Motive de plangere contraventionala la regimul vitezei.

Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin plangerea inregistrata la data de ____ sub nr. x /866/2012 pe rolul Judecatoriei Pascani, petentul AB a solicitat anularea procesului verbal seria _ nr. _ intocmit la data de _ de catre intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN IASI. In subsidiar solicita inlocuirea sanctiunii amenzii si cea privind suspendarea exercitarii dreptului de a conduce cu sanctiunea avertismentului. 
In motivarea plangerii se arata ca prin procesul verbal contestat petentul a fost sanctionat pe motiv ca ar fi depasit viteza legala pe DN 2, in afara localitatii. Nu i-au fost prezentate de catre agentul constatator imaginile radar surprinse, buletinul de verificare metrologica a aparatului radar, certificatul de omologare si nici atestatul operatorului radar a agentului constatator, desi petentul i-a solicitat.
Mai arata petentul ca potrivit art. 180 din OUG 195/2002 agentul constatator era obligat sa indice in procesul verbal numarul punctelor amenda si valoarea acestora, astfel incat incalcarea acestei norme imperative atrage sanctiunea nulitatii procesului verbal. De asemenea, nu s-a folosit formularul prevazut in anexa 1 D din HG 1391/2006.
Mai invoca petentul ca agentul constatator a retinut in mod eronat fapta, caz in care se impune anularea procesului verbal pentru nerespectarea dispozitiilor art. 16 alin.1 din OG 2/2001.
Pentru sustinerea cererii de inlocuire a sanctiunii amenzii si a celei complementare a suspendarii dreptului de a conduce cu sanctiunea avertismentului invoca modalitatea concreta de savarsire a faptei si pericolul social concret "mai redus", precum si indeplinirea functiei preventive a sanctiunii contraventionale.
In drept au fost invocate prevederile art. 16 din OG 2/2001, art. 108, 109 din OUG 195/2002 R si art. 181 din HG 1391/2006.
Alaturat plangerii au fost depuse inscrisuri: copia cartii de identitate a petentului (f.5), procesul verbal contestat (f.6), dovada de retinere a permisului de conducere (f.6)
Intimatul a formulat intampinare (f.15-16) prin care solicita respingerea plangerii, procesul verbal fiind legal si temeinic intocmit, bucurandu-se de prezumtia de legalitate si temeinicie pana la proba contrara ce nu a fost facuta de petent.
Alaturat intampinarii a fost depusa documentatia aferenta intocmirii procesului verbal: raportul agentului constatator (f.18), fila de operatiuni radar (f.19), buletin de verificare metrologica nr. _/ 03.04.2012 valabil 1 an (f.20), atestatul operatorului radar (f.21), CD cu inregistrarea video a aparatului radar (f.22).
Documentatia a fost comunicate petentului la data de 15.01.2013.
La termenul din data de 04.02.2013 petentul a formulat precizari scrise prin care mai invoca urmatoarele aspecte: semnarea de catre petent a procesului verbal nu echivaleaza cu recunoasterea vinovatiei ; faptul ca procesul verbal nu a fost intocmit de agentul care a constatat fapta, agentul X fiind cel care a filmat si inregistrat fapta, iar procesul verbal fiind incheiat de ag. Y si astfel au fost incalcate prevederile art. 21 si 15 din OG 2/2001; in procesul verbal nu sunt mentiuni cu privire la seria si numarul aparatului radar, numarul casetei pe care a fost inregistrata filmarea, aparand doar numarul autovehicului de politie Mai 34566 si astfel nu se poate verifica daca aparatul radar care a efectuat inregistrarea este verificat metrologic; buletinul de verificare metrologica este emis pentru auto B 19 JBW iar in procesul verbal este indicat Mai 34566 fiind astfel incalcate prevederile pct. 5.2.1 din Norma de Metrologie Legala NML 021-05 din 23.11.2005.
Alaturat precizarilor au fost depuse extrase din alte hotarari judecatoresti in domeniul contraventional (f. 30-36).
Intimatul a raspuns precizarilor petentului referitoare la numarul de inmatriculare al autoturismului politiei, depunand alaturat cartea de identitate a autovehiculului din care rezulta schimbarea proprietarului autovehiculului si noul numar de inmatriculare dupa incetarea contractului de leasing (f.42)
Nu s-a solicitat administrarea altor probe.

Analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma dispozitiilor legale aplicabile, instanta retine urmatoarele:

Prin procesul verbal contestat petentul a fost sanctionat pentru faptul ca la data de _, pe DN 2, localitatea Soci, km. 369+ 500 m:"a condus autoturismul  marca __ avand numarul  de inmatriculare ___ cu viteza de 127  km/h inregistrata cu aparatul radar Autovision instalat pe auto MAI 34566 , pe un sector de drum cu limitare4 de 50 km/h".
In drept fapta descrisa a fost incadrata in prevederile art. 102 alin.3 lit. e) din OUG 195/2002, conform carora :"constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a IV-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a urmatoarelor fapte: (_) depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic."
Limita vitezei legale pe sectorul de drum pe care circula petentul, instanta observa ca aceasta este de 50 km/h, aspect ce reiese din indicarea locului savarsirii faptei de catre agentul constatator
Potrivit art. 48 si 49 din OUG 195/2002 :" Conducãtorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze in functie de conditiile de drum, astfel incat sa poatã efectua orice manevra in conditii de siguranta.  (1) Limita maxima de viteza in localitãti este de 50 km/h.  (2) Pe anumite sectoare de drum din interiorul localitãtilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoriile A si B, si limite de viteza superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteza mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul politiei rutiere"
In conditiile in care in procesul verbal se indica in mod expres locul savarsirii faptei rezulta in mod evident faptul ca autoturismul petentului a fost inregistrat in interiorul localitatii iar in lipsa dovezii unui indicator de limitare de viteza alta decat 50 km/h, se respecta regula generala din codul rutier.
Petentul este posesor al unui permis de conducere astfel incat ar fi trebuit sa cunoasca limita legala maxima de viteza admisa in localitate, acest aspect figurand printre notiunile elementare ce trebuie cunoscute de un sofer.

Potrivit art.98 alin.4  pct. d) din OUG 195/2002 :" Clasele de sanctiuni sunt urmatoarele: (_)d) clasa a IV-a - de la 9 la 20 puncte-amenda".
Pentru aceasta fapta petentul a fost sanctionat cu 9 puncte amenda (630 lei) si i-a fost retinut permisul de conducere in vederea suspendarii dreptului de a conduce pe o perioada de 90 de zile. Nu i-au fost aplicate si puncte penalizare.
Fata de prevederile procesului verbal aratate instanta constata neintemeiata apararea petentului conform careia nu au fost indicate in procesul verbal numarul punctelor amenda si valoarea acestora.

In privinta temeiniciei faptei contraventionale de depasire a limitei de viteza instanta constata conformitatea procesului verbal pentru considerentele care urmeaza:
Conform prevederilor procesului verbal fapta a fost constatata cu radarul montat pe auto cu nr. MAI 34566.
Autoturismul cu numarul de inmatriculare MAI 34566 a avut pana la data de 04.09.2012 numarul de inmatriculare B 19 JBW, conform cartii de identitate a vehiculului de la fila 42 dosar. In acest context este in mod evident vorba despre unul si acelasi autovehicul, primul numar de inmatriculare fiind aferent perioadei de leasing.
Din documentatia depusa la dosarul cauzei de catre intimat (f. 18-22, 42) rezulta ca aparatul radar montat pe auto MAI 34566 (fost B 19 JBW) este conform din punct de vedere metrologic (f. 20), avand capacitatea de a masura atat in regim stationar cat si in regim de deplasare, iar agentul de politie care l-a operat detine atestat valabil pentru asemenea operatiuni (f.21).
Viteza de 127 km/h mentionata in procesul verbal de contraventie este confirmata de imaginile inregistrate de aparatul radar, imaginile video depuse pe suport optic la fila 22 dosar surprinzand in mod clar atat viteza de rulare cat si autovehicolul condus de petent.
Apararile invocate de petent impotriva probei cu inregistrarea video a aparatului radar sunt neintemeiate.
In imagini sunt configurate elementele necesare valabilitatii probei: data si ora la care a fost efectuata masuratoarea, valoarea vitezei masurate, imaginea autovehiculului cu numar de inmatriculare vizibil (_, ___, negru, doar soferul in habitaclul autoturismului).
Faptul ca a fost finalizata autotestarea si aparatul era setat conform normelor pentru efectuarea inregistrarii rezulta si din indicii configurati de asemenea pe film: functia “T" (“target"= tinta si nu testare indica autoturismul petentului cu viteza de 127 km/h), functia “L" (“locked" vizeaza inregistrarea si blocarea pe imagine a vitezei cele mai ridicate a autoturismului tinta - “L" =127 km/h), “l" (limita de viteza setata de operator de la care porneste inregistrarea aparatului radar - 50 km/h), “P" (viteza de deplasare a autovehicului politiei - 58 km/h din sens OPUS. 
In imagini se mai poate observa ca petentul nu circula in coloana de autoturisme pentru a exista dubii cu privire la faptul ca viteza inregistrata ii apartine. Niciun alt autovehicul nu circula in acelasi sens cu autoturismul petentului si nici din sens opus nu rulau alte autovehicule. Drumul era drept, vizibil interior localitate.
Fata de respectarea normelor metrologice esential instanta constata ca inregistrarea video a aparatului radar intruneste conditiile de proba.

