Nulitatea hotararii AGEA

Nulitatea hotararii AGEA . Restrictionarea accesului actionarilor la documentele societatii exclusiv cu ocazia adunarii generale a actionarilor. Conditionarea cesiunii actiunilor catre persoane care nu sunt actionari de aprobarea adunarii extraordinare a actionarilor.

Daca art.135 din Legea 31/1990 lasa societatii o marja de apreciere in exercitarea dreptului de control al actionarilor in sensul existentei unor clauze in actul constitutiv, care sa prevada posibilitatea exercitarii acestui drept, limitele de exercitare (in vederea limitarii eventualelor abuzuri ce ar rezulta din exercitarea frecventa a dreptului de control, care ar impiedica administratorii in indeplinirea atributiilor lor, legea limiteaza posibilitatea de exercitare a dreptului de control, cel mult de doua ori in cursul unui exercitiu financiar), precum si documentele sau tipurile de documente ale societatii la care actionarii au acces in acest scop, aceasta facultate nu poate fi interpretata ca acordand societatii puterea discretionara de a exclude complet pe actionari de la exercitarea acestui drept intre sedintele Adunarilor Generale.

Modificarea adusa actului constitutiv in sensul ca:"Cesiunea actiunilor catre persoane care nu sunt actionari se face numai cu aprobarea  adunarii generale extraordinare a actionarilor" contravine principiului potrivit caruia actiunile sunt liber cesibile.
Societatile pe actiuni sunt societati de capitaluri, iar in cadrul acestora Legea nr. 31/1990 (art. 98) consacra principiul  liberei circulatii a actiunilor. Mai mult, transmisibilitatea sau cesibilitatea sunt trasaturile distinctive ale actiuni care disting aceste titluri de credit de partile sociale si care constituie fundamentul distinctiei intre societatile de capitaluri  si societatile de persoane.
 Sentinta nr. 26/CC/2006 a Tribunalului Comercial Arges,ramasa definitiva prin decizia nr. 95/AC/2006 a Curtii de Apel Pitesti si irevocabila prin decizia 1316/2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Prin cererea formulata si inregistrata pe rolul Tribunalului Comercial Arges sub nr.  182/COM/2006, reclamantul S P a chemat in judecata pe parata SC M CF SA Pitesti, solicitand instantei ca, prin hotararea ce va pronunta sa dispuna in principal, anularea integrala a hotararii nr. 7/24.12.2005, hotarare ce s-a luat in cadrul Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor SC M CF SA in data de 24.12.2005, publicata in Monitorul Oficial nr. 461/10.02.2006, iar in subsidiar, daca se va considera ca nu exista motive care sa conduca la anularea in intregime a hotararii nr. 7/24.12.2005, anularea in parte a acestei hotarari, in masura in care deciziile adoptate contravin dispozitiilor imperative ale Legii nr. 31/1990, cu obligarea paratei la plata tuturor cheltuielilor ocazionate de prezentul litigiu.
In motivarea actiunii, legal timbrata, reclamantul a aratat ca nulitatea integrala a hotararilor este sustinuta de urmatoarele motive:
1.Hotararea  a fost luata cu nerespectarea formalitatilor de convocare prevazute de actul constitutiv al societatii parate.
Astfel, potrivit art.14 alin. 3 din contractul de societate si statut, asa cum a fost modificat prin actul aditional autentificat sub nr. 3119/11.10.1999, "adunarea generala va fi convocata de Consiliul de administratie, la cererea actionarilor care detin actiuni reprezentand  cel putin 10% din capitalul social total, la cererea cenzorilor, la cererea lichidatorilor, iar in cazul declansarii procedurii si lichidarii judiciare si a falimentului, de catre administratorul judiciar", iar din cuprinsul hotararii nu rezulta ca s-ar fi respectat aceasta cerinta, astfel incat, lipsind cererea expresa a oricareia dintre persoanele mentionate in dispozitia de mai sus, in sensul convocarii unei AGEA cu ordinea de zi respectiva, s-au incalcat conditiile imperative privitoare la convocare prevazute de contractul  de societate si statut, hotararea nr. 7 din 24.12.2005 fiind lovita de sanctiunea nulitatii.
2.Hotararea  a fost luata cu un cvorum si majoritati mai mici decat cele cerute de actul constitutiv si Legea nr. 31/1990.
Astfel, in ceea ce priveste cvorumul si majoritatea ce trebuie intrunite pentru ca o hotarare sa fie valabila, atat Legea nr. 31/1990 (art. 115), cat si statutul si contractul de societate (art.15 alin.4) prevad ca, pentru valabilitatea deliberarilor adunarii extraordinare sunt necesare:
- la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentand 3 din capitalul social iar hotararile vor fi luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social;
- la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin 1/3 din capitalul social".
In speta, reclamantul sustine ca, avand in vedere ca nr. total de actiuni este de 280.920, prezenta a 3 la prima convocare reprezenta 210.690 actiuni, iar majoritatea in baza careia hotararea era valabila trebuia sa fie de cel putin 140.460 actiuni, reprezentand 50% din totalul de actiuni.
