Viol prin constrangere morala

Viol prin constrangere morala .
Inculpatul recidivist, condamnat in anul 2006 la pedeapsa de 6 ani inchisoare cu regim de detentie pentru comiterea infractiunii de viol, in timpul permisiei din penitenciar a intrat fara drept in curtea si locuinta aceleiasi parti vatamate pe care a violat -o in urma cu doi ani si pe fondul unor discutii de impacare si regretare inculpatul a intretinut un raport sexual cu aceasta . Inculpatul sustine ca partea vatamata a consimtit, dar partea vatamata sustine ca i-a fost frica din momentul in care l-a vazut pe inculpat intrand in casa, ulterior partea vatamata a formulat plangere penala impotriva inculpatului pentru viol.
Parchetul a dispus scoaterea de sub urmarire penala a inculpatului pe motivul ca partea vatamata nu a prezentat urme de violenta pe corp, lipsind astfel "constrangerea" ca element material al infractiunii de viol .
Instanta a admis plangerea partii vatamate impotriva solutiei procurorului pe care a desfiintat-o si retinand cauza pentru judecare l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa rezultanta de 7 ani pentru comiterea infractiunii de viol si violare de domiciliu .

La data de _.2008, partea vatamata C A  a depus o plangere prealabila la Politia N impotriva inculpatului GFA, pentru savarsirea de catre acesta a infractiunii de viol, fapta prevazuta si pedepsita de art.197 alin.1 Cod penal, cu motivarea ca in noaptea de _.2008 in jurul orei 02.00, inculpatul a patruns in locuinta sa, fortand usa de la intrare, dupa care, prin violenta si amenintare a intretinut cu aceasta un raport sexual normal.
Plangerea a fost inregistrata la Parchetul de pe langa Judecatoria Zalau sub nr_./2008 la data de _..2008. Prin rezolutia din data de _.2008, s-a dispus inceperea urmaririi penale impotriva invinuitului G F A pentru comiterea infractiunilor de viol si violare de domiciliu, fapte prevazute de art.197 alin.1 si, respectiv art.192 alin.2 Cod penal. Prin rezolutia din data de _.2008, din dosar nr_.2008 al parchetului de pe langa Tribunalul Salaj s-a dispus preluarea dosarului nr_../2008 de catre aceasta din urma unitate de Parchet.
Prin ordonanta din data de _.2008, Parchetul de pe langa Tribunalul Salaj a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului G F A pentru comiterea infractiunilor de viol si violare de domiciliu, apreciindu-se ca nu sunt intrunite in cauza elementele constitutive ale celor doua infractiuni pentru care s-a inceput urmarirea penala.
Partea vatamata a formulat plangere la prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Salaj, care a fost respinsa prin rezolutia din data de _.2008, ca neintemeiata.
Impotriva ambelor solutii, partea vatamata a formulat plangere in baza art.2781 Cod procedura penala la instanta de judecata, aceasta fiind inregistrata la Judecatoria Zalau la data de _.2008 sub nr_..2008, iar prin Incheierea din data de _.2009, a fost admisa plangerea partii vatamate, desfiintata solutia procurorului si retinuta cauza pentru judecare.
Prin declaratia data in fata instantei la termenul de judecata din data de _..2009, partea vatamata C A  a aratat ca se constituie parte civila in cauza cu suma de 6.000 lei, din care 1.000 lei reprezinta cheltuieli cu schimbarea usii deteriorate de inculpat, iar 5.000 lei daune morale.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti, dupa citirea actului de sesizare, conform art.322 Cod procedura penala, in baza art.323 raportat la art.70 Cod procedura penala, la termenul de judecata din data de _...2009, instanta a procedat la audierea inculpatului G F A (f.25), care a aratat ca se considera nevinovat si nu doreste sa dea declaratii suplimentare celor facute in cursul urmaririi penale, pe care le mentine.