Referitor la apararile petentului conform carora nu i-au fost prezentate la momentul intocmirii procesului verbal imaginile preluate de cinemometru, buletinul de verificare metrologica, certificatul de omologare si autorizatia de operator radar, instanta constata ca acestea nu sunt de natura a pune sub semnul intrebarii valabilitatea procesului verbal.
Fata de acestea instanta arata ca nu exista nicio prevedere legala care sa oblige intimatul sa prezinte petentului asemenea documente.
Acestea sunt necesare doar instantei de judecata, singura in masura a verifica conditiile prevazute de lege pentru legalitatea operatiunii intreprinse de catre intimat.
Certificatul de omologare, buletinul de verificare metrologica si atestatul operatorului radar prezinta relevanta doar pentru confirmarea sintagmei prevazute de OUG 195 in art.102 alin.3 lit.e), respectiv pentru atestarea faptului ca viteza de rulare a fost inregistrata de un dispozitiv in stare perfecta de functionare, acest aspect intrand in atributiile instantei de judecata si nu ale petentului.
Inregistrarea video efectuata de aparatul radar cat ?i toate documentele aratate in paragraful anterior constituie doar mijloc de proba, iar probele se administreaza de catre instan?a nu de catre petent ?i nici de catre intimat la momentul incheierii procesului verbal.
 
In ceea ce priveste nerespectarea prevederilor art. 16 din OG 2/2001, instanta constata ca petentul nu a indicat nici in plangere si nici in precizarile la actiune care anume aspecte prevazute de art. 16 au fost incalcate, acest articol cuprinzand un numar considerabil de mentiuni pe care trebuie sa le cuprinda actul atacat.
Analizand mentiunile din procesul verbal instanta constata ca prevederile art. 16 din Og 2 /2001 au fost respectate.
Mai mult, chiar presupunand ca din procesul verbal ar fi fost omisa vreuna din mentiunile prevazute de art. 16 din Og 2/2001, instanta bserva ca in conditiile in care legiuitorul nu a prevazut sanctiune expresa pentru lipsurile enumerate de art. 16 din Og 2/2001, singura sanctiune ce ar putea fi teoretic aplicata este sanctiunea nulitatii relative.
Pentru ca o nulitate relativa sa duca la anularea intregului act viciat petentul trebuia sa faca dovada existentei unei vatamari in privinta sa, vatamare ce nu ar putea fi inlaturata decat prin anularea intregului act ce contine lipsurile prevazute sub sanctiunea nulitatii relative. Acest principiu este legiferat in art. 105 Cod procedura civila si se aplica si in cazul plangerilor contraventionale.
Petentul nu a facut dovada niciunei vatamari cauzata de vreunul din cazurile prevazute de art. 16 din Og 2/2001, cazuri de altfel nici macar indicate.
 