Reclamantul sustine ca, desi in cuprinsul hotararii se mentioneaza ca "actionarii s-au intrunit la a doua convocare, in sedinta adunarii generale extraordinare din date de 24.12.2005", in fapt, nu este cea de-a doua convocare, intrucat lipseste procesul-verbal de constatare a primei convocari, in conformitate cu dispozitiile art.131 din Legea nr. 31/1990 care sa ateste indeplinirea formalitatilor de convocare, data si locul adunarii generale, asociatii prezenti, numarul partilor sociale, dezbaterile in rezumat si hotararile luate, iar simpla mentionare in inscrisul  intitulat hotarare AGEA nr. 7/24.12.2005  a faptului ca "actionarii s-au intrunit la a doua convocare" nu inseamna ca lipsa procesului-verbal este acoperita.
In aceste conditii, alegerea datei de 23.12.2005 (doua zile inainte de craciun) si a orei 20,00 seara  a fost facuta numai cu scopul ca hotararile AGEA sa se ia de fapt la a doua convocare (24.12.2005, ora 10,00 dimineata), mizandu-se pe lipsa  cvorumului de 3 necesar pentru adoptarea unei hotarari valabile la prima convocare.
Reclamantul a sustinut in subsidiar anularea partiala a Hotararii AGEA din 24.12.2005, respectiv a urmatoarelor modificari aduse actului constitutiv:
1.Modificarea adusa actului  constitutiv prin art. 10.3 (2):" Participarea  actionarilor la actele de conducere si de decizie ale  societatii ca si accesul lor la documentele acesteia se face exclusiv cu ocazia adunarii generale a actionarilor potrivit legii si a prezentului Act constitutiv".
Reclamantul a aratat ca aceasta prevedere care restrictioneaza accesul actionarilor la documentele societatii  (acesta facandu-se numai cu ocazia adunarii generale a actionarilor) contravine principiului prevazut de art. 135 coroborat cu art. 8 lit. i din Legea nr. 31/1900, care consacra dreptul de informare al actionarilor si intre sedintele adunarilor generale, astfel incat aceasta modificare trebuie sa fie anulata ca incalcand normele imperative ale Legii nr. 31/1990.
2.Modificarea adusa actului constitutiv prin art. 12.2 (1):"Cesiunea actiunilor catre persoane care nu sunt actionari se face numai cu aprobarea  adunarii generale extraordinare a actionarilor".
Cu privire la aceasta clauza, reclamantul considera ca reprezinta o interdictie de vanzare generala, stabilita pe o durata nedeterminata, sanctiunea ce trebuie aplicata fiind nulitatea, intrucat, ca regula clauzele de inalienabilitate conventionala a bunurilor sunt lovite de nulitate deoarece contravin principiului liberei circulatii a bunurilor (art.1310 coroborat cu art. 475 C. civ.) si dreptul proprietarului de a dispune liber si absolut de bunul sau (art.480 C. civ.), drept garantat si de Constitutie ( art. 44), ele putand fi recunoscute ca valabile numai daca de justifica printr-un interes serios si legitim si numai daca au  caracter temporar.
In plus, in cadrul societatilor pe actiuni (care sunt societati de capitaluri si nu societati de persoane) Legea nr. 31/1900 (art. 98) consacra principiul  liberei circulatii a actiunilor. Or, cum nu se poate vorbi de caracterul intuituu personae la o societate pe actiuni, cum este parata, este neindoielnic ca interdictia de instrainare a actiunilor in lipsa acordului AGA este nelegala, abuziva, astfel incat aceasta este lovita de sanctiunea nulitatii.
3.Modificarea adusa actului constitutiv prin art. 2 ultima teza "In cazul in care pretul de vanzare este mai mic decat cel prevazut in oferta de vanzare, societatea va dobandi actiunile instrainate la valoarea lor nominala si le va anula in conditiile legii".
Reclamantul sustine ca, in vederea exercitarii dreptului de preemtiune al actionarilor la cesiunea  actiunilor  societatii catre terti, actionarul vanzator trebuie sa inregistreze la consiliul de administratie al societatii o oferta de vanzare, pretul stabilit in aceasta oferta fiind pretul minim la care actionarul vanzator va putea cesiona (dupa implinirea termenului de  exercitare a acestui drept de preemtiune) actiunile sale catre terti. Reclamantul considera ca, in aceste conditii, prevederea din actul constitutiv care sanctioneaza instrainarea actiunilor  cu nerespectarea dreptului de preemtiune al actionarilor societatii acesteia prin dobandirea de catre societate a actiunilor care fac obiectul unei astfel de cesiuni nu este legala, intrucat o astfel de sanctiune echivaleaza practic cu excluderea  actionarului vanzator din societate.
Or, conform Legii nr. 31/1990 sanctiunea excluderii se aplica in general doar in cazul asociatilor din strainatate in nume colectiv, in comandita simpla, cu raspundere limitata si actionarilor comanditati in societatea in comandita pe actiuni (in cazurile prevazute de art. 222 si/sau in cele prevazute in actul constitutiv al unor astfel de societati), dar nu si in cazul societatilor pe actiuni.
Un alt argument adus de reclamant in sensul imposibilitatii excluderii actionarului unei societati pe actiuni il constituie prevederea cuprinsa in art. 100 din Legea nr. 31/1990 care instituie posibilitatea excluderii actionarului in mod indirect, ca sanctiune, insa doar in cazul in  care acesta nu a facut plata varsamitelor datorate in termenele prevazute de lege pentru actiunile subscrise.
