calcul penalitati de intarziere

Prin Ordonanta nr. 262/05.11.2010 a Judecatoriei Pascani   data in dosarul 4006/866/2010 s-au dispus urmatoarele: "Admite in parte cererea de emitere a ordonantei care sa contina somatia de plata formulata de creditoarea R. in contradictoriu cu debitorul I.V.
Someaza debitorul sa plateasca creditoarei suma de 3.633,19 lei  reprezentand contravaloarea restanta a energiei termice si salubritate pentru perioada 22.09.2007 - 31.08.2010, in termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei hotarari.
Respinge ca neintemeiata cererea de emitere a ordonantei care sa contina somatia de plata formulata de creditoare pentru suma de 2.176,08 lei reprezentand penalitati in sarcina debitorului.
Obliga debitorul la plata catre creditoare a sumei de 42 de lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Irevocabila pentru creditoare si cu drept de cerere in anulare in termen de 10 zile pentru debitor".
Pentru a se dispune astfel, s-au retinut urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la data de 22.09.2010 sub nr. 4006/866/2010 pe rolul Judecatoriei Pascani, creditoarea R. a chemat in judecata debitorul I. V. solicitand instantei emiterea unei ordonante care sa contina somatia de plata pentru urmatoarele sume: 4.775,64 lei reprezentand energie termica si salubritate datorata pentru perioada 31.03.2007 - 31.08.2010 si 2.447,59 lei cu titlu de penalitati pentru perioada 01.05.2007 - 31.08.2010.
In motivarea actiunii se arata ca debitorul, in baza conventiei de facturare individuala nr. 805343/ 2006 si a conventiei de prestari servicii publice de salubrizare pentru utilizatori casnici nr. 221275/2006, a beneficiat de energie termica pentru incalzirea apartamentului proprietatea sa, precum si de serviciul de salubritate, insa nu a platit integral facturile emise de creditor, la datele indicate drept scadente. Din neplata integrala si la termen a facturilor rezulta sumele solicitate in petitul prezentei actiuni.
In speranta rezolvarii amiabile a litigiului creditoarea a convocat debitorul la conciliere, ocazie cu care a fost incheiat procesul verbal de esalonare a platilor nr. 209/ 12.01.2009. Debitorul nu a respectat nici aceasta intelegere de plata, motiv pentru care s-a apelat la instanta de judecata.
In sustinerea actiunii au fost depuse urmatoarele inscrisuri:  conventia nr. 805343 / 29.10.2006 (f.4-5), conventie nr. 221275  / 29.10.2006 (f.6-7),  fisa client (f.8-9), fisa cont (f.10-13), lista facturi in sold (f.14-17), copie facturi (f.18-38).
Cererea a fost legal timbrata cu 39 de lei si timbru judiciar de 3 lei.
In drept au fost invocate dispozitiile OG nr.5/2001.
Debitorul nu a formulat intampinare insa a platit in cursul judecatii o parte din sumele datorate, respectiv 800 de lei (f.43).
La termenul din data de 15.10.2010 instanta a invocat din oficiu exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru debitul aferent perioadei 31.03.2007 - 21.09.2007 precum si a penalitatilor calculate asupra acestui debit, exceptie care a fost admisa prin incheierea de la acel termen de judecata.
Fata de solutia primita de exceptia prescriptiei partiale a dreptului la actiune, creditoarea a formulat precizari la actiune in sensul recalcularii debitului datorat si a penalitatilor aferente acestuia.
Partile nu au solicitat administrarea altor probe.
Analizand probatoriul administrat in cauza, prin prisma dispozitiilor legale aplicabile, instanta retine urmatoarele:
In baza conventiei de facturare individuala nr. 805343/ 2006 si a conventiei de prestari servicii publice de salubrizare pentru utilizatori casnici nr. 221275/2006, debitorul I.V. a beneficiat de energie termica pentru incalzirea apartamentului proprietatea sa, precum si de serviciul de salubritate, insa nu a platit integral facturile emise de creditor, la datele indicate drept scadente.
Din neplata integrala si la termen a facturilor rezulta sumele solicitate de creditor.
In speranta rezolvarii amiabile a litigiului creditoarea a convocat debitorul la conciliere, ocazie cu care a fost incheiat procesul verbal de esalonare a platilor nr. 209/ 12.01.2009. Debitorul nu a respectat nici aceasta intelegere de plata, motiv pentru care s-a apelat la instanta de judecata.
Din probele administrate in cauza reiese ca cererea de emitere a ordonantei care sa contina somatia de plata a debitorului este intemeiata doar in parte pentru motivele care urmeaza:
Prin cererea introductiva de instanta creditoarea a solicitat obligarea debitorului la urmatoarele sume de bani: 4.775,64 lei reprezentand energie termica si salubritate datorata pentru perioada 31.03.2007 - 31.08.2010 si 2.447,59 lei cu titlu de penalitati pentru perioada 01.05.2007 - 31.08.2010.
Prin incheierea din data de 15.10.2010 instanta a constatat prescris dreptul la actiune pentru debitul aferent perioadei 31.03.2007 - 21.09.2007 si a penalitatilor corespunzatoare acestui debit prescris.
De asemenea, la data de 12.10.2010, in timpul judecarii cauzei, debitorul a platit creditorului suma de 800 de lei, conform chitantei seria ISPC nr. 1190887 eliberata de acesta din urma.
Creditorul a aratat instantei ca a inteles sa impute suma de 800 de lei platita de debitor tocmai asupra debitului si penalitatilor prescrise, solicitand in acest sens instantei sa ia act de acest aspect si recalculand sumele pretinse in functie de debitele neprescrise si neplatite.