Din perspectiva nerespectarii conditiilor de forma ale procesului verbal contestat petentul a mai invocat si faptul ca nu a fost folosit de catre organul constatator modelul de proces verbal din anexa 1 D, potrivit art. 180 din regulamentul de aplicare al OUG 195/2002.
Cu privire la acest aspect instanta apreciaza ca nu este de natura a atrage nulitatea absoluta a procesului verbal, cazul nefiind prevazut de legiuitor sub sanctiunea unei astfel de nulitati.
Pentru ca o neregula de forma sa duca la nulitatea procesului verbal, in lipsa prevederii exprese a nulitatii absolute, petentul trebuie sa faca dovada existentei unei vatamari produse in sarcina sa prin neregula respectiv, vatamare ce nu ar putea fi inlaturata decat prin anularea actului ce nu respecta conditia de forma respectiva (art. 105 Cod procedura civila).
Petentul nu a facut dovada ca ar fi fost lezat in vreun mod de folosirea unui alt formular de proces verbal in cazul de fata.
In cadrul procesului verbal contestat s-a indicat faptul ca cinemometrul cu care s-a efectuat inregistrarea vitezei autoturismului petentului era montat la acel moment pe autoturismul Politiei cu nr. MAI 34566.
Avand in vedere ca cinemometrele cu care se masoara viteza de catre Politia Rutiera nu sunt portabile ca "detectoarele de radar" uzuale folosite de persoanele private, ca acestea nu pot fi montate pe mai orice autoturisme si ca un autoturism al Politiei nu poate fi echipat decat cu un singur cinemometru, rezulta ca prin indicarea numarului de inmatriculare al autovehiculului Politiei Rutiere  se poate identifica fara indoiala si aparatul radar in discutie.
In sensul aratat in paragraful anterior a se vedea si buletinele de verificare metrologica in cadrul caruia intotdeauna cinemometrul este identificat, pe langa alte date tehnice, si in functie de numarul de inmatriculare al autoturismului pe care este montat si omologat/ certificat metrologic.
Legatura juridica dintre auto B 19 JBW indicat in buletinul de verificare metrologica si auto nr. MAI 34566 din procesul verbal a fost deja indicata de catre instanta prin referire la cartea de identitate a autovehicului.
In acest context au fost respectate si prevederile pct. 5.2.1 din NML 021-05 /23.11.2005 invocate de petent in precizarile la plangere.
In contextul prezentat instanta apreciaza ca nefolosirea formularului special de proces verbal si indicarea doar a numarului de inmatriculare au autoturismului pe care este montat cinemometrul nu este de natura a atrage nulitatea procesului verbal.

Referitor la apararile petentului constand in faptul ca agentul de politie care a incheiat procesul verbal nu este unul si acelasi cu agentul de politie care a constatat savarsirea faptei contraventionale de depasire a limitei de viteza, instanta constata ca acest aspect nu atrage nulitatea procesului verbal in cazul faptelor contraventionale de depasire a limitei de viteza.
Pentru aceste fapte OUG 195/2002 a prevazut o singura conditie si anume aceea ca fapta sa fie inregistrata cu un mijloc tehnic omologat si certificat metrologic, conditie indeplinita in prezenta cauza.
Necesitatea existentei identitatii dintre agentul care incheie procesul verbal si agentul care constata savarsirea faptei se intalneste doar in cazul faptelor contraventionale percepute cu propriile simturi de agentii constatatori, ceea ce nu este cazul in speta de fata.
Mai mult, din prevederile art. 15 din OG 2/2001 invocat de petent nu rezulta ca trebuie sa existe o identitate intre agentul care constanta fapta si agentul care incheie procesul verbal ci doar faptul ca procesul verbal trebuie sa fie incheiat de persoanele anume prevazute de actul normativ care defineste contraventia. Cu titlu de exemplu, daca fapta vizeaza nerespectarea regulilor de circulatie procesul verbal nu trebuie incheiat de un agent de la Autoritatea Vamilor, ci tot de un agent de politie de la Biroul Rutier sau alt departament caruia i s-au incredintat asemenea atributii.