4.Modificarea adusa  actului constitutiv prin art. 12.4: " tertul cesionar va deveni proprietar  de la data depunerii certificatului fiscal din care sa rezulte inexistenta datoriilor la bugetul de stat. Existenta datoriilor da dreptul societatii de a dobandi respectivele actiuni la valoarea nominala si de a le anula in conditiile legii".
Ca si in cazul sanctiunii excluderii pentru nerespectarea de catre actionarul vanzator a dreptului de preemtiune al actionarilor societatii, la cesiunea actiunilor catre terti, reclamantul considera ca aceasta prevedere a actului constitutiv este nula pentru aceleasi motive.
5. Modificarea adusa actului constitutiv prin art. 17.1: "Exercitiul atributiilor mentionate la literele b,c,f,d,g,si j va fi delegat consiliului de  administratie sau administratorului unic prin prezentul act constitutiv sau prin hotarare a adunarii  generale extraordinare".
Reclamantul sustine ca art.114 din legea nr. 31/1990 stabileste limitativ situatiile in care consiliului de administratie sau administratorului unic i se pot delega anumite atributii, iar punctul d, referitor la "infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica" nu este inclus pe lista  acelor atributii ce pot fi delegate consiliului de administratie.
Intrucat reglementarea  din art. 114 are un caracter exceptional, ea reprezentand o derogare de la principiul specializarii activitatii organelor societatii pe actiuni, aceasta este de stricta interpretare, iar actul constitutiv sau adunarea generala nu poate  delega consiliului de administratie alte atributii decat cele mentionate in art. 114.
6.Modificarea adusa actului constitutiv prin art. 18 alin. 4: "Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare a actionarilor, la prima convocare este necesara prezenta actionarilor reprezentand minim 60% din capitalul social".
Reclamantul sustine ca Legea nr. 31/1990 (art. 115) stabileste pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare cerintele unui cvorum minim, respectiv prezenta actionarilor reprezentand 3 din capitalul social pentru prima convocare, iar prin actul constitutiv se poate deroga de la pragul de cvorum prevazut de lege numai in sensul cresterii acestuia, nu si in vederea scaderii lui.
In drept,  actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.
Parata SC METABET CF SA a formulat intampinare invocand exceptia tardivitatii introducerii actiunii, iar pe fond solicitand respingerea actiunii, ca neintemeiata.
Parata a sustinut ca in data de 24.12.2005 a avut loc a doua convocare Adunarea Generala Extraordinara  a Actionarilor SC M CF SA la locul si ora prevazute in convocator. In urma acestei sedinte, s-a adoptat o hotarare care in data de 27.12.2005 a fost depusa la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Arges spre a fi mentionata in registru si spre a fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, in conformitate cu dispozitiile art.131(4) din Legea nr.31/1990, iar in data de 30.01.2006 aceasta hotarare a fost publicata in partea a IV-a a Monitorului Oficial nr. 317 asa cum reiese din copia anexata.
Parata sustine exceptia tardivitatii introducerii actiunii, avand in vedere faptul ca prin punctul III din actiunea intentata de reclamant se solicita constatarea nulitatii relative a Hotararii AGEA din 24.12.2005 si ca cererea fost introdusa dupa mai mult de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial a Hotararii AGEA, in contradictie cu dispozitiile art. 132 (2) din Legea nr. 31/1990.
Pe fondul cauzei, parata a sustinut,  referitor la motivul privind convocarea AGEA fara respectarea formalitatilor cerute de Actul constitutiv si de lege, ca in conformitate cu dispozitiile art. 113 lit. m din Legea nr. 31/1990, AGEA se intruneste ori de cate ori este nevoie pentru a se lua o hotarare pentru oricare modificare a Actului constitutiv sau orice alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare, iar in cadrul AGEA din 12.10.2005 s-a hotarat sa se elaboreze un nou Act constitutiv al societatii, urmand ca mai apoi sa fie supus aprobarii AGEA, astfel incat aceasta convocare a fost facuta in baza Legii nr. 31/1990 si in baza hotararii AGEA nr. 5/12.10.2005.
Cu privire la respectarea conditiilor de cvorum si majoritate cerute de Legea nr. 31/1990 si de Actul constitutiv, parata a aratat ca a depus copie de pe listele de prezenta de la cele doua convocari, precum si copie de pe procesele-verbale intocmite cu ocazia acestora din care reiese fara echivoc ca sustinerile reclamantului sunt neintemeiate.
In ceea ce priveste  motivele privitoare la ora si data intrunirii AGEA parata a aratat ca nici un text legal  nu prevede ora si data la care trebuie tinuta o adunare generala a actionarilor.
In cauza a fost solicitata, incuviintata si administrata proba cu inscrisuri, fiind depuse la dosarul cauzei copii xerox de pe urmatoarele inscrisuri: hotararea nr. 7/24.12.2005, M.Of. nr. 461/10.02.2006 in care a fost publicata hotararea nr. 7/24.12.2005, adresa nr. 13244/05.12.2005 reprezentand convocarea AGEA pentru 23.12.2005 (ora 20,00), respectiv 24.12.2005 (ora 10,00), statutul si contractul de societate, actul aditional autentificat sub nr. 3119/11.10.1999, hotararea nr. 5/12.10.2005, certificat de inregistrare mentiuni eliberat de catre Oficiul Registrului Comertului, Situatia prezentei actionarilor din data de 23.12.2005, proces-verbal incheiat in 23.12.2005, Situatia prezentei actionarilor in data de 24.12.2005, proces-verbal din 24.12.2005, Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a, nr. 317/30.01.2006.