Fata de aceste din urma precizari instanta constata ca debitul prescris este in cuantum de 342,45 lei (perioada 31.03.2007 - 22.09.2007), iar penalitatile aferente sunt in suma de 271,51 lei.
Raportat la prevederile art.1 din Decretul nr. 167/1954 instanta va inlatura din cuantumul debitului si penalitatilor solicitate in actiune sumele aratate mai sus ca prescrise.
In ceea ce priveste plata partiala facuta de catre debitor, in suma de 800 de lei, si pe care creditorul a imputat-o asupra debitului si penalitatilor prescrise, instanta observa ca in cauza creditorul nu a respectat normele legale in materie de imputatia platilor, si, pe cale de consecinta nu va permite imputarea facuta de creditor in forma dorita de acesta.
Astfel, conform art. 1092 Cod civil :" orice plata presupune o datorie; ceea ce s-a platit fara sa fie debit este supus repetitiunii. Repetitiunea nu este admisa in privinta obligatiilor naturale, care au fost achitate de buna voie."
Pentru a admite imputatia facuta de creditor asupra debitului si penalitatilor prescrise, din actele dosarului ar trebui sa reiasa ca debitorul a inteles sa plateasca expres cu suma de 800 de lei exact debitul si penalitatile prescrise.
Din chitanta eliberata debitorului nu reiese nici manifestarea de vointa a debitorului in sensul ca imputatia sa se faca asupra sumelor prescrise si nici vointa creditorului de a aplica el imputatia, cu instiintarea debitorului, asupra acestor sume - obligatie naturala.
Fata de lipsa precizarilor din chitanta eliberata debitorului, imputatia platii trebuie facuta conform codului civil.
Astfel, conform art. 1110 si 1111 Cod civil :" Debitorul, avand mai multe datorii, al caror obiect este de aceeasi speta, are dreptul de a declara, cand plateste, care este datoria ce voieste a desface.
Debitorul unei datorii, pentru care se plateste dobanda, sau o rendita, nu poate, fara consimtamantul creditorului, sa impute plata ce face pe capital cu preferinta asupra renditei sau a dobanzii. Plata partiala, facuta pe capital si dobanda, se imputa mai intai asupra dobanzii."
Conform art. 1113 Cod civil :" cand in chitanta nu se zice nimic despre imputatie, plata trebuie sa se impute asupra aceleia din datorii ajunse la termen, pe care debitorul, in acel timp, avea mai mare interes a o desface".
Coroborand textele de lege citate instanta apreciaza ca atata timp cat creditorul nu a precizat expres ca intelege sa achite sumele prescrise, creditorul nu poate face el imputatia asupra acestora, neexistand temeiul legal pentru aceasta din urma situatie.
Fata de considerentele de mai sus instanta va admite in parte cererea de somatie de plata pentru debitul de 3.633,19 lei calculat astfel : din suma solicitata de creditor prin actiune - 4.775,64 lei -  scadem debitul prescris aratat la fila 47 - 342,45 lei - ramanand astfel un debit exigibil de 4.433,19 lei. Asupra acestui debit neprescris urmeaza a se face imputatia platii partiale efectuate de catre debitor in cuantum de 800 de lei, rezultand astfel o diferenta de achitat de 3.633,19 lei.
Vazand prevederile art. 379 cod procedura civila, instanta constata ca acest din urma debitul are caracter cert, lichid si exigibil, si, fata de prevederile art. 1 alin.1 din OG nr.5/2001, urmeaza a admite cererea creditoarei de emitere a somatiei de plata, sub acest cuantum, pentru considerentele care urmeaza:
Conform art. 379 alin. 3 si 4 cod procedura civila: "(3) Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul. (4) Creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebita socoteala".
Instanta constata ca debitul pretins rezulta din facturile aflate la dosar,iar lichiditatea sumei este de necontestat, fiind prevazuta si asumate prin facturile aratate si contractele de la filele 4-8 dosar.
Exigibilitatea platii sumei totale de 3.633,19 lei rezulta tot din facturi, in cadrul carora se prevede pentru fiecare suma ce compune totalul termenul de plata, toate aceste termene fiind anterioare datei introducerii actiunii.
In privinta cererii creditoarei de obligare a debitorului la plata sumei de 2176,08 lei cu titlu de penalitati aferente debitului neprescris, instanta observa ca fiecare factura de compune debitul aratat mai sus include in suma facturata si penalitatile aferente facturii anterioare neplatite la timp sau deloc de catre debitor.
In conditiile in care fiecare factura include si penalitatile aferente facturii anterioare, apare nelegal calculul penalitatilor finale efectuat de catre creditoare, intrucat procentul -penalitate a fost aplicat asupra intregii sume facturate prin fiecare factura, aflandu-ne practic in ipostaza de calcul de penalitati la penalitati.
Mai mult, chiar presupunand ca fundamentata in drept aceasta operatiune, instanta apreciaza ca la dosarul cauzei nu exista suficiente elemente de natura a confirma cuantumul total al penalitatilor pretins de creditor.
Caracterul cert al penalitatilor poate fi apreciat ca intrunit prin prisma prevederilor contractuale, insa caracterul lichid  depaseste puterea de calcul a instantei, si fata de procedura de judecata speciala pe care a inteles creditoarea sa o urmeze, apar neintrunite conditiile prevazute de art. 1 din OG 5/2001.
Pentru considerentele de mai sus, instanta va respinge cererea creditorului de obligare a debitorului la plata penalitatilor in cuantum de 2176,08 lei.
Vazand si prevederile art. 274 Cod procedura civila, instanta constata ca in cauza creditoarea a suportat cheltuieli de judecata in cuantum de 42 de lei (taxa de timbru de 39 de lei si timbru judiciar de 3 lei), suma pe care o va pune in sarcina de plata a debitorului.