La termenul de judecata din data de 03.06.2009, au fost audiati martorii HSI si HM, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei la filele 41-42.
Analizand materialul probator administrat in cauza pe parcursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Prin sentinta penala nr_.2006  Judecatoriei Zalau, inculpatul G F A a fost condamnat la pedeapsa rezultanta a inchisorii de 6 ani pentru comiterea infractiunilor de viol si violare de domiciliu, in dauna aceleiasi parti vatamate, C A , in prezent aflandu-se in executarea acelei pedepse.
In data de _.2008, inculpatul a fost recompensat cu o permisie din Penitenciarul Spital Dej, in baza Ordinului _ din _.2008, pentru perioada __..
In cursul zilei in care a primit permisia, inculpatul a consumat bauturi alcoolice, iar noaptea, in jurul orei 02.00 s-a deplasat la locuinta partii vatamate C A , potrivit declaratiilor sale, cu intentia de a se impaca cu aceasta din urma pentru faptul ca a violat-o in anul 2006, intretinand cu aceasta un raport sexual, dar despre care sustine ca a fost consimtit.
A doua zi, partea vatamata s-a deplasat la domiciliul vecinilor sai, HM si HSI, relatandu-le ce s-a intamplat, iar apoi s-a prezentat la postul de politie din localitatea N.. pentru a depune plangere impotriva inculpatului pentru comiterea infractiunii de viol.
   In cauza s-a efectuat raportul de constatare medico-legala _. din _.2008 de catre Serviciul Judetean de Medicina Salaj, care a concluzionat ca partea vatamata nu prezenta urme de violente pe cap, trunchi si membre si nici la nivelul sferei genitale, dar prezenta spermatozoizilor in secretia vaginala atesta faptul ca intre victima si agresor a avut loc un contact sexual.
Cu ocazia audierii sale in cursul urmaririi penale, inculpatul a dat declaratii contradictorii cu privire la acuzatiile care i s-au adus. Astfel, in prima declaratie din data de _..2008 (f.23), inculpatul a aratat ca si-a petrecut noaptea la domiciliul sau si ca pe partea vatamata a vazut-o abia in dimineata acelei zile, intalnindu-se cu ea pe drum si avand o conversatie scurta cu aceasta. In cursul aceleiasi zile, inculpatul a completat declaratia sa (f.24), dupa ce i-au fost aduse la cunostinta invinuirile, spunand ca nu a violat-o pe partea vatamata si nu a fost la locuinta acesteia. 
Ulterior, la data de _.2008, inculpatul a revenit asupra declaratiilor initiale, aratand ca in noaptea de _.2008, in jurul orei 01.00, s-a deplasat la locuinta partii vatamate cu intentia de a se impaca cu aceasta pentru ce s-a intamplat anterior intre ei si ca a intretinut cu aceasta un raport sexual consimtit, iar apoi, dimineata, a parasit locuinta partii vatamate prin spate, prin gradina, la indemnul acesteia, pentru a nu fi vazut de alte persoane.
Prin declaratia din data de _.2008, inculpatul a aratat ca recunoaste si regreta faptele comise si ca este dispus sa se impace cu partea vatamata, iar apoi, prin declaratia din data de _..2008, acesta a aratat ca in noaptea respectiva a fost la domiciliul partii vatamate si i-a cerut acesteia sa intretina relatii sexuale, insa, intrucat partea vatamata a refuzat, spunand ca este bolnava, nu a mai insistat si a plecat dimineata de la domiciliul acesteia. Ulterior, in cadrul aceleiasi declaratii, arata inculpatul ca nu isi mai aminteste daca a intretinut sau nu relatii sexuale cu partea vatamata.
Art.69 Cod procedura penala prevede ca declaratiile inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care se coroboreaza cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente.
In cauza, declaratiile inculpatului sunt contradictorii, ceea ce atesta evident lipsa totala de sinceritate a acestuia cu privire la ce s-a intamplat intr-adevar intre el si partea vatamata.