La termenul din 03.07.2006, deliberand cu prioritate asupra exceptiei tardivitatii invocate de parata prin intampinare, astfel cum cer dispozitiile art. 137 alin. 1 C.pr.civ, instanta a retinut ca aceasta este intemeiata numai in parte, referitor la motivele de nulitate relativa invocate, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 132 alin.2 din Legea nr. 31/1990 hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.
Potrivit art.132 alin.3 cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata si de orice persoana interesata.
Din textele mai sus mentionate, rezulta ca reclamantul putea invoca motive de nulitate relativa a acestei hotarari in termen de 15 zile de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial.
In cauza, hotararea nr. 7/24.12.2005 a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 317/30.01.2006 (fila 81), astfel incat, sub aspectul motivelor de nulitate relativa, actiunea introdusa la 24.02.2006 apare ca fiind tardiv formulata.
Nu poate fi retinuta apararea reclamantului care arata ca a calculat acest termen  de la data publicarii in Monitorul Oficial nr. 461/10.02.2006 (fila 22) a actului aditional care a fost intocmit in baza Hotararii nr. 7/24.12.2005, intrucat dispozitiile art. 132 alin. 2 din legea nr. 31/1990 sunt clare sub aspectul momentului la care acest termen incepe sa curga, acesta fiind publicarea  in Monitorul Oficial a hotararii, iar nu a actului aditional intocmit in baza acestei hotarari.
In ceea ce priveste motivele de nulitate absoluta invocate de reclamant, instanta apreciaza insa ca actiunea este formulata cu respectarea dispozitiilor art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, potrivit caruia intr-un astfel de caz actiunea poate fi introdusa oricand.
In consecinta, deliberand asupra fondului cauzei, instanta urmeaza sa analizeze fiecare motiv in parte, analizand pe fond numai motivele de nulitate absoluta si urmand sa respinga ca tardiv formulate motivele de nulitate relativa invocate.
Analizand motivele invocate de reclamant in raport de actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Motivele de nulitate totala a hotararii invocate in capatul principal de cerere, desi sunt motive de nulitate absoluta, putand fi invocate oricand sunt neintemeiate, pentru urmatoarele considerente:
1. Primul motiv de nulitate, referitor la nerespectarea formalitatilor de convocare prevazute de actul constitutiv al societatii parate este neintemeiat, din textul convocatorului aflat la fila 17 rezultand ca AGEA a fost convocata de catre Consiliul de administratie al SC M CF SA, convocarea avandu-si temeiul in Hotararea AGEA a SC M CF SA nr. 5/12.10.2005 prin care s-a  aprobat de catre adunarea generala ca in termen de 45 zile de la adoptarea acestei hotarari sa se elaboreze si sa se supuna aprobarii AGA extraordinara un  nou act constitutiv al SC M CF SA.
Intrucat actionarii care au adoptat Hotararea AGEA nr. 5/12.10.2005 depaseau 10% din capitalul social  total, iar acestia au hotarat intrunirea in termen de 45 zile a unei noi AGEA care sa aprobe modificarea actului constitutiv al societatii, instanta apreciaza ca aceasta imprejurare este asimilabila tezei art. 14 alin. 3 din actul constitutiv al societatii potrivit caruia"adunarea generala va fi convocata de Consiliul de administratie, la cererea actionarilor care detin actiuni reprezentand  cel putin10% din capitalul social total, la cererea cenzorilor, la cererea lichidatorilor; in cazul declansarii procedurii si lichidarii judiciare si a falimentului, de catre administratorul judiciar" si ca ar fi un formalism excesiv, o data ce acest lucru a fost stabilit printr-o  AGEA anterioara, sa se solicite o noua cerere expresa a  actionarilor detinand 10% din capitalul social.
2. Este de asemenea nefondat motivul al doilea din capatul principal referitor la adoptarea hotararii cu cvorum si majoritatea mai mici decat cele avute de actul constitutiv si Legea nr. 31/1990, desi si acesta este un motiv de nulitate absoluta ce poate fi invocat oricand.
Hotararea  a fost luata cu un cvorum si majoritati mai mici decat cele cerute de actul constitutiv si Legea nr. 31/1990.
In ceea ce priveste cvorumul si majoritatea ce trebuie intrunite pentru ca o hotarare sa fie valabila, atat Legea nr. 31/1990 (art. 115), cat si statutul si contractul de societate (art.15 alin.4) dispun urmatoarele:
"Pentru valabilitatea deliberarilor adunarii extraordinare sunt necesare:
- la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentand 3 din capitalul social iar hotararile vor fi luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social;
- la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin 1/3 din capitalul social".
In speta, in cuprinsul hotararii se mentioneaza ca "actionarii s-au intrunit la a doua convocare, in sedinta adunarii generale extraordinare din data de 24.12.2005".
