Plangere contraventionala Aplicarea prezumtiei de nevinovatie prin prisma dispozitiilor art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

            Pe rolul Judecatoriei Pascani a fost inregistrata sub nr. 665/866/09.02.2012 plangerea contraventionala formulata  de petentul P.M. impotriva procesului-verbal de contraventie seria CP, nr. 0533548 incheiat la data de 01 februarie 2012 de intimatul I.P.J. Iasi, Politia Municipiului Pascani, Biroul Rutier.
   In motivarea plangerii, petentul arata ca la data de 01.02.2012, in jurul orelor 11/30 in timp ce conducea autoturismul marca "VW GOLF" cu numarul de inmatriculare _ pe strada C. din Pascani fiind oprit de agentul constatator intrucat nu acordat prioritate de trecere unui grup de pitoni la trecerea pentru pietoni de la intersectia str. C. cu str. M.E., sanctionandu-l contraventional. Sanctiunea a fost aplicata in mod ilegal nefiind adevarat ca el nu a acordat prioritate de trecere unui grup de pietoni, fiind vorba doar de o singura persoana care a intentionat sa treaca apoi s-a razgandit.  
Petentul nu si-a intemeiat in drept cererea.
La plangere a fost atasate, in copie, procesul-verbal de contraventie contestat.
Intimatul a formulat intimpinare prin care a solicitat respingerea plangerii formulate de petent, aratand ca procesul-verbal de contraventie a fost intocmit cu respectarea prevederilor legale, nu contine vicii de forma sau fond si respecta prevederile OG nr. 2/2001, bucurandu-se prezumtia de validitate si veridicitate pana la proba contrarie.
Mai  arata intimatul ca fapta contraventionala este constatata direct si nemijlocit de agentul constatator prin propriile sale simturi, situatie in care potrivit dreptului romanesc procesul-verbal de contraventie se bucura de prezumtia de legalitate si veridicitate, fiind legal si corect asa cum este el intocmit
In drept intimatul a invocat disp. OG nr. 2/2001.
La intimpinare intimatul a atasat raportul agentului constatator.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta constata intemeiata plangerea contraventionala formulata de petentul P.M., pentru urmatoarele considerente:
Prin procesul verbal de contraventie seria CP, nr. 0533548 incheiat la data de 01 februarie 2012 de intimatul I.P.J. Iasi, Politia Municipiului Pascani, Biroul Rutier, petentul P.M. a fost sanctionat contraventional cu amenda in suma de 280 lei pentru savarsirea contraventiei prev. de art. 100, alin. 3, lit. b din OUG nr. 195/2002, dispunandu-se si masura retinerii permisului de conducere, retinandu-se in sarcina sa ca la data de 01.02.2012, ora 11/28, in localitatea Pascani, pe str. C., a condus pe DE 583, km. 40, autoturismul VW cu numarul de inmatriculare _ dinspre str. M.E. spre str. G., la trecerea de pietoni din fata magazinului "V.", nu a acordat prioritate de trecere unui grup de pietoni, angajati in traversare pe trecerea semnalizata corespunzator. Abaterea a fost inregistrata video.
Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta investita cu solutionarea plangerii verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal si hotaraste asupra sanctiunii.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanta retine ca acesta a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzand toate mentiunile prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii exprese, petentul necriticandu-l pe motive de nelegalitate.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanta constata ca prezentul litigiu trebuie sa ofere garantiile procesuale recunoscute si garantate de articolul 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, in continuare Conventia, (care face parte din dreptul intern in baza articolului 11 din Constitutia Romaniei si are prioritate in temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentala).
Pentru a determina daca aceste garantii sunt sau nu aplicabile in procedura contraventionala este imperios necesar ca, anterior oricarei dezbateri privind temeinicia actului de aplicare a sanctiunii, instanta sa determine daca procesul verbal atacat constituie "acuzatie in materie penala" in sensul autonom dat de Conventie acestei notiuni.
In cauzele Deweer (27 februarie 1980, seria A nr. 35, pag. 24, par. 48) si Foti c. Italiei (10,12,1982, seria A nr. 56, pag. 18) Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in continuare Curtea, a aratat ce trebuie inteles in sensul Conventiei prin "acuzatie". In opinia Curtii aceasta notiune trebuie definita mai degraba in sens formal si se refera la "existenta unei notificari din partea autoritatilor cu privire la imputarea savarsirii unei fapte penale".
Fara indoiala asadar ca procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei constituie o "acuzatie" in sensul Conventiei astfel ca urmeaza a se determina daca aceasta se refera sau nu la o fapta penala, aspect ce urmeaza a fi elucidat in lumina criteriilor instituite prin practica Curtii.
Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului apreciaza, in mod constant ca pentru a determina daca o contraventie poate fi calificata drept “acuzatie in materie penala" in sensul Conventiei sunt necesare a fi avute in vedere trei criterii: 1) daca textul ce defineste contraventia apartine, conform legii nationale, dreptului penal, 2) natura faptei, 3) natura si gradul de severitate al sanctiunii aplicate; toate acestea urmand a fi examinate prin raportare la scopul si obiectul art. 6 din Conventie.
In aprecierea Curtii, indicatiile furnizate de dreptul intern al Statului respondent au numai valoare relativa in ce priveste primul criteriu (Kadubek vs. Slovakia, 1998).
Celelalte doua criterii urmeaza a fi cercetate alternativ, iar nu cumulativ.
In examinarea acestor criterii Curtea apreciaza ca, pentru ca art. 6 sa devina aplicabil este suficient ca fapta sa fie prin natura sa «penala» din punct de vedere al Conventiei, sau sa expuna persoana vizata unei sanctiuni care, prin natura sa sau gradul de severitate, apartine sferei «penale». Astfel, norma juridica ce sanctioneaza astfel de fapte, precum cea retinuta in sarcina petentului, are caracter general (O.U.G. nr. 119/2002 privind circulatia pe drumurile publice se adreseaza tuturor cetatenilor) si amenda si punctele de penalizare ori suspendarea exercitiului dreptului de a conduce (sanctiunea contraventionala aplicabila) urmareste un scop preventiv si represiv, nu sa asigure o reparatie pecuniara a unei eventuale daune, ci are caracter punitiv prin natura ei, Curtea apreciind constant caracterul punitiv ca fiind principala caracteristica distinctiva a sanctiunii penale.
Curtea aminteste in cauza Anghel c. Romaniei ca in materie penala problema administrarii probelor trebuie analizata in lumina paragrafelor 2 si 3 din art. 6 din Conventie. Primul consacra principiul prezumtiei de nevinovatie, obligatia prezentarii probei revenind acuzarii si indoiala folosind in avantajul acuzatului.
Combinat cu paragraful 3, paragraful 1 al art. 6 din Conventie obliga, intre altele, statele contractante sa ia masuri pozitive. Ele constau in special in informarea acuzatului, in termenul cel mai scurt, asupra naturii si cauzei acuzatiei ce i se aduce, in acordarea timpului si inlesnirilor necesare pentru a-si pregati apararea, in garantarea dreptului la aparare personal sau fiind asistat de un avocat si in a-i permite sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii.
Analizand actele dosarului din acest punct de vedere, instanta constata ca petentului i s-a adus la cunostinta,  chiar in momentul constatarii si sanctionarii contraventiei retinute in sarcina sa de catre agentul constatator, acuzatia in mod detaliat, asigurandu-i-se dreptul de a face obiectiuni si de a-si construi apararea, astfel cum rezulta din semnarea procesului verbal contestat.     
De asemenea, petentului i s-a asigurat exercitarea dreptului la aparare prin posibilitatea de a administra probe si de a analiza probele administrate de catre intimata in fata instantei de judecata.
Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nu poate face dovada prin el insusi a existentei faptei, a autorului acesteia si a vinovatiei, acest proces verbal fiind doar actul prin care o persoana este acuzata de savarsirea contraventiei, in masura in care nu contine constatari personale, prin propriile simturi ale agentului constatator. In cazul de fata se constata ca agentul care a intocmit procesul verbal de constatare a contraventiei nu a constatat personal savarsirea contraventiei, dupa cum rezulta chiar din raportul intocmit de acesta, unde se precizeaza ca un alt agent de politie i-a comunicat ca inspre el se indreapta autoturismul marca VW cu numarul de inmatriculare _ al carui conducator nu a acordat prioritate unui grup de pietoni angajati regulamentar in traversare. Prin urmare procesul verbal de contraventie incheiat in aceste conditii, pe baza celor relatate de un alt agent de politie nu se bucura de prezumtia de legalitate si temeinicie, si, in consecinta, petentul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, urmand ca intimatul sa faca dovada faptului ca acesta se face vinovat de savarsirea contraventiei.
In privinta inregistrarii video de pe suportul DVD inaintat instantei se retine ca aceasta este neclara, neputandu-se stabili pe baza acesteia numarul de inmatriculare al autovehiculului filmat si mai mult nu rezulta ca respectivul conducator al autovehiculului sa nu fi acordat prioritate de trecere unui grup de pietoni angajati in traversare.
Ca urmare, retine instanta ca nu a fost dovedita existenta faptei contraventionale savarsite de catre petent, si in consecinta va admite plangerea formulata de acesta si va anula procesul verbal de contraventie, exonerand petentul de plata amenzii contraventionale, inlaturand si masura complementara a retinerii permisului de conducere.