Cerere exercitare exclusiva a autoritatii parintesti respinsa. Exercitarea autoritatii parintesti de catre unul din parinti este o masura exceptionala. Cerere interventie in interes propriu formulata de bunici.

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Pascani sub nr. 4441/866/19.08.2011 reclamantul T.S. a chemat in judecata pe parata B.M.P., solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa-i fie incredintat minorului T.D., nascut la data de 27 iunie 2003, si obligarea paratei la plata unei pensii lunare de intretinere in beneficiul acestuia.
In motivarea, in fapt, a cererii reclamantul arata ca din relatia de prietenie cu parata, a rezultat minorul T.D., nascut la data de 27 iunie 2003. Initial nu a recunoscut paternitatea acestui copil deoarece avea dubii cu privire la aceasta. Imediat dupa nasterea copilului parata a promovat in justitie o actiune prin care a solicitat sa se constate ca el este tatal copilului, sa se incuviinteze ca acesta sa poarte numele tatalui, incredintarea catre reclamanta a minorului si obligarea sa la plata pensiei de intretinere, prin sentinta civila nr. 318 din 17.02.2004, Judecatoria Pascani fiind admisa actiunea paratei cu privire la toate capetele de cerere. Imediat dupa aceasta parata a plecat la munca in strainatate, lasandu-1 pe copil in grija parintilor ei B.A. si B.V.. In toata aceasta perioada el a fost plecat in strainatate la munca si a reusit sa-si faca un rost in viata. Intre timp s-a casatorit si are si un copil. A incercat sa ia legatura cu copilul dar bunicii materni nu i-au permis, mai mult, pentru aceasta i-au pretins diferite sume de bani.
Mai arata reclamantul ca a aflat de la oamenii din sat ca mama copilului a intrerupt orice legatura cu familia si ca nu se mai stie nimic de ea. In aceste conditii, impreuna cu sotia lui T.M. a hotarat ca este mai bine atat pentru copil cat si pentru ei sa solicite instantei de judecata incredintarea acestuia spre crestere si educare. Bunicii materni l-au influentat negativ pe copil in ceea ce il priveste dar este pregatit sa-1 ajute sa-si schimbe parerea. Fetita rezultata din casatoria cu T.M. stie deja ca are un fratior si abia asteapta sa-1 cunoasca. In iunie 2011 a venit in tara si a stat la Oteleni, la parintii lui, incercand de ziua copilului, 27 iunie, sa-l vada si sa-1 felicite de ziua lui, dar bunicii l-au ascuns de el. In toata perioada cat a stat in tara, pana la 01.08.2011 nu a reusit sa ia legatura cu copilul deoarece bunicii nu i-au permis, au fost foarte recalcitranti si pe fondul consumului de bauturi alcoolice, transmitandu-i ca daca vrea sa ia copilul sa le plateasca suma de 5000 lei. Este in interesul copilului sa locuiasca impreuna cu el si cu familia lui decat impreuna cu niste bunici consumatori de bauturi alcoolice. Sotia lui, T.M. a declarat in fata notarului ca este de acord cu incredintarea spre crestere si educare a minorului catre el, aceasta fiind de fapt si cea care l-a sustinut in luarea deciziei de a promova aceasta actiune. El locuieste impreuna cu sotia si cu fetita in Spania si veniturile lor sunt indestulatoare pentru a-i asigura si copilului T.D. conditii de crestere si educare corespunzatoare. Mai mult este proprietarul unui apartament cu doua camere situat in mun. Timisoara, str. V., nr. _, bl. _, sc. _, ap. _, jud. Timis.
In drept cererea a fost intemeiata pe disp. art. 42, art. 65, art. 107, art. 86 si art. 94 Cod familiei.
La cerere au fost atasate inscrisuri (declaratie autentificata, contract de vanzare-cumparare, sentinta civila nr. 2086/09 noiembrie 2007 data de Tribunalul Iasi, sentinta civila nr. 918/17 februarie 2004 data de Judecatoria Pascani).
Bunicii materni ai minorului, B.A. si B.V., au formulat in cauza cerere de interventie in interes propriu, prin care au solicitat respingerea actiunii promovate de reclamant, ca fiind nefondata.
In motivarea cererii in interes propriu intervenientii arata ca din relatiile paratei cu reclamantul la data de 27.03.2003 s-a nascut minorul T.D., dupa nasterea minorului reclamantul refuzand sa recunoasca paternitatea si sa contribuie la intretinerea acestuia. Mama-parata a locuit impreuna cu minorul, la domiciliul intervenientilor pana cand minorul a implinit varsta de 6 luni. Ulterior, parata a plecat la munca in Italia si nu a mai venit deloc in tara, de la varsta de 6 luni minorul ramanand in ingrijirea exclusiva a lor si niciunul din parintii lui nu a contribuit la intretinerea acestuia. Prin sentinta civila nr. 318 din 17 februarie 2004 a Judecatoriei Pascani reclamantul a fost stabilit ca tata al minorului si a fost obligat la plata pensiei de intretinerea in suma de 110 lei incepand cu data de 11.08.2003 si pana la majorat.