Partea vatamata C A  a aratat in declaratiile sale ca in noaptea de _..2008, inculpatul a patruns in locuinta ei si, la intrebarea ei legata de motivul pentru care se afla in locuinta ei, acesta i-a raspuns ca o sa o violeze si o sa o omoare pentru ca l-a trimis in inchisoare timp de 6 ani pentru violul anterior. Desi partea vatamata l-a rugat pe inculpat sa o lase in pace, acesta s-a asezat in pat langa ea, a oprit-o sa se ridice si i-a spus acesteia sa nu opuna rezistenta si sa fie prietena lui secreta, ca o va ajuta cu bani, iar apoi a intretinut cu ea un raport sexual, timp in care a apasat-o pe cap cu ambele maini, pentru a nu se putea misca. De asemenea, a aratat partea vatamata ca a incercat sa il ia cu vorba buna pe inculpat si ca ii era teama de acesta, intrucat in anul 2006, cand a violat-o, a lovit-o de foarte multe ori peste fata, precum si ca, tot de teama, i-a spus inculpatului ca nu o sa spuna nimanui despre ce s-a intamplat si i-a sugerat acestuia sa iasa din casa prin spate, pentru a nu fi vazut de alte persoane. Dupa plecarea inculpatului, partea  vatamata s-a deplasat la familia H_, vecinii sai, povestindu-le ce s-a intamplat si cerandu-le bani pentru a putea merge la politie sa depuna plangere.
Atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii au fost audiati in calitate de martori vecinii partii vatamate, HM (f.32, 42) si HSI (f.33, 41), care au aratat ca intr-adevar, in dimineata zilei de _..2008, in jurul orei 6.00-6.30, partea vatamata a venit la locuinta lor si era agitata, spunandu-le ca a intrat peste ea in casa barbatul care a violat-o in urma cu 2 ani si ca aceasta a incercat sa intretina cu ea relatii sexuale, fara a reusi insa, cerandu-le si bani imprumut pentru a se deplasa la politie si a depune plangere impotriva inculpatului. In fata instantei, martora HM a mentionat si ca isi aminteste ca partea vatamata le-a spus ei si sotului sau ca inculpatul G F a intrat peste dansa in casa si a batjocorit-o.
Raportat la toate declaratiile mentionate anterior si la concluziile raportului de constatare medico-legala, instanta apreciaza ca nu poate fi retinuta apararea inculpatului in sensul ca s-ar fi deplasat la domiciliul partii vatamate cu intentia de a se impaca cu aceasta, avand in vedere si ora la care a fost facuta aceasta "vizita" partii vatamate - aproximativ ora 01.00-02.00 noaptea. In conditiile in care inculpatul era deja in executarea unei pedepse cu inchisoarea pronuntata tot pentru o fapta de viol impotriva aceleiasi parti vatamate, este greu de crezut ca acesta s-ar fi deplasat cu intentii bune, de impacare la domiciliul acestei parti vatamate la o ora asa de tarzie in noapte. Daca ar fi avut intentia sincera de a incerca o impacare cu partea vatamata, ar fi putut sa faca acest lucru in cursul zilei, eventual si in prezenta altor persoane, nu sa intre in locuinta partii vatamate, fara acordul acesteia, in miezul noptii, cand nu putea fi vazut de nimeni.
Atitudinea partii vatamate din momentele imediat urmatoare plecarii inculpatului de la domiciliul sau, care s-a deplasat extrem de speriata si agitata, fiind desculta, potrivit declaratiilor martorilor, la vecinii sai, familia H, la o ora foarte matinala (06.00-06.30), povestindu-le jenata ce s-a intamplat si folosind formularea ca a fost batjocorita de inculpat si, mai apoi, prezentarea acesteia la postul de politie pentru a depune plangere impotriva inculpatului, denota sinceritatea ei in declaratiile facute pe parcursul procesului-penal.
