, detaliate in contractul de la fila 4 .
Pentru executarea lucrarilor intimata SC"  S A C  SRL,  prin inscrisul de la fila 7, precizeaza ca a pus la dispozitia recurentei o schela metalica.
Aceasta sustinere se coroboreaza cu intampinarea formulata de recurenta reclamanta care precizeaza ca la data preluarii lucrarilor de reparatii la cladire, lucrarea era deja inceputa , iar schela era montata.
La data de 25.08.2006, intimatul- parat A N a preluat componentele schelei metalice sub semnatura personala, cat si cu procesul verbal de la fila 12 in care acelasi intimat indica componentele schelei ramase nerestituite si se obliga sa le predea pana la data de 22.01.2007, sub conditia achitarii de catre S I, asociat unic al SC"  S A C  SRL a sumei de 14.000.000 lei.
Urmare unor neintelegeri intervenite intre partile contractante legate de plata drepturilor banesti , rezultate din lucrarile subcontractate , martorii audiati in cauza la instanta de fond au declarat ca  dupa cca 2 saptamani de la inceperea lucrarilor, din dispozitia lui C D , o parte din schela a fost demontata de NA impreuna cu alti lucratori si a fost dusa in cartierul T la domiciliul lui P N.
In mod legal si temeinic instanta a retinut in cauza, incidenta disp. art.1000 al.3 C. Civ., privind raspunderea in calitate de comitent a recurentei  parate pentru fapta prepusului sau intimatul N A si implicit obligarea in solidar a acestora la restituirea elementelor de schela solicitate de reclamanta sau a contravalorii acestora precum si la acoperirea daunelor interese.
Potrivit art.1000 alin.3 C. C iv. comitentii raspund de prejudiciul cauzat de prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat.
Ceea este definitoriu pentru calitatile de comitent si prepus este existenta unui raport de subordonare, care isi are temeiul in imprejurarea, ca pe baza acordului dintre ele, o persoana fizica sau juridica a incredintat unei persoane fizice o anumita insarcinare.
Din aceasta incredintare  conventionala decurge posibilitatea pentru prima persoana denumita comitent  de a da instructiuni, de a directiona, de a indruma si controla activitatea celeilalte persoane denumita prepus, aceasta din urma avand obligatia de a urma indrumarile si directivele primite.
Esential pentru nasterea raportului de prepusenie este existenta raportului de subordonare si nu un contract de munca incheiat in forma scrisa. Contractul individual de munca este  un act juridic consensual (solo consensu), deoarece el se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, manifestarea lor de vointa neinsotita de niciun fel de forma, fiind suficienta pentru formarea valabila a contractului.
Intr-adevar , legislatia actuala- art. 16 din C. Muncii, cuprinde o limitare a acestui caracter impunand incheierea in forma scrisa. Dar , prin aceasta dispozitie, contractul nu se transforma intr-un contract solemn, forma scrisa fiind reglementata numai in interesul partilor( si nu fata de terti), ad probationem si nu ad validitatem.
Daca partile inteleg sa insoteasca manifestarea de vointa de un inscris in care  o consemneaza, o fac  nu pentru a da validitate contractului de munca ci pentru a-si asigura un mijloc de proba numai in ceea ce priveste drepturile si obligatiile  reciproce ale acestora.
Raportul juridic dintre recurenta si intimatul N A are la baza conventia verbala prin care persoana juridica l-a desemnat ca sef de lucrare si in acest fel s-a creat implicit  si un raport de subordonare, indrumare si control asupra activitatii desfasurate de acesta in folosul recurentei,  caracteristicii de fapt care au dat nastere unui raport de prepusenie in sensul art. 1000 alin.3 C.Civ.
In consecinta, in mod legal instanta de fond a retinut si  incidenta disp. art. 480 si 998 C.Civ.
Din probatoriul administrat in cauza s-a retinut ca intimatul Nicolae Alexandru, la cererea lui C D a demontat schela metalica pusa la dispozitia acestora de intimata  pentru efectuarea lucrarilor de reparatii  si a fost depozitata la domiciliul lui P N. S-a retinut ca o parte din elementele componente au fost recuperate si au ramas nerestituite, cele indicate de intimata- reclamanta in cererea introductiva, bunuri recunoscute si de  N A in procesul verbal de la fila 12.
De asemenea C D a confirmat lui PN ca bunurile sunt proprietatea lui S I, patronul SC S A C  SRL , insa a dispus acestuia sa nu i le restituie intrucat ii datoreaza o suma de bani.
In acest fel , recurenta a dispus asupra bunurilor care nu-i apartineau si a ingradit astfel exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate al intimatei, incalcand disp. art 480 c.civ. 