Sustinerile reclamantului potrivit caruia in fapt, nu este cea de-a doua convocare, intrucat lipseste procesul-verbal de constatare a primei convocari, in conformitate cu dispozitiile art.131 din Legea nr. 31/1990, nu au un suport real, intrucat, la filele 77-78 au fost depuse lista de prezenta si procesul-verbal al sedintei AGEA din 23.12.2005, in care se  arata ca  participarea la sedinta AGA extraordinara a fost urmatoarea: din cele  280920 actiuni, la sedinta au participat actionari  ce reprezinta 177072 actiuni, totalizand un procent de 0,63%  din capitalul social total al SC M CF SA. S-a constatat astfel ca Adunarea nu este statutara, neindeplinind conditiile de cvorum prevazute de Legea nr. 31/1990 si actul constitutiv si s-a stabilit ca Adunarea se va intruni in data de 24.12.2005, ora 10, pentru aceeasi ordine de zi conform convocarii.
In aceste conditii, cvorumul si majoritatea cu care a fost adoptata Hotararea AGEA nr. 7/24.12.2005 sunt in mod corect raportate la cea de a doua intrunire a AGEA, fiind intrunite conditiile actului constitutiv pentru aceasta ipoteza.
Instanta nu poate, de asemenea, retine ca un motiv de nulitate a Hotararii plasarea ei intr-un context temporal anume, fie el si acela al ajunului sarbatorilor de iarna, intrucat legea nu prevede vreo astfel de limitare si nici vreo sanctiune pentru hotararea adoptata in astfel de zile, care, de altfel, sunt zile lucratoare.
Pentru aceste motive, capatul principal de cerere privind anularea integrala a Hotararii nr. 7/24.12.2005 a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor SC M CF SA  urmeaza a fi respins.
Sunt insa, partial fondate motivele invocate in capatul subsidiar de cerere privind anularea in parte a Hotararii AGEA, dupa cum urmeaza:
 1.Modificarea adusa actului  constitutiv la art. 10.3., teza a 2-a  in sensul ca:" Participarea  actionarilor la actele de conducere si de decizie ale  societatii ca si accesul lor la documentele acesteia se face exclusiv cu ocazia adunarii generale a actionarilor potrivit legii si a prezentului Act constitutiv" contravine principiului prevazut de art. 135 coroborat cu art. 8 lit. i din Legea nr. 31/1990.
Astfel, potrivit art.135  din Legea nr. 31/1990, intre sedintele adunarilor generale, cel mult de doua ori in cursul unui exercitiu financiar, actionarii au dreptul de a se informa asupra gestiunii societatii, consultand documentele prevazute in actul constitutiv, in conformitate cu art.8 lit.i). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe acestea. In urma consultarii actionarii vor putea sesiza, in scris, consiliul de administratie, care va trebui sa le raspunda tot in scris, in termen de 15 zile de la inregistrarea sesizarii.
In temeiul acestor norme legale, actionarii societatii-minoritari sau majoritari, legea nefacand distinctie - dobandesc un drept direct de control asupra gestiunii societatii, drept care se alatura, dar nu inlocuieste, controlul indirect, exercitat  prin intermediul cenzorilor societatii.
Dreptul de control acordat unei minoritati de actionari izvoraste din preocuparea de a permite acesteia sa contrabalanseze puterea administratorilor si a majoritatii actionarilor. In acest fel, exista un control si o frana impotriva exceselor majoritatii, ceea ce poate avea o influenta benefica asupra societatii.
Daca art.135 din Legea 31/1990 lasa societatii o marja de apreciere in exercitarea dreptului de control al actionarilor in sensul existentei unor clauze in actul constitutiv, care sa prevada posibilitatea exercitarii acestui drept, limitele de exercitare (in vederea limitarii eventualelor abuzuri ce ar rezulta din exercitarea frecventa a dreptului de control, care ar impiedica administratorii in indeplinirea atributiilor lor, legea limiteaza posibilitatea de exercitare a dreptului de control, cel mult de doua ori in cursul unui exercitiu financiar), precum si documentele sau tipurile de documente ale societatii la care actionarii au acces in acest scop, aceasta facultate nu poate fi interpretata ca acordand societatii puterea discretionara de a exclude complet pe actionari de la exercitarea acestui drept intre sedintele Adunarilor Generale.
Din interpretarea teleologica si gramaticala  a art.135 rezulta caracterul imperativ al acestei norme, dreptul actionarilor de a se informa asupra gestiunii societatii fiind recunoscut expres, dupa cum rezulta din chiar ipoteza acestei norme juridice, si "intre sedintele Adunarilor Generale", aceasta dispozitie neputand fi neutralizata prin dispozitiile actului constitutiv. Daca s-ar admite ca o astfel de modalitate de informare poate avea loc exclusiv cu ocazia adunarii generale a actionarilor, ar insemna sa i se nege art.135 insasi ipoteza de reglementare, textul sau referindu-se tocmai la perioada situata "intre sedintele Adunarilor Generale", dupa cum rezulta din chiar analiza structurii acestei norme juridice si din situarea  acestor cuvinte chiar in introducerea textului.