Infractiunea de viol presupune un contact sexual fara consimtamantul persoanei cu care se doreste a se avea raport sexual. Aceasta nesocotire a vointei victimei se poate face prin constrangere sau amenintare sau prin profitarea de imposibilitatea victimei de a-si exprima vointa ori de a se apara. In ceea ce priveste constrangerea, aceasta poate fi fizica sau morala, ea trebuie sa fie efectiva si susceptibila sa paralizeze total sau partial rezistenta victimei. Nu intereseaza daca victima a opus sau nu rezistenta, fiind suficient sa existe refuzul exprimat al acesteia.
Constrangerea morala presupune o amenintare de o asemenea intensitate incat ii inspira victimei o temere atat de puternica incat sa infranga rezistenta sau opozitia acesteia. Nu este necesar ca victima sa opuna rezistenta, expunandu-se produceri raului cu care a fost amenintata; daca ea a ajuns la convingerea ca acest rau nu mai poate fi evitat decat prin acceptarea actului sexual, cerinta legii referitoare la exercitarea constrangerii este indeplinita. 
Amenintarea trebuie sa fie serioasa si apta sa alarmeze victima. Aceasta aptitudine a amenintarii se apreciaza in concret, raportat la obiectul amenintarii, persoana faptuitorului, structura psihica a victimei si imprejurarea ca aceasta din urma, datorita starii sale psihice, a fost mai usor intimidata si a "acceptat" actul sexual pentru a evita raul cu care este amenintata. "Acceptarea" de catre partea vatamata a actului sexual prin incetarea opunerii fizice cand aceasta ar fi inutila sau renuntarea la opunere sub imperiul amenintarii nu are semnificatia de consimtamant valabil.
In cauza, antecedentele inculpatului, care a suferit si o alta condamnare pentru o infractiune de viol impotriva aceleiasi parti vatamate, coroborate cu declaratiile partii vatamate, sunt de natura a convinge instanta ca si simpla prezenta a acestuia la locuinta partii vatamate, la o ora atat de tarzie in noapte, in absenta oricarei alte persoane a putut exercita o constrangere morala asupra partii vatamate. De altfel, aceasta concluzie este sustinuta si de sentimentul de temere mentionat de partea vatamata in declaratiile sale, raportat si la amenintarile proferate de invinuit. Partial, exercitarea constrangerii morale rezulta si din declaratiile inculpatului, chiar contradictorii, in care acesta spune ca s-a deplasat la domiciliul partii vatamate reprosandu-i ca nu a vrut sa se impace cu el in anul 2006, cand ar fi putut sa scape de inchisoare daca s-ar fi impacat.
In aceste conditii, raportat si la concluziile raportului de constatare medico-legala care atesta existenta unui raport sexual intre inculpat si partea vatamata, instanta apreciaza ca savarsirea infractiunii de viol de catre inculpat impotriva partii vatamate este dovedita cu prisosinta, fiind intrunite toate elementele constitutive ale acesteia.
In ceea ce priveste infractiunea de violare de domiciliu, instanta apreciaza ca si comiterea acesteia de catre inculpat este dovedita, chiar daca din probe rezulta ca urmele de fortare a usii nu sunt recente, intrucat nu intereseaza modul efectiv in care se realizeaza patrunderea, respectiv nu este necesar sa fie o patrundere fortata in locuinta, ci este suficient ca aceasta sa se faca fara consimtamantul persoanei vatamate. Or, inculpatul nu a cerut niciun acord din partea victimei, ci a intrat pur si simplu, abuziv, peste aceasta in casa, fara a avea niciun drept in acest sens.