Mai arata intervenientii ca reclamantul nu a respectat obligatia de intretinere stabilita prin hotarare judecatoreasca si a achitat pensia de intretinere numai pentru o singura luna ca urmare a ordonantei de poprire emisa din oficiu de instanta de executare. Niciodata reclamantul nu a vizitat minorul, nu s-a interesat de situatia lui, desi a venit in localitatea Oteleni la parintii sai, ocazie cu care, ei intervenientii au incercat sa discute si sa-l determine sa-l cunoasca pe fiul lui, dar acesta a refuzat. Motivat de faptul ca niciunul din parintii minorului nu s-a interesat de situatia lui, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului lasi, a sesizat Tribunalul Iasi si a solicitat plasamentul minorului la bunicii materni, respectiv la intervenienti, Tribunalul Iasi prin sentinta civila nr. 2086 din 09.11.2007, admitand cererea si a dispus plasamentul minorului la intervenienti. Deoarece reclamantul nu si-a respectat obligatia de intretinere fata de minor, ei intervenientii, au formulat plangere penala pentru abandon de familie, pana in prezent acest dosar nefiind solutionat. Scopul actiunii formulata de reclamant nu este interesul superior al minorului asa cum prevad dispozitiile Legii 272/2004, scopul real fiind exonerarea de plata pensiei de intretinere.
Se mai specifica de catre intervenienti ca ei au crescut minorul de la varsta de 6 luni si am facut eforturi de a-i asigura bune conditii materiale, fiind nevoiti sa munceasca cu ziua sa-i ofere cele necesare si sa-i asigure o dezvoltare fizica si psihica normala, corespunzatoare varstei iui. Pe reclamant nu l-a interesat nici macar faptul ca in toamna anului 2010 minorul a inceput scoala, iar cheltuielile in acest scop au fost substantiale. Reclamantul nu a incercat niciodata sa ia legatura cu minorul, nu i-a oferit niciodata nimic, nici bani, nici alte bunuri. In prezent, minorul are varsta de 8 ani, a fost crescut de intervenienti de varsta de 6 luni, iar intervenientii i-au oferit in permanenta sentimente de dragoste si duiosie de care parintii lui l-au privat. In acest interval de timp de 8 ani, intre minor si intervenienti s-au stabilit unde sentimente reciproce de afectiune. La domiciliul intervenientilor minorul se simte in siguranta, este ingrijit, este si s-a format in acest mediu. Intervenientii se preocupa de starea de sanatate a minorului, de situatia la invatatura si cu toate greutatile materiale i-au asigurat zi de zi, din surse proprii, cele necesare. Interesul superior al minorului, este aceia de a ramane la intervenienti
In dovedirea cererii, reclamantul a inteles sa se foloseasca de proba cu inscrisuri si de proba testimoniala, fiind audiata la cererea sa martora T.C.
Intervenientii au inteles sa se foloseasca de proba cu inscrisuri, de proba cu interogatoriu si de proba testimoniala, fiind audiat la cerea lor martorul U.M..
Parata nu a formulat intampinare. Legal citata nu s-a prezentat in fata instantei pentru a-si formula probe.
Municipiul Timisoara, Serviciul Autoritate Tutelara, cu adresa  nr. SC2012-8324/11.04.2012 si Consiliul Local Oteleni, jud. Iasi, cu adresa nr. 1198/17.04.2012 au inaintat la dosar referatele de ancheta sociala intocmite la domiciliul reclamantului si domiciliul minorului.
S-a efectuat si o evaluare psihologica a minorului, raportul intocmit fiind depus la dosar.
A fost audiat si minorul T.D. conform disp. art. 144, ind. 1 c.proc.civ. si art. 264 noul Cod Civil.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, prin prisma normelor legale in materie, instanta constata intemeiata cererea promovata de reclamant, pentru urmatoarele considerente:
In primul rand trebuie precizat ca cererea reclamantului, in raport de dispozitiile noului Cod Civil este calificata de instanta ca avand ca obiect exercitarea exclusiva de catre reclamant a autoritatii parintesti cu privire la minorul T.D., stabilirea locuintei acestuia la el si obligarea paratei la plata unei pensii lunare de intretinere in beneficiul acestuia. 
Din relatia reclamantului cu parata a rezulta minorul T.D., nascut la data de 27 iunie 2003, ce nu a fost initial recunoscut de parat ca fiind copilul lui, prin sentinta civila nr. 918/17 februarie 2004 data de Judecatoria Pascani constatandu-se ca reclamantul este tatal minorului, s-a incuviintat ca minorul sa poarte numele de familie al tatalui, reclamantul din prezenta cauza fiind obligat la plata unei pensii lunare de intretinere in cuantum de 110 lei in beneficiul minorului.
Parata este plecata de mai multi ani in strainatate, lasandu-l pe minor in grija bunicilor materni, nepastrand nici un fel de legatura cu minorul, necontribuind in nici un fel la intretinerea acestuia si nu  se intereseaza deloc de situatia lui. 
In privinta conditiilor de la bunicii materni, intervenientii din cauza de fata, instanta retine ca minorul este ingrijit necorespunzator si nesupravegheat, bunicii neocupandu-se indeaproape de situatia lui. S-a intamplat ca minorul sa fie pus la munci agricole si sa se culce seara fara a lua masa si a doua zi sa mearga la scoala tot fara a lua masa, din cauza neglijentei intervenientilor. De precizat ca intervenientii sun cunoscute in localitate ca fiind persoane dificile si colerice.
In ceea ce priveste pe reclamant, acesta si-a intemeiat o familie avand un copil rezultat din aceasta relatie, actuala lui sotie manifestandu-si disponibilitatea de a se ocupa de minorul T.D. alaturi de reclamant. Reclamantul are in proprietate un apartament, conferind garantii morale si materiale unei dezvoltari armonioase a minorului.  
Fata de cele expuse, instanta constata ca in prezenta cauza, din probatoriul administrat, nu s-au dovedit motive temeinice pentru ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.
Potrivit Principiului 3:11 - Exercitiul comun din Principiile Dreptului European cu Privire la Autoritatea Parinteasca elaborate de Comisia Europeana privind Legislatia Familiei, principiu ce este integrat in art. 483 al. 3 din Noul Cod Civil parintii care au autoritatea parinteasca ar trebui sa aiba in mod egal dreptul si obligatia de a o exercita si de cate ori este posibil, ar trebui sa faca acest lucru impreuna, iar potrivit Principiul 3:32 - Retragerea autoritatii parintesti, principiu ce este integrat in art. 508 si Art. 509 din Noul Cod Civil, ce se refera la decaderea din drepturile parintesti, autoritatea competenta ar trebui sa retraga autoritatea parinteasca detinatorului ei, in totalitate sau partial, atunci cand comportamentul sau sau neglijarea constituie un risc considerabil la adresa persoanei sau a bunurilor copilului. Totodata de retine ca art. 507 din noul cod civil prevede limitativ situatiile in care exercitarea autoritatii parintesti se face de catre un singur parinte, respectiv cand unul din parinti este decedat, declarat mort prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor parintesti, sau daca, din orice motiv se afla in neputinta de a-si exprima vointa.
In consecinta, instanta urmeaza a respinge cererea reclamantului privind exercitarea exclusiva a autoritatii parintesti asupra minorului T.D., nefiind justificata exercitarea acesteia doar de catre reclamant si in consecinta autoritatea parinteasca se va exercita de ambii parinti potrivit regulii de drept comun.
Potrivit disp. art. 496, al. 1, 2 si 3 din Noul Cod Civil copilul minor locuieste la parintii sai. Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor stabili, de comun acord, locuinta copilului. In caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela hotaraste, luand in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultandu-i pe parinti si pe copil, daca a implinit varsta de 10 ani.
Potrivit disp. art. 516, al. 1 din Noul Cod Civil obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, rudele in linie dreapta, intre frati si surori, precum si intre celelalte persoane anume prevazute de lege.
Potrivit disp. art. 524 din Noul Cod Civil are drept la intretinere numai cel care se afla in nevoie, neputandu-se intretine din munca sau din bunurile sale, iar potrivit disp. art. 525, al. 1 minorul care cere intretinere de la parintii sai se afla in nevoie daca nu se poate intretine din munca sa, chiar daca ar avea bunuri.
Potrivit disp. art. 529, al. 1 si 2 din Noul Cod Civil intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati. Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii.
In raport de cele expuse, instanta va stabili la reclamant locuinta minorului T.D., apreciind ca aceasta masura corespunde interesului superior al copilului, principiu ce se regaseste inscris in disp. art. 263, al. 1 din Noul Cod Civil, apreciind ca se impune ca minorul sa se bucure de ocrotirea si dragostea parinteasca macar a unui parinte in conditiile in care mama este plecata in strainatate si nu pastreaza legatura cu acesta, iar intervenientii se ocupa necorespunzator de minor, dand dovada de grave carente in aceasta privinta.
De asemenea urmeaza a dispune obligarea paratei la plata unei pensii lunare de intretinere in beneficiul minorului T.D., al carei cuantum va fi  individualizat in lumina disp. art. 529 din Noul Cod Civil, in functie de venitul minim realizat pe economia nationala, avand in vedere, in baza prezumtiei simple, ca, fiind apta de a munci (aptitudine care este izvorul obtinerii mijloacelor materiale), acesta realizeaza din munca castiguri materiale la acest nivel.
In ceea ce priveste cererea de interventie in interes propriu promovata de intervenientii B.A. si B.V., instanta urmeaza a o respinge, ca o consecinta a admiterii cererii promovate de reclamant si, totodata, pentru motivele expuse mai sus.
Vazand si disp. art. 274 c.proc.civ.