Instanta apreciaza ca acest text are caracter imperativ, prin actul constitutiv neputandu-se deroga in sensul ca un astfel de drept sa fie exercitat exclusiv cu ocazia adunarii generale a actionarilor, pentru ca s-ar nega insasi ratiunea acestei reglementari. Astfel, ratiunea textului este protectia minoritatii actionarilor, iar daca s-ar admite derogarea prin actul constitutiv ar insemna ca acest text sa fie lipsit de orice eficacitate, intrucat majoritatea poate oricand sa-l inlature din actul constitutiv, prin Hotarare AGA, intrucat vointa exprimata in Adunarea Generala este vointa majoritatii.
Daca se poate admite ca participarea actionarilor la viata societatii, mai exact la "actele de conducere si de decizie ale  societatii" se poate face exclusiv cu ocazia adunarii generale a actionarilor, negarea accesului actionarilor la documentele acesteia, echivaland cu o negare a dreptului actionarilor de a se informa asupra gestiunii societatii si "intre sedintele Adunarilor Generale", ar echivala cu o vidare de continut a dreptului de control al actionarilor, de vreme ce, numai dupa o corecta informare asupra gestiunii societatii se poate asigura libertatea de vointa necesara exprimarii votului in Adunarea Generala, inducerea si mentinerea necunoasterii fiind o modalitate grava de ingradire a libertatii.
In concluzie, instanta apreciaza ca aceasta prevedere care restrictioneaza accesul actionarilor la documentele societatii  (acesta facandu-se numai cu ocazia adunarii generale a actionarilor) contravine principiului prevazut de art. 135 coroborat cu art. 8 lit. i din Legea nr. 31/1900, care consacra dreptul de informare al actionarilor si intre sedintele adunarilor generale, prevedere imperativa, astfel incat aceasta modificare aduce atingere unor norme de ordine publica, iar anularea ei poate fi ceruta oricand in conditiile art.132 alin.3 din Legea nr. 31/1990. Se impune astfel anularea acestei clauze modificatoare a art.10.3, teza a 2-a al actului constitutiv si pe cale de consecinta a punctului respectiv din Hotararea AGEA nr.7/24.12.2005
2.Modificarea adusa actului constitutiv la  art. 12.2, teza 1:"Cesiunea actiunilor catre persoane care nu sunt actionari se face numai cu aprobarea  adunarii generale extraordinare a actionarilor" contravine principiului potrivit caruia actiunile sunt liber cesibile.
Societatile pe actiuni sunt societati de capitaluri, iar in cadrul acestora Legea nr. 31/1990 (art. 98) consacra principiul  liberei circulatii a actiunilor. Mai mult, transmisibilitatea sau cesibilitatea sunt trasaturile distinctive ale actiuni care disting aceste titluri de credit de partile sociale si care constituie fundamentul distinctiei intre societatile de capitaluri  si societatile de persoane.
 Nu se poate vorbi de caracterul intuituu personae decat la societatile de persoane, astfel incat  la o societate pe actiuni, cum este parata, clauzele restrictive ale transmisibilitatii sunt admisibile numai in masura in care aduc doar restrangeri temporare ale principiului transmisibilitatii, fara sa faca total indisponibil titlul. Or, interdictia de instrainare a actiunilor in lipsa acordului AGA este una perpetua, de vreme ce il lipseste pe actionar ca individ de posibilitatea sa de a-si cesiona liber actiunile, obligandu-l sa obtina acordul majoritatii, conditie aleatorie si care depinde de imprejurari exterioare vointei titularului actiunilor in cauza, aducand atingere dreptului sau intangibil de a dispune de aceste actiuni, consacrat de art.91 din Legea nr. 31/1990 si transformand astfel respectiva societate pe actiuni intr-o societate intuituu personae.
Tocmai pentru a proteja aceasta libera transmisibilitate a actiunilor, legiuitorul a prevazut, in art. 134   din  Legea nr. 31/1990 dreptul actionarului de a se retrage din societate daca se schimba forma societatii, avand in vedere ca, printr-o astfel de schimbare a formei societatii dreptul sau de a-si cesiona liber actiunile ar fi ingradit. Or, chiar daca in cauza nu s-a hotarat schimbarea formei societatii, conditionarea cesiunii actiunilor catre persoane care nu sunt actionari de aprobarea  adunarii generale extraordinare a actionarilor are, asupra dreptului actionarului de a-si cesiona liber actiunile acelasi efect.
De altfel, chiar modul de introducere a acestei clauze, printr-o modificare a actului constitutiv, care reprezinta numai vointa majoritatii, neaga dreptul actionarului minoritar de a-si proteja dreptul sau, care este un drept individual, iar nu colectiv, la instrainarea actiunilor sale, aducandu-se astfel atingere chiar atributelor dreptului de proprietate consacrat de art.1 din Protocolul 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului (in a carui aplicare titlurile de credit au fost considerate ca bunuri in sensul Conventiei), de art.44 din Constitutie si de art.480 Cod civil.
Asupra sanctiunii unei astfel de dispozitii, instanta apreciaza ca aceasta clauza este lovita de sanctiunea nulitatii absolute, intrucat contravine unor principii imperative, astfel incat poate fi invocata oricand.
In consecinta si acest punct al Hotararii AGEA urmeaza a fi anulat.
3.Modificarea adusa actului constitutiv prin art. 12.2, ultima teza "In cazul in care pretul de vanzare este mai mic decat cel prevazut in oferta de vanzare, societatea va dobandi actiunile instrainate la valoarea lor nominala si le va anula in conditiile legii".