In mod legal si temeinic judecatoria a obligat in solidar recurenta si intimatul N A conform art. art 1003 c.civ.  la restituirea in natura a bunurilor sau a contravalorii acestora conform raportului de expertiza .
Instanta de fond a dispus de asemenea si obligarea acestora in solidar la plata sumei de 2106 lei, daune interese , reprezentand contravaloarea prejudiciului suferit de intimata care a fost determinata sa-si confectioneze in completarea schelei metalice o schela din lemn necesara pentru continuarea lucrarilor.
Trimiterea la disp.art. 998 C.civ.facuta de instanta in fundamentarea acestui capat de cerere este legala.
Despagubirile pentru repararea prejudiciului cauzat de lipsa de folosinta a bunurilor reprezinta un capat de cerere subsidiar actiunii in revendicare  si deplin intemeiat daca se face dovada prejudiciului suferit de proprietar pe toata durata lipsei de folosinta. Or,  din probatoriul administrat in cauza s-a stabilit cu certitudine ca intimata a fost lipsita de folosinta unor componente semnificative ale schelei metalice, fapt care a impiedicat-o sa isi indeplineasca obligatiile contractate. In raportul de expertiza schela confectionata din lemn a fost evaluata la suma  de 2106 lei , suma care nu a fost contestata de recurenta  reclamanta.
 Sustinerile recurentei, in cadrul primei critici , referitoare la faptul ca declaratiile date de parti si martori in faza de urmarire penala sunt probe extrajudiciare si prin urmare fara relevanta juridica pentru ca nu au fost administrate nemijlocit in fata instantei de judecata, si implicit nu fac dovada calitatii de angajat a lui Nicolae Alexandru,vor fi inlaturate ca netemeinice.
La termenul de judecata din 6.06.2007 , termen la care s-au propus probele, recurenta prezenta prin reprezentantul legal - C D nu s-a opus cererii intimatei - reclamante SC" S A C  SRL de a se depune declaratiile date in dosarul de urmarire penala nr. 6206/P/2006.
Critica referitoare la  admisibilitatea cererii reconventionale este de asemenea nefondata. 
Sustine recurenta ca instanta a aplicat gresit dispozitiile art. 1169 C.civ. deoarece parata a facut dovada cu inscrisuri ca valoarea totala a lucrarilor de executat la fatada costructiei este de 25.000 lei , valoare care a fost insusita si de reclamanta la incheierea contractului, din care s-au executat partial lucrari in valoare de 10411,76 lei. Simplul fapt al nerecunoasterii de catre reclamanta- intimata a devizului de lucrari nu este o dovada a retinerii sumei de 1400 lei considerata de aceasta a fi datorata.
Solutia pronuntata de instanta de fond cu privire la admiterea in parte a cererii reconventionale numai pentru suma de 1400 lei - contravaloarea lucrarilor efectuate , este legala si temeinica.
Singurul mijloc de proba in sustinerea cererii reconventionale depus de recurenta- parata la instanta de fond este inscrisul de la fila 23 intitulat " deviz oferta " care nu poarta  nicio data , pentru a se putea stabili daca a fost  incheiat concomitent cu incheierea contractului de prestari servicii din 22.08.2006, sau la o  data anterioara,  nu face referire la locul unde s-au efectuat eventuale lucrarii, nu este semnat de intimata, nu se coroboreaza cu niciun alt mijloc de proba .
Atat la instanta de fond cat si prin intampinarea depusa in recurs  intimata SC S AC SRL  a contestat valoarea lucrarilor trecute in deviz si a recunoscut lucrari efectuate numai pana la suma de 14.000 lei .
S-a retinut din probatoriul administrat in cauza ca la data incheierii contractului de pretari servicii din 22.08.2006, intimata a platit in avans suma de 4.000 lei.
De asemenea in raportul de expertiza, efectuat in cauza  s-a retinut ca nu au fost identificate alte documente din care sa rezulte cantitatile de lucrari care au facut obiectul negocierii sau pretul manoperei.
Verificand cererile de probatorii ale recurentei - parate se constata ca aceasta nu a propus nici un alt mijloc de proba in sustinerea cererii reconventionale, iar la termenul din data de 23.04.2008 la care instanta a pus in dezbaterea partilor raportul de expertiza contabila, recurenta parata prin reprezentantul legal - C D , prezent personal, nu a formulat obiectiuni.
 Pentru aceste considerente in temeiul dispozitiilor  art. 137 C.pr.civ. coroborat cu art. 312 C.pr.civ. , tribunalul comercial  a respins exceptia tardivitatii recursului,  si a  respins recursul ca nefondat.