In drept, fapta inculpatului G F A de a patrunde in noaptea de _.2008 pe usa asigurata cu sistem de inchidere, in locuinta partii vatamate C A , fara a avea consimtamantul acesteia, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de violare de domiciliu, comisa in stare de recidiva postcondamnatorie fapta prevazuta si pedepsita de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, instanta retine ca elementul material al infractiunii consta in actiunea de patrundere fara drept in locuinta partii vatamate. Momentul consumarii infractiunii este marcat de patrunderea fara drept a inculpatului in locuinta partii vatamate, fara consimtamantul acesteia. Urmarea imediata, ca element component al laturii obiective, se caracterizeaza prin incalcarea libertatii partii vatamate privind domiciliul acesteia, iar legatura de cauzalitate dintre actiunea ilegala de patrundere si urmarea imediata rezulta din imprejurarile cauzei, fiind dovedita de probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul G F A a savarsit infractiunea cu intentie directa, in acceptiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a ) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese ca inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecintelor acesteia, a prevazut rezultatul si a urmarit producerea lui, constientizand, de asemenea, ca a patruns in locuinta partii vatamate, fara consimtamantul acesteia.
Fapta savarsita de inculpat este o violare de domiciliu in conditiile art.192 alin.2 Cod penal. Forma agravata a infractiunii exista intrucat infractiunea a fost savarsita in timpul noptii (in jurul orei 01.00-02.00).
Din fisa de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta a fost anterior condamnat la mai multe pedepse cu inchisoarea pentru infractiuni de furt calificat, viol si violare de domiciliu. Instanta constata ca, intrucat inculpatul a savarsit o noua infractiune intentionata la data de _..2008, pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 1 an inchisoare in timp ce se afla in executarea altei pedepse de 6 ani inchisoare si nefiind incidente dispozitiile art.38 Cod penal, in cauza sunt intrunite conditiile de existenta ale pluralitatii infractionale sub forma recidivei postcondamnatorii.
Retinand vinovatia inculpatului, instanta urmeaza sa dispuna condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu prevazuta de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.
La individualizarea sanctiunii si proportionalizarea acesteia, instanta va avea in vedere disp.art.72 alin.1 si art.52 Cod penal.
Raportat la aceste criterii, instanta apreciaza ca fapta inculpatului prezinta un pericol social ridicat, motivat prin faptul ca a savarsit infractiunea pe timp de noapte, dupa ce anterior mai fusese condamnat pentru mai multe infractiuni de furt calificat, viol si de violare de domiciliu, fiind in stare de recidiva postcondamnatorie, ceea ce denota perseverenta infractionala si o periculozitate sporita.
Instanta va avea in vedere si circumstantele referitoare la persoana si conduita inculpatului, care este in varsta de 30 de ani, fara ocupatie si loc de munca si cunoscut cu antecedente penale, precum si faptul ca pe parcursul urmaririi penale si in fata instantei de judecata a avut o atitudine oscilanta si nesincera in declaratii, urmand sa aplice acestuia o pedeapsa cu inchisoarea orientata spre minimul special.
In ceea ce priveste cuantumul pedepsei inchisorii, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse cu inchisoarea de 3 ani va fi de natura sa asigure realizarea scopurilor prevazute de art.52 Cod penal, fiind deopotriva un mijloc de constrangere, dar si un mijloc de reeducare si de preventie eficient.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta retine ca, asa cum a stabilit Curtea Europeana a Drepturilor Omului  (cauza Sabou si Pircalab c. Romaniei si Hirst c. Marii Britanii), a carei jurisprudenta este obligatorie, aplicandu-se cu preeminenta fata de dreptul intern, potrivit art.20 alin.2 din Constitutie, exercitiul unui drept nu poate fi interzis decat in masura in care exista o nedemnitate.
Instanta retine ca natura faptei savarsite, reflectand o atitudine de sfidare de catre inculpatul G F A a unor valori sociale importante, releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art.64 lit.a) teza a II-a si b). Prin urmare, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice sau de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat va fi interzis inculpatului pe durata executarii pedepsei.