Pentru considerentele expuse instanta apreciaza ca din punct de vedere al formei procesul verbal este conform cu prevederile OG 2/2001. In privin?a solicitarii petentului de inlocuire cu avertisment a sanc?iunii amenzii si a sanctiunii complementare a suspendarii dreptului de a conduce, instan?a o constata neintemeiata pentru considerentele care urmeaza:
Potrivit art. 95 din OUG 195/2002 :" Incalcarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta, altele decat cele care intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni, constituie contraventie si se sanctioneaza cu avertisment ori cu amenda ca sanctiune principala si, dupa caz, cu una dintre sanctiunile contraventionale complementare prevazute la art. 96 alin. (2)".
Potrivit art. 96 alin.2 din OUG 195/2002 :" Sanctiunile contraventionale complementare sunt urmatoarele:  a) aplicarea punctelor de penalizare;  b) suspendarea exercitarii dreptului de a conduce, pe timp limitat; (_)".
Masura complementara nu poate fi inlocuita cu avertisment pentru ca face parte din alta categorie de sanc?iuni prevazuta de OUG 195/2002.
Astfel, amenda ?i avertismentul sunt sanc?iuni principale, in cadrul acestei sec?iuni putand fi teoretic inlocuite una cu alta, insa punctele penalizare si suspendarea dreptului de a conduce nu sunt sanc?iuni principale ci complementare.
Nu se poate inlocui o sanc?iune complementara cu una principala, ele trebuind sa fie, dupa cum arata ?i denumirea celei dintai, complementare, adica sa stea una langa alta, cate o sanc?iune din fiecare tip de sanc?iuni.
Pentru a putea fi acordat avertismentul in locul amenzii, fapta trebuie sa fie de gravitate redusa, conform art.7 din OG 2/2001, ceea ce nu este cazul in spe?a de fa?a.
Petentul a circulat in localitate cu o viteza mai mult decat dubla (aproape tripla) fa?a de viteza maxima legala permisa.
Legiuitorul a in?eles sa incrimineze ca ?i contraven?ie depa?irea limitei vitezei legale ?i datorita faptului ca marea majoritate a accidentelor rutiere se datoreaza depa?irii acestei limite.
Mai mult, circuland prin localitate valorile sociale posibil lezabile se extind de la contravenient si la ceilal?i participan?i la trafic ?i la  persoanele ?i bunurile aflate in decor. Or, un asemenea grad de pericol social nu poate fi nicidecum considerat ca redus.
Pentru considerentele aratate instan?a apreciaza ca nu sunt intrunite condi?iile aplicarii sanc?iunii avertismentului fa?a de fapta sanc?ionata cu amenda, mai ales in conditiile in care sanctiunea amenzii individualitzata de organul constatator este reprezentata chiar de minimul prevazut de lege (9 puncte amenda din maximul de 20 de puncte prevazut de lege).
Fiind sanctionat cu minimul prevazut de lege sanctiunile stabilite de agentul constatator au atat caracter punitiv (rol principal pe care il si au), dar si reparator-preventiv, dandu-i-se petentului sansa de a se indrepta si de a avea grija pe viitor sa respecte regulile de circulatie, prin simplul fapt al neaplicarii unor sanctiuni mai aspre (de exemplu: amenda maxima pentru depasirea limitei de viteza).
Pentru toate considerentele expuse instanta constata ca nu exista motive de reindividualizare a sanctiunilor aplicate pentru fapta contraventionala de depasire a limitei de viteza.

Pentru considerentele expuse plangerea va fi respinsa.

Raportat la modul de formulare a plangerii, la lipsa oricaror diligente din partea petentului privind indicarea incalcarii dreptului sau subiectiv si a face dovada contrara celor descrise in procesul verbal si la felul in care petentul a incercat sa speculeze orice bresa din apararea intimatului, instanta apreciaza ca ac?iunea in justi?ie a petentului nu este conforma cu prevederile art. 723 alin.1 Cod procedura civila ?i astfel in cauza se impun a fi aplicate prevederile art. 108 ind.1 alin.1 pct.1 lit. a) Cod procedura civila
Potrivit art.723 alin.1 Cod procedura civila :"drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege".
Prin plangerea introdusa in fata instantei petentul nu a pretins protejarea unui drept al sau incalcat in vreun mod de catre intimat prin intocmirea procesului verbal, ci a incercat doar sa speculeze atat prevederile legale cat si omogenitatea probatoriului organului constatator in speranta de a scapa de rigorile legii.
Acest aspect nu poate echivala cu notiunea de cerere temeinica formulata cu buna credinta in fata justitiei, astfel incat prevederile citate devin aplicabile.
Petentul nu a indicat in mod concret in nici un mod ce drept propriu nu i-a fost respectat de catre intimat.
Faptul ca a fost surprins in momentul in care incalca legea nu justifica petentului dreptul de a incerca sa scape de rigorile acesteia prin invocarea gratuita a unor sperate nereguli de forma ale actului incheiat de intimat.
Petentul a abuzat efectiv de dreptul sau de a formula actiuni in justitie, acestea din urma fiind apreciate ca legitime si temeinic doar atunci cand vizeaza protejarea unui drept subiectiv realmente nerespectat.
Cand actiunea nu este formulata potrivit scopului in vederea caruia a fost recunoscuta de lege, dreptul la plangere apare ca exercitat abuziv si astfel imbraca forma prevazuta de art. 108 ind.1 alin.1 pct.1 lit. a) Cod procedura civila, conform carora: :"daca legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului articol, va putea sanctiona urmatoarele fapte savarsite in legatura cu procesul, astfel:   1. cu amenda judiciara de la 50 la 700 lei:   a) introducerea, cu rea-credinta, a unor cereri vadit netemeinice".
In baza acestui text de lege instanta va dispune amendarea petentului cu suma de 350 de lei pentru formularea cu rea credinta a plangerii sale vadit netemeinice.
Conform art. 108 ind.5 Cod procedura civila dispozitia de amendare de mai sus poate fi contestata cu cerere de reexaminare in termen de 15 zile de la comunicare.
Cu privire la solutia data plangerii, hotararea prezenta este supusa recursului.
Vazand si prevederile art. 274 Cod procedura civila, instanta constata ca intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecata.