Consecinta unor neconcordante in procesul verbal de contraventie. Prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului verbal de contraventie si prezumtia de nevinovatie.

Sub nr. 2207/866/22.05.2007 a fost inregistrata la Judecatoria Pascani plangerea contraventionala formulata de petentul  AN impotriva procesului verbal de contraventie seria .. nr. .. incheiat de intimatul IPJ IASI si inregistrat sub nr. ... la intimate DIRECTIA SILVICA IASI-OCOLUL SILVIC PASCANI,  solicitandu-se anularea actului pentru nelegalitate si netemeinicie.
Motivand in fapt plangerea contraventionala  petentul afirma ca nu a taiat lemne din padure si ca martorul asistent nu a fost de fata, situatia de fapt retinuta in procesul verbal fiind contrazisa de insesi imprejurarea ca nu au fost confiscate nici drujba ( care de altfel nici nu exista ) si nici copacul pretins a fi fost taiat.
          Sustine petentul ca nu a fost chemat la politie pentru data de 16.04.2007, cand a fost incheiat procesul verbal, si ca mentiunile actului sunt contradictorii sub acest aspect, retinandu-se ca refuza sa semneze si in acelasi timp ca nu este de fata. Contradictorii sunt si cele doua numere de inregistrare inscrise in procesul verbal.
        Instanta constata ca  in cuprinsul procesului verbal sunt consemnate la rubrica  "Alte mentiuni" urmatoarele obiectiuni ale petentului: "Refuza sa dea orice declaratie si nu recunoaste fapta comisa". Procesul verbal este incheiat in lipsa contravenientului, imprejurare de fapt confirmata de martorul asistent BP.
         Se observa astfel, in raport cu natura interesului ocrotit de dispozitiile legale incidente , ca sunt invocate cauze de nulitate relativa( si virtuala ) ce pot antrena desfiintarea actului contestat numai daca s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea acelui act, potrivit principiului de drept consacrat in decizia in interesul legii nr. XXII/2007 a ICCJ, Sectiile Unite.
           Referitor la primul motiv de nulitate invocat, instanta are in vedere ca functia de baza a semnaturii martorului asistent este aceea de atestare a redactarii regulate a procesului verbal, incheiat in lipsa semnaturii contravenientului, potrivit disp. art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
           Faptul ca AN nu era de fata la intocmirea procesului verbal este inserat in chiar cuprinsul actului contestat (fila 29) si este confirmat in instanta de catre martorul asistent BP.
Instanta observa ca, intr-adevar, in act s-a consemnat si ca petentul "refuza sa semneze", mentine la dezacord cu consemnarea "Contravenientul nu este de fata".
Analizand implicatiile juridice ale acestei neconcordante, sub aspectul cerintelor referitoare la vatamarea pricinuita, instanta are in vedere ca procesul verbal de contraventie a fost incheiat la o data ulterioara datei faptei si ca in cele doua procese verbale incheiate de catre lucratorul de politie in data faptei (02.04.2007) si in ziua imediat urmatoare ( pentru cand petentul a fost chemat la Postul de Politie Siretel, asa cum rezulta din dovada de citare regulata depusa la fila 22 ), sunt consemnate negarea faptei imputate, refuzul de a da declaratii si de a semna orice inscrisuri.
Intrucat ascultarea in instanta a martorului asistent a permis verificarea si confirmarea absentei petentului de la intocmirea procesului verbal si vazand ca insusi petentul nu a aratat in ce consta in concret vatamarea suferita, apare evidenta concluzia ca nerespectarea de catre agentul constatator a prevederilor art. 19 alin. 1, care obligau la indicarea fara echivoc a motivului pentru care procesul verbal nu a fost semnat de AN, nu constituie o cauza de nulitate a actului, intrucat nu s-a dovedit ca s-a pricinuit petentului o vatamare care sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului.
Referitor la cel de-al doilea motiv de nulitate invocat, instanta observa ca s-au respectat intocmai prevederile legii speciale nr. 31/2000 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, atat sub aspectul constatarii contraventiei ( art. 8 ), cat si al aplicarii sanctiunii ( art. 10 ).
In acest sens este de precizat ca potrivit art. 8 alin. 1 si 2, contraventia silvica prev. de art. 1 lit. c "se constata (_) si de (_) ofiterii si subofiterii de politie", iar potrivit art. 10 alin. 1 "Aplicarea sanctiunii se face dupa cum urmeaza: a) amenda si valoarea pagubei se stabilesc prin rezolutia sefului ocolului silvic in a carui raza teritoriala s-a savarsit contraventia, la propunerea organului constatator", dupa ce, in prealabil, potrivit art. 8 alin. 3 "Agentul constatator depune procesul verbal de constatare la ocolul silvic in a carui raza teritoriala s-a savarsit contraventia, in termen de 5 zile de la data constatarii, in scopul calcularii pagubei si al stabilirii amenzii".
Apare astfel evidenta explicatia inregistrarii actului atat la organul constatator cat si la cel sanctionator.
Asupra temeiniciei procesului verbal de contraventie
Procedura contraventionala romana poate fi considerata, in anumite situatii concret determinate, ca apartinand notiunii autonome de "materie penala" din perspectiva jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Potrivit jurisprudentei Curtii ( CEDO, Hotararea Engel si altii impotriva Olandei din 8.06.1976 ), criteriile in functie de care se apreciaza daca o fapta sanctionata contraventional potrivit legislatiei interne are caracter penal, in sensul art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, sunt urmatoarele:
- calificarea faptei potrivit dreptului national
- natura faptei
- natura si gravitatea sanctiunii.
Nu este necesar ca aceste criterii sa se aplice cumulativ, dar Curtea nu exclude abordarea cumulativa atunci cand analiza separata a fiecarui criteriu nu permite identificarea unei concluzii neindoielnice cu privire la existenta unei "acuzatii in materie penala" ( CEDO, Hotararea Janosevic impotriva Suediei din 23.07.2002 ).
Analizand situatia concreta din dosar, prin raportare la ultimele doua criterii si prin prisma primei hotarari de condamnare a Statului Roman pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil in materie contraventionala  (CEDO, Hotararea Anghel impotriva Romaniei din 4.10.2007), instanta apreciaza ca fapta contraventionala din cauza de fata poate fi calificata ca apartinand "materiei penale" in sensul art. 6 CEDO.
Se are in vedere, pe de o parte, ca, contraventia de care este acuzat petentul ( "taierea, ruperea sau scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari, cu sau fara ridicarea acestora din fondul forestier national sau de pe terenurile cu vegetatie forestiera din afara acestuia, daca valoarea pagubei, stabilita conform legii, este de pana la 5 ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior") este demarcata de infractiunile silvice de taiere fara drept de arbori si furtul acestora prevazute de Codul silvic  (art. 97, art. 98 din Legea nr. 26/1996 ) printr-un prag al valorii pagubei calculate in functie de dispozitiile legale in materia pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, iar, pe de alta parte, ca amenda de 2000 RON ( de patru ori mai mare decat venitul minim pe economia nationala ) prezinta o importanta considerabila pentru petentul, persoana cu o situatie materiala modesta.
Aceasta calificare impune pentru instanta obligatia de a asigura in proces functionarea efectiva a tuturor garantiilor impuse de art. 6 din Conventie, indeosebi a celor care privesc contradictorialitatea, nemijlocirea, dreptul la aparare, precum si prezumtia de nevinovatie care, fara a avea o valenta absoluta, este in stransa legatura cu prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului verbal, data de constatarea personala a faptei de catre agentul constatator.
In cauza, instanta observa ca petentul nu recunoaste fapta, construindu-si apararea pe argumentul ca agentul constatator nu a confiscat pretinsul arbore taiat si nici presupusul instrument de taiere ( drujba ).
 
Analizand mijloacele de proba depuse de catre intimati  pentru sustinerea temeiniciei procesului verbal, instanta are in vedere, mai intai, "procesul verbal de depistare" intocmit de catre agentul constatator, la data si locul faptei  (02.04.2007, padurea Iuga), semnat si de catre BP si AV, din care rezulta ca petentul a fost surprins in timp ce taia cu o drujba un arbore din specia molid, din padurea proprietatea lui AV, persoana care a reclamat fapta si a alertat politia.
"Persoana vatamata" AV a fost, din oficiu, ascultat in instanta in calitate de martor ocular. Relatarile acestuia concorda cu afirmatiile facute in cuprinsul declaratiei date la organul constatator in data de 03.04.2007 (fila 8) si confirma fapta descrisa mai sus, fapta perceputa in mod nemijlocit.
Apararea petentului referitoare la inexistenta drujbei este contrazisa de cele doua mijloace de proba analizate ( AV afirma ca a auzit zgomotul unei drujbe de la distanta si a vazut la locul faptei cum petentul i-a dat instrumentul unei persoane care il insotea si care s-a indepartat in graba de locul respectiv ).
Martorul propus de petent, CG, desi pretinde ca il insotea pe petent prin padure in cautarea unor vitei rataciti, totusi recunoaste ca i-a vazut in data si la locul pretinsei fapte pe petent, politist si pe AV discutand pe un ton "galagios" si precizeaza ca nu a asistat de la inceputul discutiilor, dupa cum nu a ramas nici pana la sfarsitul lor.
Martorul VD, ginerele petentului, sustine aceeasi ipoteza a cautarii viteilor prin padure, insa afirma ca nu a asistat la intalnirea socrului sau cu politistul si cu proprietarul padurii ( intalnire despre care stie de la petent ), insa afirma ca a auzit "galagie" in respectiva data.
Instanta observa ca aceste declaratii ale martorilor petentului pun in discutie o ipoteza pe care insa petentul nu a invocat-o vreodata in proces si, in cea mai mare masura, afirmatiile acestor martori confirma situatia de fapt retinuta in procesul verbal de contraventie, fara a putea naste vreo indoiala ce sa-i profite petentului.
Distinct de argumentele analizate, instanta are in vedere, in acord cu jurisprudenta CEDO, si prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului verbal care este data, in cazul de fata, de constatarea personala a faptei de catre agent.
Este de observat si faptul ca petentul a mai fost anterior sanctionat cu amenda contraventionala pentru o contraventie de aceeasi natura, iar controlul judecatoresc in doua grade  de jurisdictie a constatat netemeinicia plangerii formulate de catre acesta.
  Raportat considerentelor expuse si constatand ca  procesul verbal a fost legal intocmit, ca el reflecta adevarul faptei, ca aceasta fapta intruneste elementele constitutive ale contraventiei indicate in act si ca sanctiunea aplicata respecta principiile legalitatii si proportionalitatii, instanta urmeaza a respinge ca  neintemeiata plangerea, potrivit disp. art. 34 din OG nr.2/200l.