Potrivit art.98 din Legea 31/1990, dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma materiala se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor.
Actiunile, ca titluri de valoare, avand un caracter autonom, drepturile si obligatiile nascute din acest titlu sunt independente fata de actul juridic din care  s-au nascut, astfel ca dobanditorul, devenit titular al unui drept propriu, nu pierde aceasta calitate decat in conditiile Legii nr.31/1990.
Legea societatilor comerciale, prevede in art.98, sus-citat, ca "dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declaratia facuta in registrul de actiuni al emitentului, subscrisa  de cedent si de cesionar sau de mandatarul lor si prin mentiunea facuta pe actiune". Cesionarea actiunilor se realizeaza deci prin vointa partilor cedent-cesionar, si nu prin vointa unui tert, fie el si societatea comerciala.
Pe langa vointa titularului actiunii, dreptul de proprietate poate fi pierdut, in conditiile art.100 din Legea 31/1990, ca o sanctiune, anume in cazul in care actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza, situatie in care consiliul de administratie va putea decide, fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele neefectuate, fie anularea actiunilor nominative.
In cauza, modificarea actului constitutiv este straina de aceasta ipoteza, a neindeplinirii conditiei platii valorii esalonate a actiunilor.
In aceste conditii, prevederea din actul constitutiv care sanctioneaza instrainarea actiunilor  la un pret mai mic decat cel la care acestea au fost oferite in vederea dreptului de preemtiune al actionarilor societatii acesteia prin dobandirea de catre societate a actiunilor care fac obiectul unei astfel de cesiuni la valoarea lor nominala echivaleaza practic cu excluderea  actionarului vanzator din societate.
Or, conform Legii nr. 31/1990 sanctiunea excluderii se aplica doar in cazul asociatilor din societatile in nume colectiv, in comandita simpla, cu raspundere limitata si actionarilor comanditati in societatea in comandita pe actiuni (in cazurile prevazute de art. 222 si/sau in cele prevazute in actul constitutiv al unor astfel de societati), dar nu si in cazul societatilor pe actiuni, art. 100 din Legea nr. 31/1990 instituind posibilitatea excluderii actionarului in mod indirect, ca sanctiune, doar in cazul in  care acesta nu a facut plata varsamintelor datorate in termenele prevazute de lege pentru actiunile subscrise, ipoteza care nu se regaseste in modificarea adusa actului constitutiv.
Mai mult, aceasta masura echivaleaza practic cu o expropriere de fapt si cu o ingerinta in dreptul de proprietate al actionarului in interpretarea art.1 din Protocolul 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, de vreme ce actionarul se vede astfel lipsit de actiunile sale, primind in schimb doar o despagubire calculata la valoarea nominala a actiunilor. Or, prin comparatie, art. 134   din  Legea nr. 31/1990, prevazand dreptul actionarului de a se retrage din societate daca se schimba forma societatii, stabileste aceasta despagubire la valoarea medie determinata de catre un expert autorizat, prin folosirea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS).
De asemenea, dobandirea in acest mod de catre societate a propriilor actiuni contravine art. 103 din Legea 31/1990, potrivit caruia societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu, dar pe seama acestei societati, in afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel, cu respectarea dispozitiilor acestui text, respectiv:
"Autorizand dobandirea, adunarea generala extraordinara va stabili, in principal, modalitatile de dobandire , numarul maxim de actiuni ce urmeaza a fi dobandite, contravaloarea lor minima si maxima si perioada efectuarii operatiunii, care nu va putea depasi 18 luni de la data publicarii hotararii adunarii generale in M.Of., Partea a IV-a.
Valoarea  actiunilor proprii, dobandite de societate, inclusiv a celor aflate in portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris.
Se pot dobandi numai actiuni integral liberate si numai in cazul in care capitalul social subscris este integral varsat.
(_)Actiunile proprii dobandite cu incalcarea dispozitiilor prezentului articol vor fi instrainate in termen de cel mult un an de la data subscrierii lor, in modul stabilit de adunarea generala extraordinara. Cele neinstrainate in acest termen vor fi anulate, societatea fiind obligata sa reduca corespunzator capitalul social."
Asupra sanctiunii unei astfel de dispozitii, instanta apreciaza ca aceasta clauza este lovita de sanctiunea nulitatii absolute, intrucat contravine unor principii imperative, astfel incat poate fi invocata oricand, neoperand exceptia tardivitatii introducerii actiunii.
In consecinta si acest punct al Hotararii AGA urmeaza a fi anulat.
4.Modificarea adusa  actului constitutiv prin art. 12.4, ultima teza: " tertul cesionar va deveni proprietar  de la data depunerii certificatului fiscal din care sa rezulte inexistenta datoriilor la bugetul de stat. Existenta datoriilor da dreptul societatii de a dobandi respectivele actiuni la valoarea nominala si de a le anula in conditiile legii".
Ca si in cazul sanctiunii excluderii pentru nerespectarea de catre actionarul vanzator a dreptului de preemtiune al actionarilor societatii la cesiunea actiunilor catre terti si pentru aceleasi motive,  instanta apreciaza ca aceasta clauza reprezinta o ingerinta nejustificata a societatii intr-un raport care se stabileste intre cedent si cesionar, dupa cum am aratat mai sus, conform art.98 din Legea 31/1990, potrivit caruia, dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma materiala se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor.