In ceea ce priveste dreptul de a alege, avand in vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeana a statuat ca interzicerea automata a dreptului de a participa la alegeri, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu inchisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proportionalitatii, reprezentand, astfel, o incalcare a art. 3 Protocolul 1 din Conventie, instanta apreciaza ca, in raport de natura infractiunii savarsite de inculpat, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu ii va interzice exercitiul acestui drept.
Avand in vedere faptul ca infractiunea comisa este absolut independenta de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevazute de art. 64 alin.1 lit. c), d) si e) Cod penal.
In drept, fapta inculpatului G F A de a intretine  in noaptea de _..2008 un raport sexual prin constrangere morala cu partea vatamata C A , fara a avea consimtamantul acesteia, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de viol, comisa in stare de recidiva postcondamnatorie fapta prevazuta si pedepsita de art.197 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, instanta retine ca elementul material al infractiunii consta in actul sexual intretinut cu partea vatamata. Momentul consumarii infractiunii este marcat de intretinerea raportului sexual cu partea vatamata, fara consimtamantul acesteia, prin exercitarea constrangerii morale asupra acesteia. Urmarea imediata, ca element component al laturii obiective, se caracterizeaza prin incalcarea libertatii si inviolabilitatii sexuale a partii vatamate, iar legatura de cauzalitate dintre actiunea ilegala si urmarea imediata rezulta din imprejurarile cauzei, fiind dovedita de probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul G F A a savarsit infractiunea cu intentie directa, in acceptiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a ) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese ca inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecintelor acesteia, a prevazut rezultatul si a urmarit producerea lui, constientizand, de asemenea, ca a intretinut un raport sexual cu  partea vatamata, fara consimtamantul acesteia si constrangand-o psihic.
Din fisa de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta a fost anterior condamnat la mai multe pedepse cu inchisoarea pentru infractiuni de furt calificat, viol si violare de domiciliu. Instanta constata ca, intrucat inculpatul a savarsit o noua infractiune intentionata la data de _..2008, pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 1 an inchisoare in timp ce se afla in executarea altei pedepse de 6 ani inchisoare si nefiind incidente dispozitiile art.38 Cod penal, in cauza sunt intrunite conditiile de existenta ale pluralitatii infractionale sub forma recidivei postcondamnatorii.
Retinand vinovatia inculpatului, instanta urmeaza sa dispuna condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de viol, prevazuta de art.197 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.
La individualizarea sanctiunii si proportionalizarea acesteia, instanta va avea in vedere disp.art.72 alin.1 si art.52 Cod penal.
Raportat la aceste criterii, instanta apreciaza ca fapta inculpatului prezinta un pericol social ridicat, motivat prin faptul ca a savarsit infractiunea pe timp de noapte, dupa ce anterior mai fusese condamnat pentru mai multe infractiuni de furt calificat, viol si de violare de domiciliu, fiind in stare de recidiva postcondamnatorie, ceea ce denota perseverenta infractionala si o periculozitate sporita.
Instanta va avea in vedere si circumstantele referitoare la persoana si conduita inculpatului, care este in varsta de 30 ani, fara ocupatie si loc de munca si cunoscut cu antecedente penale, precum si faptul ca pe parcursul urmaririi penale si in fata instantei de judecata, inculpatul a avut o atitudine oscilanta si nesincera in declaratii. De asemenea, instanta va avea in vedere ca infractiunea a fost comisa asupra partii vatamate, in conditiile in care inculpatul era in executarea unei pedepse pentru acelasi tip de infractiune impotriva aceleiasi parti vatamate, precum si imprejurarea ca partea vatamata este in varsta de 60 de ani, iar inculpatul de 30 de ani, astfel incat, raportat la toate criteriile mentionate, va aplica inculpatului o pedeapsa orientata spre mediu.
In ceea ce priveste cuantumul pedepsei inchisorii, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse cu inchisoarea de 6 ani va fi de natura sa asigure realizarea scopurilor prevazute de art.52 Cod penal, fiind deopotriva un mijloc de constrangere, dar si un mijloc de reeducare si de preventie eficient.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta va avea in vedere considerentele mentionate anterior, astfel ca raportat la natura si gravitatea infractiunii savarsite, imprejurarile cauzei, persoana inculpatului, apreciaza ca acesta este nedemn in exercitarea drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a si lit.b) Cod penal, fiind justificata indepartarea acestuia de la activitati ce presupun increderea publica ori exercitiul autoritatii.
Instanta apreciaza ca inculpatul nu este nedemn in exercitarea dreptului de a alege si avand in vedere faptul ca infractiunea comisa este absolut independenta de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit.a) teza I, c), d) si e) Cod penal.
Instanta a avut in vedere decizia nr.74/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie data in recurs in interesul legii, care a statuat ca interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a) teza I-lit.c) nu se va face automat si va fi supusa aprecierii instantei, in functie de criteriile prevazute de art.71 alin.3 Cod penal.
Retinandu-se ca inculpatul a comis infractiunea in stare de recidiva mare postcondamnatorie, fiind in prezent in executarea pedepsei aplicate prin Sentinta penala nr_..2006 a Judecatoriei Zalau, definitiva la data de _.2006 si a carei executare a inceput la data de _..2006, instanta va face aplicarea art.33 lit.a) raportat la art.34 alin.1 lit.b) si art.39 alin.2 Cod penal, astfel incat va dispune contopirea pedepselor aplicate, de 3 ani inchisoare si respectiv de 6 ani inchisoare, cu restul ramas neexecutat din pedeapsa de 6 ani inchisoare, respectiv 1.137 zile, iar pedeapsa rezultanta de 6 ani o va spori cu 1 an, urmand ca inculpatul sa execute in final o pedeapsa de 7 ani inchisoare, cu privare de libertate.
De asemenea, instanta va face aplicarea si a art.88 si art.36 alin.3 Cod penal, dispunand deducerea retinerii si a arestarii preventive, precum si a pedepsei executate anterior, de la data de _...2006 la zi, anuland totodata vechile forme de executare si dispunand emiterea altora noi. 
 Sub aspectul laturii civile, instanta retine ca in cursul procesului penal partea vatamata C A  a declarat ca se constituie parte civila cu suma de 6.000 lei, 1.000 lei reprezentand despagubiri materiale, costurile de reparare a usii, iar 5.000 lei daune morale.
Astfel, instanta constata ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de art.998-999 Cod civil: fapta ilicita - infractiunea savarsita, prejudiciul - rezultatul negativ suferit de partea civila C A  este nereparat inca, legatura de cauzalitate directa dintre faptele ilicite si prejudiciul produs, vinovatia sub forma intentiei directe.
Instanta retine ca partea civila C A  a solicitat daune materiale in cuantum de 1.000 lei, reprezentand costul de reparare a usii pretins deteriorate de inculpat, dar cu privire la acestea, se apreciaza ca nu au fost dovedite, intrucat din probele administrate in cauza rezulta ca intrucat din probele administrate in cauza rezulta ca deteriorarile usii au fost mai vechi, nefiind produse prin fapta inculpatului de violare de domiciliu.
In acelasi timp insa, instanta apreciaza ca se impune obligarea inculpatului G F A la plata catre partea civila a unei sume de 2.500 lei cu titlu de daune morale, avand in vedere suferinta fizica si mai ales cea psihica resimtita ca urmare a faptei comise de inculpat, disconfortul produs si situatia jenanta in care a fost pusa aceasta, precum si modificarile profunde ale echilibrului vietii sale.
In baza art.191 alin.1 Cod procedura penala, instanta va obliga pe inculpatul GAF la plata sumei de 550 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 300 lei va fi avansata din fondul Ministerului Justitiei catre Baroul de Avocati Salaj pentru aparatorii din oficiu, av.HI, 200 lei pentru asistenta juridica acordata inculpatului si av.PM, 100 lei pentru asistenta juridica acordata partii vatamate.