Actiunile, ca titluri de valoare, avand un caracter autonom, drepturile si obligatiile nascute din acest titlu sunt independente fata de actul juridic din care  s-au nascut, astfel ca dobanditorul, devenit titular al unui drept propriu, nu pierde aceasta calitate decat in conditiile Legii nr.31/1990, respectiv in conditiile art.100 din Legea 31/1990, conditii neintrunite in speta.
Pentru considerentele aratate la punctul anterior, instanta apreciaza ca fiind incalcate prin aceasta clauza si dispozitiile art.103 si art.222 din Legea 31/1990.
Asupra sanctiunii unei astfel de dispozitii, instanta apreciaza ca aceasta clauza este lovita de sanctiunea nulitatii absolute, intrucat contravine unor principii imperative, astfel incat poate fi invocata oricand.
In consecinta si acest punct al Hotararii AGA urmeaza a fi anulat.
Sunt insa nefondate ultimele doua motive de nulitate partiala invocate in capatul subsidiar de cerere privind anularea in parte a Hotararii AGEA, referitoare la urmatoarele modificari aduse actului constitutiv:
5. Modificarea adusa actului constitutiv prin art. 17.1: "Exercitiul atributiilor mentionate la literele b,c,f,d,g,si j va fi delegat consiliului de  administratie sau administratorului unic prin prezentul act constitutiv sau prin hotarare a adunarii  generale extraordinare".
Reclamantul sustine ca art.114 din Legea nr. 31/1990 stabileste limitativ situatiile in care consiliului de administratie sau administratorului unic i se pot delega anumite atributii, iar punctul d, referitor la "infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica" nu este inclus pe lista  acelor atributii ce pot fi delegate consiliului de administratie.
Sustinerea reclamantului este nefondata.
Art.114 din Legea nr. 31/1990 se coroboreaza cu art.113 lit.d, potrivit caruia Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor hotaraste "infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel".
 Formularea art.113 lit.d, "daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel" denota caracterul dispozitiv al acestei norme, de la care se poate deroga prin actul constitutiv, ceea ce s-a intamplat in speta. Acest caracter dispozitiv face ca motivul de nulitate invocat de reclamant cu privire la acest text sa fie tardiv introdus, in conditiile in care, cu privire la motivele de nulitate relativa, instanta a admis exceptia tardivitatii. De altfel, in raport de cele retinute anterior, rezulta si netemeinicia acestui motiv. 
6.Modificarea adusa actului constitutiv prin art. 18 alin. 4: "Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare a actionarilor, la prima convocare este necesara prezenta actionarilor reprezentand minim 60% din capitalul social".
Reclamantul sustine ca Legea nr. 31/1990 (art. 115) stabileste pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare cerintele unui cvorum minim, respectiv prezenta actionarilor reprezentand 3 din capitalul social pentru prima convocare, iar prin actul constitutiv se poate deroga de la pragul de cvorum prevazut de lege numai in sensul cresterii acestuia, nu si in vederea scaderii lui.
Potrivit art.115 din Legea nr. 31/1990,  pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare, cand actul constitutiv nu dispune altfel sunt necesare:
- la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social;
- la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social.
Instanta retine ca textul art.115 contine o diferenta substantiala fata de redactarea  art.112 alin.1 din acelasi act normativ care prevede ca "pentru validitatea deliberarilor adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate de actionarii ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare, daca in actul constitutiv sau in lege nu se prevede o majoritate mai mare".
Formularea art.115, "cand actul constitutiv nu dispune altfel" nu prevede aceasta distinctie, ca in cazul art.112 alin.1, iar acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu o poate face (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus), rezultand astfel ca actul constitutiv poate deroga de la limitele minime de cvorum si de majoritate de vot pentru adunarea generala extraordinara, prevazute in art.115, indiferent daca este vorba de o majoritate mai mare sau mai mica.
 Formularea, "cand actul constitutiv nu dispune altfel" denota caracterul dispozitiv al acestei norme, de la care se poate deroga prin actul constitutiv, ceea ce s-a intamplat in speta. Acest caracter dispozitiv face ca motivul de nulitate invocat de reclamant cu privire la acest text sa fie tardiv introdus, in conditiile in care, cu privire la motivele de nulitate relativa, instanta a admis exceptia tardivitatii. De altfel, in raport de cele retinute anterior, rezulta si netemeinicia acestui motiv. 
Pentru aceste motive, tribunalul a admis in parte actiunea formulata de catre reclamant, a admis in parte capatul subsidiar de cerere privind anularea in parte a aceleiasi hotarari si a anulat in parte Hotararea nr. 7/24.12.2005 a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor SC M CF SA, in ceea ce priveste modificarile aduse actului constitutiv al societatii la urmatoarele articole: art. 10.3, teza a 2-a; art.12.2, teza 1; art. 12.2, ultima teza; art. 12.4, ultima teza, respingand, pe cale de consecinta, celelalte aspecte din acest capat subsidiar de cerere privind anularea modificarilor aduse actului constitutiv al societatii la  articolele 17.1 si 18 alin.4.